Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 25 din 24 ianuarie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 5, art. 7 si 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si ale art. 6 si 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 5, art. 7 si 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si ale art. 6 si 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, exceptie ridicata de Constantin Popescu în Dosarul nr. 4.918/30/2011 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.533D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Decizia civila nr. 2.007 din 12 septembrie 2012, Curtea de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 5, art. 7 si 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si ale art. 6 si 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Constantin Popescu cu prilejul solutionarii recursului formulat de Casa Sectoriala de Pensii din cadrul Serviciului Român de Informatii si de Comisia de Contestatii din cadrul Serviciului Român de Informatii împotriva Sentintei civile nr. 5.886 din 15 decembrie 2011, pronuntata de Tribunalul Timis în Dosarul nr. 4.918/30/2011, având ca obiect constatarea nulitatii unui act.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata, în esenta, ca prevederile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât aduc atingere dreptului la pensie, care este un drept câstigat. Astfel, recalcularea pensiilor de serviciu, având ca rezultat diminuarea cuantumului acestora, contravine principiului neretroactivitatii legii civile. Acelasi principiu constitutional încalca si dispozitiile de lege criticate care prevad posibilitatea ca eventualele diferente încasate de beneficiarul pensiei pâna la data emiterii deciziei de revizuire sa faca obiectul unor retineri din pensie. Totodata, considera ca este încalcat si dreptul de proprietate, pensia reprezentând un "bun" în sensul Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. În sfârsit, arata ca, desi Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a prevazut dreptul de a opta pentru cuantumul mai favorabil al pensiei în cazul recalcularii acesteia, un asemenea drept nu a fost prevazut si cu prilejul recalcularii pensiilor de serviciu.

Curtea de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale considera ca textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, arata ca exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 - 5, art. 7 si 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, precum si cele ale art. 6 si 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011.

Autorul exceptiei considera ca prevederile de lege criticate contravin urmatoarelor texte din Constitutie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetatenilor, art. 44 referitor la dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai si dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi fundamentale, art. 56 privind contributiile financiare, art. 135 privind economia si art. 136 referitor la proprietate. De asemenea, considera ca sunt încalcate dispozitiile art. 148 din Constitutie prin raportare la dispozitiile Directivei 86/378/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind punerea în aplicare a principiului egalitatii de tratament între barbati si femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate sociala, precum si cele ale Directivei 96/97/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 de modificare a Directivei 86/378/CEE privind aplicarea principiului egalitatii de tratament între barbati si femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate sociala. Totodata, considera ca sunt încalcate dispozitiile art. 11 si 20 din Constitutie prin raportare la dispozitiile art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeasi Conventie si art. 23 din Carta sociala europeana revizuita.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile de lege criticate au mai constituit obiect al analizei de constitutionalitate în raport cu aceleasi texte din Legea fundamentala si aceleasi dispozitii internationale.

Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a statuat, în esenta, ca "pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea speciala". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, "tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia".

Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie speciala "nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. [...] Conformându-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri în domeniul pensiilor nu se rasfrânge asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale în vigoare, care constituie facta praeterita".

Cu acelasi prilej, Curtea a statuat ca "partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de 'bun', ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii".

Analizând conformitatea prevederilor de lege criticate cu dispozitiile art. 53 din Constitutie, Curtea a constatat, prin prisma celor statuate mai sus, ca "aceste dispozitii constitutionale sunt lipsite de relevanta, întrucât dreptul la pensie vizeaza pensia obtinuta în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat."

Cu privire la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 raportate la art. 15 alin. (2) din Constitutie, referitor la principiul neretroactivitatii legii, Curtea, prin Decizia nr. 684 din 28 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 13 august 2012, a aratat ca dispozitiile art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 dispun ca, în situatia în care cuantumul rezultat în urma recalcularii pensiei este mai mic decât cel aflat în plata în luna decembrie 2010, de la intrarea în vigoare a ordonantei de urgenta examinate si pâna la momentul revizuirii pensiei se va acorda cuantumul mai favorabil, respectiv cel din luna decembrie 2010.

De asemenea, a aratat ca dispozitiile art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 dispun regularizarea pensiilor în functie de cuantumurile rezultate dupa luarea în considerare a tuturor documentelor care atesta veniturile realizate pe întreaga durata a stagiului de cotizare sau dupa aplicarea grilei prevazute în anexa nr. 1 la ordonanta de urgenta.

În concluzie, a retinut ca niciuna dintre aceste dispozitii de lege nu contine prevederi cu efecte anterioare intrarii lor în vigoare, asa cum în mod eronat a interpretat autorul criticii de neconstitutionalitate.

Prin aceeasi decizie, Curtea a retinut ca, în situatia textelor de lege analizate, rezultatul unui cuantum diferit al pensiei, ca urmare a luarii în calcul a veniturilor realizate pe întreaga durata a stagiului de cotizare sau dupa aplicarea grilei prevazute în anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011, reprezinta o aplicare a principiului contributivitatii. În acest sens, a amintit ca, potrivit reglementarilor anterioare, respectiv cele ale art. 5 alin. (4) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, din cauza lipsei documentelor necesare stabilirii pensiei, punctajul mediu anual fusese stabilit prin luarea în calcul a salariului mediu brut pe economie, iar nu a veniturilor reale realizate.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauza privesc, în esenta, aceleasi aspecte si având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la principiul egalitatii în drepturi a cetatenilor, Curtea constata ca autorul exceptiei nu indica în ce mod anume si între care categorii de persoane textele de lege creeaza un tratament juridic discriminator, astfel ca aceasta critica urmeaza a fi respinsa ca fiind nemotivata.

De asemenea, Curtea constata ca nu sunt motivate nici criticile referitoare la dispozitiile art. 56 si 135 din Constitutie, astfel ca, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, si acestea urmeaza a fi respinse ca nemotivate.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,*1)

------------

*1) A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 5, art. 7 si 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si ale art. 6 si 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, exceptie ridicata de Constantin Popescu în Dosarul nr. 4.918/30/2011 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia litigii de munca si asigurari sociale.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 24 ianuarie 2013.

 

PRESEDINTE,
ACSINTE GASPAR
 
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf