Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 241 din 21 mai 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (1) si art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (1) si art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, exceptie ridicata de Constantin Ciuculescu în Dosarul nr. 2.304/1/2012 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 86D/2013.

La apelul nominal raspunde personal autorul exceptiei de neconstitutionalitate. Lipseste cealalta parte, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care solicita admiterea acesteia în masura în care se interpreteaza ca promovarea judecatorilor de la instantele militare se poate face doar la instanta militara imediat superioara, iar nu si la o instanta superioara civila si ca, pentru a putea participa la un concurs de promovare efectiva la o instanta civila, judecatorul militar trebuie sa solicite, în prealabil, transferul de la o instanta militara la una civila. Arata, în acest sens, ca o interpretare contrara nu tine cont de statutul judecatorilor militari si încalca prevederile art. 16 din Constitutie, precum si deciziile Curtii Constitutionale nr. 866/2006, nr. 375/2005, nr. 610/2007, nr. 785/2009 si nr. 1.038/2010. Or, judecatorii militari au acelasi statut constitutional ca si judecatorii civili, iar prevederile de lege criticate instituie un privilegiu în favoarea judecatorilor de la instantele civile. Totodata, apreciaza ca nu se poate retine punctul de vedere exprimat de Avocatul Poporului.

Sustine, în continuare, ca nu solicita completarea textelor de lege criticate, dar, potrivit Consiliului Superior al Magistraturii si Înaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatorii militari se pot înscrie doar la concursul de promovare la instantele militare.

În final, arata ca, ulterior invocarii exceptiei de neconstitutionalitate, prin Decizia nr. 4.606 din 8 noiembrie 2012, Înalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca judecatorii militari pot participa la concursul de promovare la o instanta superioara civila.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens arata ca art. 16 din Constitutie nu se aplica în cauza de fata, pentru ca judecatorii militari au acelasi statut ca si judecatorii civili. Mai arata ca, pentru a promova la o instanta superioara civila, judecatorii militari au posibilitatea de a se transfera la o instanta civila.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 1 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 2.304/1/2012, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 43 alin. (1) si art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de Constantin Ciuculescu într-o cauza având ca obiect solutionarea recursului declarat de acesta împotriva Hotarârii nr. 191 din 15 martie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care i s-a respins candidatura la examenul de promovare în functii de executie a judecatorilor la Curtea de Apel Brasov.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile legale criticate "nu tin seama de statutul de judecator/magistrat al judecatorilor militari si încalca principiul egalitatii în drepturi prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie, prin tratamentul discriminator ce le este impus acestora la promovarea în functii de executie, prevederile art. 43 alin. (1) si art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 fiind neconstitutionale în masura în care se interpreteaza ca promovarea judecatorilor de la instantele militare se poate face doar la instanta militara imediat superioara, iar nu si la o instanta superioara civila si ca, pentru a putea participa la un concurs de promovare efectiva la o instanta civila, judecatorul militar trebuie sa solicite, în prealabil, transferul de la o instanta militara la una civila.

În acest sens arata ca instantele militare sunt organizate si functioneaza la fel ca instantele civile, conform Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si ale Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti. Instantele militare sunt instante egale în grad, conform ierarhiei din cadrul acestora, cu instantele corespunzatoare în grad din celelalte 15 curti de apel, iar judecatorii militari au grad profesional corespunzator judecatorilor instantelor egale în grad din celelalte 15 curti de apel, asa cum rezulta din urmatoarele dispozitii de lege: art. 1, 2, 35, 56 si 61 din Legea nr. 304/2004; art. 4, 11 si 16 din Legea nr. 317/2004; art. 38, art. 43 alin. (1), art. 44 alin. (1) lit. b), art. 48 alin. (1), art. 52 alin. (1), art. 57 alin. (3) si art. 105 alin. (2) din Legea nr. 303/2004; art. 27, 28 si 28^2 din Codul de procedura penala.

Mentionarea distincta în Legea nr. 304/2004 a instantelor militare fata de instantele civile nu înseamna ca ele sunt parte a unui alt sistem judiciar decât cele civile, justitia fiind unica, ci este determinata de specificul lor, aceeasi fiind si situatia tribunalelor specializate civile, mentionate distinct de celelalte tribunale civile, desi în aceste instante functioneaza judecatori cu acelasi grad.

De altfel, potrivit art. 105 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, transferul judecatorilor si procurorilor militari se face la instante si parchete civile de grad egal.

Aceeasi este situatia si în cazul transferului unui judecator de la o instanta civila la una militara de grad egal, dupa dobândirea calitatii de ofiter activ în cadrul Ministerului Apararii Nationale, conditie ceruta de art. 32 din Legea nr. 303/2004.

Astfel, calitatea de cadru militar activ a judecatorilor militari nu poate constitui o cauza de natura a conduce la respingerea cererii de participare la concurs.

Judecatorii militari au, ca si judecatorii care functioneaza la o instanta civila, statut constitutional de magistrat, prevazut expres în art. 133 si 134 din Legea fundamentala. Statutul juridic constitutional al judecatorilor militari este identic cu cel al judecatorilor care functioneaza la o instanta civila în ceea ce priveste incompatibilitatile stabilite de art. 125 alin. (3) din Constitutie.

Judecatorul care îsi desfasoara activitatea la o instanta militara nu este, pe de-o parte, judecator, iar, pe de alta parte, ofiter activ, întrucât ar fi încalcate dispozitiile constitutionale care reglementeaza incompatibilitatile, ci este judecator militar, înglobând în aceasta unica functie atât calitatea de judecator, cât si calitatea de ofiter activ, toate activitatile desfasurate decurgând strict din calitatea sa de judecator. Invoca în acest sens considerentele deciziilor Curtii Constitutionale nr. 610/2007 si nr. 375/2005.

Mai invoca jurisprudenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal, potrivit careia promovarea judecatorilor de la instantele militare se poate face doar la instanta militara superioara, iar nu si la o instanta superioara civila. A mai stabilit instanta suprema ca, pentru a putea participa la un concurs de promovare efectiva la o instanta civila, judecatorul militar trebuie sa solicite, în prealabil, transferul de la o instanta militara la una civila.

Aceasta jurisprudenta a instantei supreme creeaza o situatie profund inechitabila si discriminatorie, întrucât, câta vreme un judecator de la o instanta civila poate participa la un concurs de promovare pentru o functie de judecator militar la o instanta militara - deoarece conditia prevazuta la art. 32 din Legea nr. 303/2004 - trebuie îndeplinita la data numirii în functie, nu la data participarii la concurs, un judecator militar de la o instanta militara nu poate participa la un concurs de promovare pentru o functie de judecator la o instanta civila decât daca solicita, în prealabil, trecerea în rezerva si transferul la o instanta civila.

În baza acestei jurisprudente, niciun judecator militar nu ar putea accede la functia de judecator la instanta suprema, decât daca s-ar transfera în prealabil la o instanta civila, ceea ce ar fi de neacceptat, cu atât mai mult cu cât aceasta conditie nu îi este ceruta unui procuror care se înscrie pentru concursul de promovare în functia de judecator la aceasta instanta, asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 866/2006.

Totodata, exista posibilitatea ca unui judecator de la o instanta civila care se înscrie, sustine si este declarat admis la examenul de promovare la o instanta imediat superioara militara, sa-i fie refuzata cererea de chemare în rândul cadrelor militare active în Ministerul Apararii Nationale, astfel ca nu-si va putea valorifica rezultatul examenului în lipsa îndeplinirii conditiei prevazute la art. 32 din Legea nr. 303/2004. Nu aceeasi este situatia unui judecator de la o instanta militara care se înscrie, sustine si este declarat admis la examenul de promovare la o instanta imediat superioara civila, întrucât renuntarea la calitatea de cadru militar activ nu-i poate fi refuzata de ministrul apararii nationale, trecerea în rezerva putând sa opereze pâna la data numirii în functie prin promovare la o instanta imediat superioara civila.

În concluzie, diferenta de tratament între judecatorii care functioneaza la o instanta civila si cei care functioneaza la o instanta militara, facuta de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, nu se bazeaza pe o justificare rezonabila si obiectiva. Interpretând dispozitiile de lege criticate în sensul jurisprudentei Înaltei Curti de Casatie si Justitie, au fost adaugate doua conditii negative pentru promovarea judecatorilor în functii de executie vacante, respectiv ca promovarea judecatorilor de la instantele militare se poate face doar la instanta militara imediat superioara, iar nu si la o instanta superioara civila si ca, pentru a putea participa la concursul de promovare efectiva la o instanta civila, judecatorul militar trebuie sa solicite, în prealabil, transferul de la instanta militara la o instanta civila. Aceasta discriminare este cu atât mai evidenta cu cât, potrivit dispozitiilor de lege criticate, judecatorii pot candida pentru promovare efectiva la oricare dintre instantele pentru care s-au stabilit posturi vacante, indiferent de instanta la care functioneaza.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal opineaza în sensul ca prevederile de lege criticate nu încalca dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, iar sustinerile autorului exceptiei tin mai ales de modul de aplicare a legii, de interpretarea dispozitiilor legale privind promovarea la instante/parchete, inclusiv pentru judecatorii de la instantele militare.

Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. În considerarea statutului juridic diferentiat al judecatorilor militari si civili nu se impune existenta unei identitati de tratament juridic, astfel încât reglementarea diferita a conditiilor de promovare în functie a acestora nu aduce atingere principiului egalitatii în drepturi.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 43 alin. (1) si art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care au urmatorul cuprins:

- Art. 43 alin. (1): "Promovarea judecatorilor si procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel national, în limita posturilor vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete.";

- Art. 44 alin. (1) lit. b): "Pot participa la concursul de promovare la instantele sau parchetele imediat superioare judecatorii si procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani si îndeplinesc urmatoarele conditii minime de vechime:

[...]

b) 6 ani vechime în functia de judecator sau procuror, pentru promovarea în functiile de judecator de curte de apel si procuror la parchetul de pe lânga aceasta;".

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

Autorul exceptiei - judecator la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti - a depus cerere de înscriere la concursul de promovare la Curtea de Apel Brasov, cerere respinsa prin Hotarârea nr. 21 din 28 februarie 2012 a Comisiei de organizare a concursului de promovare în functii de executie a judecatorilor si procurorilor din data de 25 martie 2012. Împotriva acestei hotarâri, autorul exceptiei a formulat contestatie la Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecatori, contestatie respinsa prin Hotarârea nr. 134 din 7 martie 2012.

Ulterior, autorul exceptiei a contestat la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii Hotarârea nr. 134 din 7 martie 2012, pronuntata de Sectia pentru judecatori, contestatia fiind respinsa prin Hotarârea nr. 191 din 15 martie 2012. Prin aceasta hotarâre, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit ca promovarea judecatorilor de la instantele militare se poate face doar la instanta militara imediat superioara, iar nu si la o instanta superioara civila si ca, pentru a putea participa la un concurs de promovare efectiva la o instanta civila, judecatorul militar trebuie sa solicite, în prealabil, transferul de la o instanta militara la una civila.

Împotriva Hotarârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 191 din 15 martie 2012, autorul exceptiei a formulat recurs la Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ, recurs în cadrul caruia a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (1) si art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004.

Dispozitiile de lege criticate stabilesc conditiile de participare la concursul de promovare a judecatorilor si procurorilor în functii de executie la instantele sau parchetele imediat superioare, fara a face distinctie dupa functionarea acestor judecatori la instante civile sau la instante militare.

Însa, astfel cum sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit interpretarii date acestor dispozitii de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si de Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ, judecatorii militari se pot înscrie doar la concursul de promovare la instanta imediat superioara, adica la cea militara, iar nu la una civila.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate solicita Curtii Constitutionale sa admita exceptia si sa constate ca dispozitiile art. 43 alin. (1) si art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 sunt neconstitutionale în masura în care se interpreteaza ca promovarea judecatorilor de la instantele militare se poate face doar la instanta militara imediat superioara, iar nu si la o instanta superioara civila si ca, pentru a putea participa la un concurs de promovare efectiva la o instanta civila, judecatorul militar trebuie sa solicite, în prealabil, transferul de la o instanta militara la una civila. Prin urmare, critica autorului exceptiei de neconstitutionalitate vizeaza aspecte ce tin de interpretarea si aplicarea legii, acesta fiind nemultumit, în realitate, de modul în care Consiliul Superior al Magistraturii si, ulterior, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ au interpretat si aplicat, în cazul sau, dispozitiile de lege criticate.

Or, în conformitate cu art. 142 din Constitutie, Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei, iar, potrivit art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala asigura controlul de constitutionalitate a legilor, prin raportare la dispozitiile si principiile Constitutiei.

Asadar, Curtea constata ca nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate aplicarea si interpretarea legii, acestea fiind atributul exclusiv al instantelor judecatoresti. Asa cum a statuat în mod constant în jurisprudenta sa, de exemplu prin Decizia nr. 93 din 11 mai 2000, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 8 septembrie 2000, "interpretarea legilor este o operatiune rationala, utilizata de orice subiect de drept, în vederea aplicarii si respectarii legii, având ca scop clarificarea întelesului unei norme juridice sau a câmpului sau de aplicare. Instantele judecatoresti interpreteaza legea, în mod necesar, în procesul solutionarii cauzelor cu care au fost învestite. [...] Complexitatea unor cauze poate conduce, uneori, la aplicari diferite ale legii în practica instantelor de judecata. Pentru a se elimina posibilele erori în calificarea juridica a unor situatii de fapt si pentru a se asigura aplicarea unitara a legii în practica tuturor instantelor de judecata, a fost creata de legiuitor institutia recursului în interesul legii. Decizia de interpretare pronuntata în asemenea cazuri nu este extra lege si, cu atât mai mult, nu poate fi contra legem".

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 43 alin. (1) si art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, exceptie ridicata de Constantin Ciuculescu în Dosarul nr. 2.304/1/2012 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 21 mai 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf