Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 252 din 21 mai 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere în executare a creantelor apartinând institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare, exceptie ridicata de Florian Ovidiu Cazaciuc în Dosarul nr. 6.373/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 139D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratând ca nu exista o justificare obiectiva a termenului de 31 mai 2011, impus de legiuitor prin dispozitiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011, termen pâna la care executorii bancari trebuie sa fi fost înregistrati la Ministerul Justitiei pentru a avea dreptul de a depune cerere de numire în functia de executor judecatoresc, fara sustinerea unui concurs.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta civila nr. 502 din 4 februarie 2013, pronuntata în Dosarul nr. 6.373/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere în executare a creantelor apartinând institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare, exceptie ridicata de Florian Ovidiu Cazaciuc într-o cauza având ca obiect anularea unui proces-verbal de respingere a cererii autorului exceptiei de numire în functia de executor judecatoresc, fara concurs sau examen de admitere în profesie si fara îndeplinirea conditiilor privind plata taxelor de admitere.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca acordarea dreptului de a fi numiti în functia de executor judecatoresc, la cerere, fara sustinerea unui examen, în conditiile întrunirii cerintelor prevazute în acelasi act normativ, doar executorilor bancari înregistrati la Ministerul Justitiei pâna la data de 31 mai 2011, cu excluderea executorilor bancari care, îndeplinind aceleasi cerinte legale, au fost înregistrati în aceasta profesie dupa data de 31 mai 2011, îngradeste dreptul la munca al acestora din urma si îi discrimineaza în raport cu cei dintâi, întrucât cerintele de admitere în profesia de executor bancar si procedura urmata au fost aceleasi si pentru executorii bancari înregistrati la Ministerul Justitiei dupa data specificata în textul criticat, iar, prin desfiintarea corpurilor de executori bancari, cei ce nu au dreptul de a depune cerere de numire în functia de executor judecatoresc îsi pierd, de fapt, locurile de munca. Se mai arata ca, pentru aceleasi motive, textele criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 45 si prevederilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. Se face trimitere la deciziile Curtii Constitutionale nr. 631 din 26 iunie 2007, nr. 458 din 31 martie 2009 si nr. 674 din 26 iunie 2012.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozitiile art. 1 alin. (1), (2) si (5) din Legea nr. 287/2011. Din analiza exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine, însa, ca autorul exceptiei critica, în realitate, prevederile art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere în executare a creantelor apartinând institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 16 decembrie 2011, care au urmatorul cuprins: "(1) Executorii înregistrati în conditiile legii la Ministerul Justitiei pâna la data de 31 mai 2011, apartinând corpurilor proprii de executori organizate de institutiile de credit si alte entitati care apartin grupului acestora si care desfasoara activitati financiare, de institutiile financiare nebancare sau de institutiile de credit cooperatiste, care desfasoara activitate de executor în cadrul acestora, la data expirarii termenului prevazut la alin. (3), cu o vechime efectiva de cel putin 2 ani de la prima înregistrare în aceasta activitate, vor fi numiti, la cerere, în functia de executor judecatoresc, daca îndeplinesc conditiile generale prevazute la art. 15 lit. a) - f) din Legea 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata.

(2) Executorii apartinând corpurilor proprii de executori organizate de institutiile de credit si alte entitati care apartin grupului acestora si care desfasoara activitati financiare, de institutiile financiare nebancare sau de institutiile de credit cooperatiste, care, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), dar au, la data expirarii termenului prevazut la alin. (3), o vechime mai mica de 2 ani în aceasta activitate, dobândesc, la cerere, calitatea de executor judecatoresc stagiar."

Se sustine, în esenta, ca textele criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 41 cu privire la munca si protectia sociala a muncii si ale art. 45 privind libertatea economica, precum si prevederilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind interzicerea discriminarii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 287/2011 prin Decizia nr. 104 din 28 februarie 2013*), nepublicata pâna la aceasta data în Monitorul Oficial al României, prin care a retinut ca impunerea termenului de 31 mai 2011, ca data pâna la care executorii bancari ar fi trebuit sa fie înregistrati ca ocupând aceasta functie la Ministerul Justitiei pentru a putea fi numiti, la cerere, fara concurs, în functia de executor judecatoresc, reprezinta optiunea legiuitorului, care, în exercitarea atributiilor sale, poate reglementa astfel de termene.

------------

*) Decizia Curtii Constitutionale nr. 104 din 28 februarie 2013 a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 29 mai 2013.

 

Desigur, o atare optiune legislativa determina eo ipso aplicarea unui tratament juridic diferentiat persoanelor care intra sub incidenta acestor termene fata de cele care nu s-ar încadra în acestea. Curtea a retinut ca reglementarea unui termen, a unei date-limita, reprezinta un element obiectiv în justificarea unei anumite optici a legiuitorului. Însa o limita temporara astfel impusa trebuie sa fie rezonabila prin natura sa. În cazul de fata, legiuitorul a optat pentru transformarea executorilor bancari în executori judecatoresti, la cerere, doar în privinta acelor executori bancari care au îndeplinit aceasta activitate cel putin 6 luni. Numai acestia au optiunea de a deveni executori judecatoresti definitivi sau stagiari, dupa caz. Asadar, Curtea a constatat ca fixarea acestei date-limita pentru 31 mai 2011 are o justificare rezonabila.

De asemenea, Curtea a retinut ca termenul criticat este unul de decadere, fiind considerat oportun în vederea corelarii dispozitiilor Legii nr. 287/2011 si cu procedura de legiferare. De altfel, Curtea a observat ca propunerea legislativa privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere în executare a creantelor apartinând institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare a fost înregistrata la Biroul Permanent al Senatului la data de 21 aprilie 2010, fiind respinsa de catre Senat, ca prima Camera sesizata, la 16 noiembrie 2010, si adoptata de catre Camera Deputatilor, ca si Camera decizionala, la 22 noiembrie 2011. De asemenea, Legea nr. 287/2011 a fost promulgata de catre Presedintele României, prin Decretul nr. 965 din 14 decembrie 2011. În acest fel, legiuitorul a impus ca executorul bancar care vrea sa devina executor judecatoresc sa fi avut o vechime în activitate de cel putin 6 luni pâna la data intrarii în vigoare a Legii nr. 287/2011, aspect ce rezulta în mod implicit din desfasurarea în timp a procedurii legislative.

Curtea a retinut, totodata, ca, prin Decizia nr. 938 din 13 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 17 decembrie 2012, a statuat ca acest termen nu vizeaza aspecte ce tin de aplicarea Legii nr. 287/2011, ci reprezinta data pâna la care statutul profesional al persoanelor apartinând corpurilor executorilor organizate în cadrul institutiilor de credit si al celor financiare nebancare sunt avute în vedere de legiuitor în reglementarea dreptului acestora de a deveni executori judecatoresti, la cerere, fara sustinerea unui examen. Acest termen nu are legatura cu data intrarii în vigoare a Legii nr. 287/2011 si nici cu termenul de decadere de 3 luni, reglementat la art. 1 alin. (3), în care poate fi valorificat acest drept.

De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 513 din 20 iunie 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu nr. 598 din 11 iulie 2006, a statuat ca dreptul la munca, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca vizeaza posibilitatea oricarei persoane de a exercita profesia sau meseria pe care o doreste, în anumite conditii stabilite de legiuitor, si nu vizeaza obligatia statului de a garanta accesul tuturor persoanelor la toate profesiile. De altfel, Curtea a observat ca fostii executori bancari, care nu au beneficiat de dispozitiile Legii nr. 287/2011, au dreptul de a deveni executori judecatoresti potrivit procedurii reglementate prin dispozitiile Legii nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011.

Pentru aceste motive, Curtea nu a putut constata încalcarea prin textele criticate a dispozitiilor art. 16 si 41 din Constitutie si nici a prevederilor art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

Curtea retine, totodata, ca dispozitiile art. 45 din Constitutie nu au incidenta în cauza, întrucât activitatea de executare a hotarârilor judecatoresti nu este o activitate cu caracter economic, iar organizarea profesiei de executor judecatoresc nu presupune libertate economica.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Florian Ovidiu Cazaciuc în Dosarul nr. 6.373/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 1 alin. (1) si (2) din Legea nr. 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere în executare a creantelor apartinând institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 21 mai 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf