Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 280 din 23 mai 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 si ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Valentina Barbateanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 si ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicata de Toader Dunca în Dosarul nr. 8.216/100/2012 al Tribunalului Maramures - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si care constituie obiectul Dosarului nr. 38D/2013 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal raspunde, personal, autorul exceptiei si se constata lipsa partii Consiliul Judetean Maramures.

Procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul autorului exceptiei, care solicita admiterea acesteia, aratând ca, în opinia sa, se creeaza o discriminare între consilierii locali, primari si parlamentari, pierderea mandatului de ales local ca urmare a pierderii calitatii de membru al partidului pe listele caruia acesta a candidat neavând justificare sub aspectul art. 53 din Constitutie. Sustine ca masura ar fi constitutionala numai daca ar putea fi contestata în fata unei instante de contencios administrativ.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca neîntemeiata, apreciind ca nu se impune reconsiderarea jurisprudentei deja existente în materie, invocând, în acest sens, Decizia nr. 65 din 21 februarie 2013.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 20 decembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 8.216/100/2012, Tribunalul Maramures - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 si ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie ridicata de Toader Dunca într-o cauza având ca obiect solutionarea unei cereri de anulare a hotarârii prin care Consiliul Judetean Maramures a luat act de încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier judetean al acestuia.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca prevederile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt neconstitutionale, întrucât împiedica analizarea de catre instanta a cererilor prin care se solicita constatarea încalcarii de catre organele statutare ale partidului a propriului statut. Arata ca este lasata la latitudinea exclusiva a organelor statutare ale partidului aplicarea oricarei sanctiuni, inclusiv excluderea din partid, chiar cu încalcarea propriului statut, fara teama ca aceasta încalcare ar putea fi cenzurata de catre instanta. Sustine ca astfel se nesocoteste dreptul de acces liber la justitie, dar si plenitudinea de judecata a instantelor judecatoresti, consacrata de art. 126 alin. (1) din Constitutie. Precizeaza ca prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie sunt în sensul ca prin lege se stabileste competenta materiala sau teritoriala a instantelor judecatoresti, iar nu în sensul ca asupra unui diferend nicio instanta nu este competenta sa se pronunte. Având în vedere faptul ca, potrivit art. 1 teza a doua din Legea nr. 14/2003, partidele politice sunt persoane juridice de drept public si, în conformitate cu art. 2 din aceeasi lege, acestea participa cu candidati în alegeri si la constituirea unor autoritati publice, a lasa în afara controlului judecatoresc respectarea de catre organele de decizie ale partidelor a propriilor statute înseamna a nega drepturile si libertatile prevazute de Constitutie si a permite abuzul de drept.

În ce priveste prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, arata ca un partid politic poate înfrânge vointa electoratului atunci când interesele sale o cer, prin excluderea consilierului local din partid, fara ca aceasta masura sa poata fi cenzurata de instanta. Se aduce, de asemenea, o grava atingere dreptului de exercitare a mandatului de consilier local sau judetean, fara ca restrângerea sa derive din necesitatea protejarii unuia dintre interesele generale enumerate de art. 53 din Constitutie. Autorul exceptiei sustine ca textul de lege criticat introduce un tratament juridic diferit între consilierul judetean sau local si primar, în sensul ca alesilor locali în functia de consilier le poate înceta mandatul nu numai în caz de demisie, ca manifestare a propriei vointe, asa cum este în cazul primarilor, ci si în caz de excludere din partid. Arata ca, sub aspectul pierderii mandatului, discriminarea apare si prin comparatie cu parlamentarii, care nu îsi pierd mandatul odata cu pierderea calitatii de membru al partidului respectiv.

Precizeaza ca dreptul consilierului local de a ataca hotarârea prin care consiliul local ia act de încetarea de drept a mandatului, prevazut de art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004, este, în cazul cuprins în textul de lege criticat, unul declarativ, lipsit de substanta, întrucât instanta nu poate verifica decât îndeplinirea cerintei legale, si anume pierderea calitatii de membru al partidului respectiv, nu si motivele acestei pierderi, fiind tinuta de dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003.

Tribunalul Maramures - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 este neîntemeiata, în conditiile în care partidele politice sunt grupari asociative care functioneaza pe baza statutelor proprii care contin reguli create si acceptate de membrii lor, iar instantele judecatoresti nu sunt legitimate sa exercite functia de înfaptuire a justitiei în ceea ce priveste actele de încalcare a disciplinei interne din cadrul partidelor politice, deoarece raspunderea în materie nu este reglementata prin norme juridice de drept comun, ci prin norme de etica si deontologie proprii, pe care membrii acestora s-au angajat sa le respecte înca din momentul în care, în mod liber consimtit, au aderat la acest tip de asociatii cu caracter politic. Cât priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, arata ca si aceasta este neîntemeiata si precizeaza ca electoratul acorda votul sau unei persoane, pentru a îndeplini o functie publica la nivelul administratiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile caruia face parte la momentul alegerii si pe care aceasta persoana urmeaza sa îl promoveze pe perioada mandatului sau de consilier local sau judetean, iar în conditiile în care alesul local nu mai îndeplineste conditiile de reprezentativitate si legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegatorii au optat, nu se mai justifica mentinerea acestuia în functia publica.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, invocând în acest sens cele statuate de Curtea Constitutionala în jurisprudenta sa în materie cu privire la textele de lege criticate. În plus, referitor la art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, arata ca, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, partidelor politice le revine sarcina selectarii, pregatirii si propulsarii candidatilor în vederea alegerilor, alcatuind liste de candidati si sprijinindu-i pe tot parcursul campaniei electorale, precum si ulterior, pe întreaga durata a exercitarii mandatului dobândit. Cetatenii, prin votul lor, exprima optiuni între diversele programe politice care participa la scrutinul electoral si mai putin cu privire la candidati, în considerarea calitatilor si a meritelor acestora sau a unor promisiuni pentru care nu au rezerve sa le faca în perioada campaniilor electorale. Asadar, votul alegatorului exprima optiunea pentru programul unui partid, si nu pentru un anumit candidat. Arata ca este moral ca interesele unei persoane care a candidat si a fost aleasa pe listele unui partid sa se identifice cu cele ale partidului pe a carui lista a candidat, în caz contrar având posibilitatea de a candida ca independent. A accepta ca un consilier local, care în timpul exercitarii mandatului paraseste partidul pe a carui lista a candidat si a fost ales, sa îsi pastreze mai departe statutul de ales local înseamna a schimba configuratia politica a consiliului local, stabilita ca urmare a votului exprimat de cetateni.

Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt constitutionale, necontinând norme de natura sa contravina prevederilor din Legea fundamentala invocate în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate. Evoca, în sprijinul acestui punct de vedere, considerentele de principiu retinute de Curtea Constitutionala în jurisprudenta sa, respectiv în deciziile nr. 915 din 18 octombrie 2007, nr. 779 din 1 iulie 2008, nr. 952 din 25 iunie 2009 si nr. 1.255 din 6 octombrie 2009.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 6 august 2012, precum si cele ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificata si completata prin art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006.

Textele de lege criticate au urmatorul cuprins:

- Art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003: "(3) Dobândirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic este supusa numai jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.";

- Art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004: "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judetean înceteaza de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în urmatoarele cazuri: (...)

h^1) pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales."

În opinia autorului exceptiei, textele de lege criticate încalca urmatoarele dispozitii din Legea fundamentala: art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 21 alin. (1) si (2) care consacra dreptul de acces liber la justitie, art. 30 alin. (1) care statueaza cu privire la inviolabilitatea libertatii de exprimare, art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si art. 126 alin. (1) potrivit caruia justitia se realizeaza prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii textelor de lege ce formeaza obiect al acesteia, prin prisma unor critici similare si prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie si din celelalte documente internationale. Astfel, referitor la dispozitiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, Curtea a constatat ca instantele judecatoresti nu sunt legitimate sa exercite functia de înfaptuire a justitiei în ceea ce priveste actele de încalcare a disciplinei interne din cadrul partidelor politice, deoarece raspunderea în materie nu este reglementata prin norme juridice de drept comun, ci prin norme de etica si deontologie proprii, pe care membrii acestora s-au angajat sa le respecte înca din momentul în care, în mod liber consimtit, au aderat la acest tip de asociatii cu caracter politic. Curtea a observat ca este firesc ca raspunderea disciplinara a membrilor partidului sa fie stabilita de catre organisme interne, acestea fiind singurele care pot aprecia, în functie de ideologia care directioneaza actiunile partidului, în ce masura comportamentul membrilor acestora este compatibil cu normele statutare care contureaza rolul concret pe care partidul si-a propus sa îl aiba în viata politica si sociala a tarii si daca acest comportament este conform cu modalitatile specifice de actiune agreate de fiecare partid si, implicit, de fiecare dintre membrii acestuia.

De asemenea, Curtea a retinut ca normele cuprinse în statutele partidelor politice nu au natura juridica, ci reprezinta reguli de conduita interna, de etica si deontologie politica, a caror respectare este necesara pentru buna functionare a partidului ca structura asociativa. Acesta este motivul pentru care instantele judecatoresti nu au competenta de a cenzura hotarârile organelor de asa-numita "jurisdictie interna" a partidelor, hotarâri care au caracter de acte politice, emise în baza unor norme proprii statutelor acestora. În acest sens, pot fi amintite Decizia nr. 197 din 4 martie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 2 aprilie 2010, Decizia nr. 1.461 din 8 noiembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, sau Decizia nr. 283 din 27 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012.

În ceea ce priveste prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, ca introducerea cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calitatii de membru al partidului pe a carui lista a fost ales este o consecinta a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor. Curtea a aratat, cu acel prilej, ca electoratul acorda votul sau unei persoane, pentru a îndeplini o functie publica la nivelul administratiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile caruia face parte la momentul alegerii si pe care aceasta persoana urmeaza sa îl promoveze pe perioada mandatului sau de consilier local sau judetean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele caruia a fost ales, înseamna ca nu mai întruneste conditiile de reprezentativitate si legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegatorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifica mentinerea acestuia în functia publica.

Curtea a retinut, prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, ca prevederile mentionate mai sus "au ca finalitate prevenirea migratiei politice a alesilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilitati în cadrul administratiei publice locale, care sa exprime configuratia politica, asa cum aceasta a rezultat din vointa electoratului". Totodata, prin aceeasi decizie, Curtea a constatat ca textul criticat "nu contine prevederi contrare dispozitiilor art. 16 din Constitutie, acesta aplicându-se deopotriva consilierilor locali sau judeteni care si-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale, fara niciun fel de privilegii sau discriminari".

Totodata, prin Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, Curtea a constatat ca, în conditiile actualului sistem electoral, regimul alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale, si anume pentru consiliul local si pentru consiliul judetean, este diferit de cel al alegerilor parlamentare, în sensul ca numai acesta din urma se caracterizeaza prin scrutin uninominal, în timp ce consiliile locale si consiliile judetene se aleg pe baza scrutinului de lista. Ca atare, "cetatenii, prin votul lor, exprima optiuni între diversele programe politice ale partidelor care participa la scrutinul electoral si mai putin cu privire la candidati, în considerarea calitatilor si a meritelor acestora, sau a unor promisiuni pentru care nu au rezerve sa le faca în perioada campaniilor electorale". Asadar, votul alegatorului exprima optiunea pentru programul unui partid si nu pentru un anumit candidat. Totodata, Curtea a observat ca a accepta ca un consilier local, care în timpul exercitarii mandatului paraseste partidul pe a carui lista a candidat si a fost ales, sa îsi pastreze mai departe statutul de ales local ar însemna sa se modifice configuratia politica a consiliului local, configuratie stabilita tocmai ca urmare a votului exprimat de cetateni.

Tot astfel, prin Decizia nr. 1.461 din 8 noiembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, Curtea a observat ca încetarea de drept a mandatului de consilier local sau judetean are loc odata cu pierderea calitatii de membru al partidului pe listele caruia a fost ales, indiferent de motivul care a condus la pierderea acestei calitati, respectiv demisie sau excludere. Curtea a remarcat ca prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 nu disting între aceste doua ipoteze întrucât ambele au ca rezultat, asa cum a aratat deja Curtea Constitutionala în jurisprudenta sa, pierderea legitimitatii si reprezentativitatii conferite alesului local de însasi calitatea sa de membru al partidului a carui platforma electorala s-a angajat, fata de comunitatea care i-a acordat voturile sale, sa o promoveze din pozitia sa de ales local.

În ceea ce priveste sustinerea în sensul ca mandatul de consilier ar trebui sa înceteze doar atunci când calitatea de membru de partid a fost pierduta prin demisie, deci în mod voluntar, în cazul excluderii din partid propunându-se ca alesul local sa îsi continue mandatul ca independent, Curtea a constatat, prin aceeasi decizie, ca rationamentul care statea la baza unei asemenea consideratii se limita la a aduce în discutie riscul ca decizia de excludere sa fie luata în mod arbitrar si discretionar, pornind aprioric de la reaua-credinta a organelor de disciplina interna care stabilesc si aplica sanctiunea si ignorând faptul ca partidele reprezinta organisme esentialmente democratice, fondate pe libera asumare a idealurilor lor de catre toti membrii acestora. Curtea a retinut, în acest sens, ca, în situatia în care, în urma pierderii calitatii de membru al partidului, s-ar pastra mandatul de ales local, compozitia politica a consiliului local ar fi modificata prin vointa reprezentantilor alesi, ceea ce nu este permis. Pierderea calitatii de membru de partid a consilierului local sau judetean, indiferent de cauza, atrage revocarea mandatului acestuia înainte de expirarea de drept. Pastrarea calitatii de consilier local sau judetean în ipoteza în care acesta nu mai apartine partidului pe lista caruia a fost initial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau apartinând, eventual, altui partid politic în care consilierul s-a înscris ulterior. Or, în conditiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de lista pentru alegerea consilierilor locali si judeteni, aceasta ipoteza nu poate fi acceptata, deoarece mandatul în exercitiu, astfel continuat, nu mai corespunde vointei initiale a electoratului, care a acordat votul sau unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta.

Distinct fata de cele statuate în jurisprudenta redata mai sus, Curtea constata ca nu poate retine criticile referitoare la tratamentul discriminatoriu al alesilor locali fata de parlamentari, formulate din perspectiva faptului ca în cazul acestora din urma nu se aplica aceeasi sanctiune a încetarii mandatului de parlamentar ca o consecinta a pierderii calitatii de membru al partidului politic care i-a sustinut candidatura. În acest sens, Curtea observa ca parlamentarii sunt reprezentantii întregului popor, prin care acesta exercita suveranitatea nationala, potrivit art. 2 alin. (1) din Constitutie, si care actioneaza în virtutea unui mandat reprezentativ acordat de întreaga natiune, în conformitate cu art. 69 din Constitutie. În mod similar, în ceea ce priveste alesii locali (categorie în care se includ si primarii), art. 20 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 garanteaza "libertatea de opinie si de actiune în exercitarea mandatului alesului local", caracterul reprezentativ al mandatului fiind prestabilit de art. 3 alin. (2) din lege, care prevede ca "alesii locali sunt în serviciul colectivitatii locale". Cu toate acestea, deosebirea se justifica prin statutul constitutional diferit al celor doua categorii de alesi, fiecare fiind reprezentanti ai unor autoritati distincte, respectiv ai autoritatii legiuitoare si ai celei executive, care functioneaza în baza principiului separatiei si echilibrului puterilor în stat, în cadrul democratiei constitutionale, potrivit art. 1 alin. (4) din Legea fundamentala. Curtea remarca, totodata, ca legiuitorul constituant a înteles sa reglementeze în chiar textul Legii fundamentale cazurile în care înceteaza calitatea de deputat sau de senator, acestea fiind enumerate în mod limitativ în art. 70 alin. (2) din Constitutie.

Curtea nu poate retine nici existenta vreunui regim discriminatoriu aplicat consilierilor locali, care îsi pierd mandatul ca urmare a pierderii calitatii de membru de partid survenita atât prin demisie, cât si prin excludere din partid, prin comparatie cu primarii, al caror mandat înceteaza numai în caz de demisie din partid, ca manifestare a propriei vointe. Legiuitorul a optat pentru aceasta reglementare în considerarea calitatii de "autoritati deliberative" conferita consiliilor locale - comunale, orasenesti sau municipale - prin prevederile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, calitate ce justifica în mod obiectiv diferentierea fata de primari, care reprezinta "autoritatile executive" prin care se realizeaza autonomia locala, potrivit art. 23 alin. (1) din legea mentionata. În acelasi sens este si Decizia nr. 613 din 12 mai 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 12 august 2011, prin care Curtea a observat ca distinctia pe care o face textul de lege criticat asupra modalitatii de încetare a mandatului vizeaza doua categorii diferite de alesi locali, supusi unui statut distinct atât prin Legea nr. 393/2004, cât si prin Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.

În fine, Curtea constata ca nu este întemeiata nici critica prin raportare la dispozitiile art. 15 alin. (1) din Legea fundamentala. Textul constitutional invocat contine o prevedere de principiu prin care li se garanteaza cetatenilor beneficiul drepturilor si libertatilor consacrate prin Constitutie si prin alte legi, dar în acelasi timp precizeaza, cu aceeasi valoare de principiu, faptul ca cetatenilor le revin si obligatiile instituite prin Constitutie si prin alte legi, ca termen generic pentru actele normative care reglementeaza conduita subiectelor de drept. Or, Constitutia nu garanteaza pastrarea mandatului pe toata durata pentru care acesta este acordat. Mentinerea acestuia depinde de exercitarea sa în acord cu ansamblul reglementarilor legale care conditioneaza detinerea acestuia.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Toader Dunca în Dosarul nr. 8.216/100/2012 al Tribunalului Maramures - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si constata ca prevederile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 si ale art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Tribunalului Maramures - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si se publica în Monitorul Oficial al României. Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 23 mai 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Valentina Barbateanu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf