Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 24 din 24 ianuarie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 si ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Benke Karoly - magistrat-asistent-sef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 si ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Sindicatul National "Solidaritatea" al Metalurgistilor din Galati în Dosarul nr. 6.680/233/2012 al Judecatoriei Galati - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.527D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea, ca neîntemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 20 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 6.680/233/2012, Judecatoria Galati - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 si ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Sindicatul National "Solidaritatea" al Metalurgistilor din Galati într-o cauza având ca obiect solutionarea cererii formulate de Sindicatul "Siderurgistul AMG" din Galati de constatare a îndeplinirii conditiilor de reprezentativitate a sindicatului prevazute de Legea dialogului social nr. 62/2011, cauza în care autorul exceptiei, intervenient în nume propriu, a formulat, printre altele, si o cerere de recuzare a tuturor judecatorilor Judecatoriei Galati.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 permit ca, la nivelul unitatii, un singur sindicat sa poata îndeplini conditiile de reprezentativitate. În aceste conditii, numai acesta poate participa la negocierile colective din unitatea respectiva, ceea ce împiedica, pe de o parte, exercitarea dreptului salariatilor de a se asocia liber în sindicate, iar, pe de alta parte, posibilitatea sindicatului - nereprezentativ - de a apara drepturile si de a promova interesele profesionale, economice si sociale ale membrilor sai.

În privinta art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, autorul exceptiei arata ca negarea posibilitatii justitiabilului de a recuza toti judecatorii unei instante sau a unei sectii a acesteia încalca art. 21 alin. (3) si art. 124 alin. (2) din Constitutie, întrucât acesta, chiar daca are o relatie conflictuala cu judecatorii unei instante, nu poate recuza toti judecatorii care ar pronunta aceeasi solutie indiferent de apararile formulate.

Judecatoria Galati - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neîntemeiata, întrucât cele doua texte, pe de o parte, respecta dreptul sindicatelor de a apara drepturile si de a promova interesele profesionale, economice si sociale ale membrilor sai, iar, pe de alta parte, evita ca, prin recuzarea judecatorilor unei instante, sa se ajunga la blocarea actului de justitie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 si ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila. În realitate, analizând motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca autorul acesteia critica art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, si art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, texte asupra carora urmeaza a se pronunta prin prezenta decizie si care au urmatorul cuprins:

- Art. 51 alin. (1) lit. C.c): "(1) Sunt reprezentative la nivel national, de sector de activitate, de grup de unitati si de unitate organizatiile sindicale care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: [...]

C. la nivel de unitate: [...]

c) numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin jumatate plus unu din numarul angajatilor unitatii.";

- Art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila: "Nu se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia".

Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate încalca prevederile constitutionale ale art. 9 cu referire la rolul sindicatelor, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 40 alin. (1) cu privire la asocierea libera în sindicate si art. 124 privind înfaptuirea justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

I. Dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 reglementeaza criteriile necesare pentru ca un sindicat sa devina reprezentativ la nivel de unitate. Potrivit art. 1 lit. t) din legea mentionata, reprezentativitatea constituie un atribut al organizatiilor sindicale dobândit potrivit prevederilor acestei legi, care confera statutul de partener social abilitat sa îsi reprezinte membrii în cadrul dialogului social institutionalizat. Datorita atributului reprezentativitatii, sindicatul reprezinta angajatii la negocierile ce privesc încheierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate [art. 134 lit. B.a) din lege] si numai în cazul în care nu exista un asemenea sindicat se vor aplica prevederile art. 135 alin. (1) din lege, respectiv negocierea va fi facuta de reprezentantii federatiei sindicale la care este afiliat sindicatul nereprezentativ sau ai angajatilor, dupa caz.

Totodata, din acelasi atribut al reprezentativitatii decurg si alte consecinte, respectiv numai aceste sindicate pot negocia prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate punerea la dispozitie a spatiilor si facilitatilor necesare desfasurarii activitatii sindicale [art. 22 alin. (2) din lege], pot sa participe în consiliul de administratie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv în cazul administratiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic si social [art. 30 alin. (1) din lege] ori primesc de la angajatori sau de la organizatiile acestora informatiile necesare pentru negocierea contractelor colective de munca ori, dupa caz, a acordurilor colective, în conditiile legii [art. 30 alin. (2) din lege].

Faptul ca reprezentativitatea la nivel de unitate se dobândeste doar daca numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin jumatate plus unu din numarul angajatilor unitatii tine exclusiv de optiunea si politica legiuitorului. Acesta are posibilitatea de a opta între un anumit numar sau altul cu conditia de a nu afecta dreptul de asociere în sindicate si de a nu atinge rolul constitutional al sindicatelor. Constitutia garanteaza posibilitatea nelimitata a angajatilor de a se asocia în sindicate si rolul sindicatelor de aparare a drepturilor si de promovare a intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor sai, fara a prevedea posibilitatea nelimitata a sindicatelor de a participa în orice conditii la negocierile ce privesc contractele colective de munca. Acest din urma drept este garantat, însa exercitarea sa se face în conditiile legii, ceea ce înseamna ca legiuitorul este competent sa stabileasca proceduri, conditii si exigente în ceea ce priveste activitatea sindicala, cu conditia de a nu afecta substanta prevederilor art. 9 si art. 40 alin. (1) din Constitutie.

Rolul sindicatelor nu este nici afectat si nici minimalizat, din contra, legea are în vedere unitatea de actiune a membrilor de sindicate, acestia putând fi mai bine reprezentati în fata angajatorului doar daca au o reprezentativitate mai mare. De asemenea, Curtea retine ca este anacronica existenta mai multor sindicate reprezentative care sa sustina diverse puncte de vedere si, de aceea, solutia legislativa nu poate fi decât una pozitiva pentru modul unitar de reprezentare al angajatilor. Desigur, daca nu exista un astfel de sindicat, la negocierile colective pot lua parte, în final, reprezentantii angajatilor, conform art. 135 alin. (1) din lege.

Asadar, angajatii au libertatea de a se asocia în sindicate si nu sunt constrânsi de a se asocia numai într-un anumit sindicat. Daca din configuratia sindicatelor rezultata din libera optiune a angajatilor niciunul nu dobândeste atributul de reprezentativitate, în final, cei ce vor participa direct la negocierile colective sunt reprezentantii angajatilor.

De altfel, Curtea, prin deciziile nr. 883 si 886 din 25 octombrie 2012, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2013, si Decizia nr. 1.089 din 18 decembrie 2012, nepublicata înca la data pronuntarii prezentei decizii, a constatat, de asemenea, constitutionalitatea dispozitiilor legale criticate.

II. În privinta art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, Curtea, prin Decizia nr. 579 din 29 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 31 iulie 2012, a statuat ca reprezinta norme de procedura prin intermediul carora legiuitorul instituie cadrul legal pentru exercitarea dreptului procedural de recuzare, în deplin acord cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.

Pe de alta parte, textele de lege criticate realizeaza o veritabila protectie a justitiabilului împotriva încercarilor nejustificate de tergiversare a solutionarii cauzei, restrângând posibilitatile partilor de a solicita suspendarea judecarii cauzei doar la acele situatii care se justifica rational. De altfel, liberul acces la justitie semnifica faptul ca orice persoana se poate adresa instantelor judecatoresti pentru apararea drepturilor, a libertatilor sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul ca acest drept nu poate fi supus niciunei conditionari.

În consecinta, Curtea a constatat ca sustinerile autorului exceptiei referitoare la îngradirea dreptului constitutional la un proces echitabil, prin imposibilitatea recuzarii membrilor întregii instante, sunt neîntemeiate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate anterior de Curte îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

De asemenea, Curtea retine ca, potrivit art. 37 si urmatoarele din Codul de procedura civila, daca exista motive de banuiala legitima sau de siguranta publica, partea interesata poate formula cerere de stramutare. Asadar, Codul de procedura civila prevede garantii suficiente de natura a se asigura dreptul la un proces echitabil.

În fine, impartialitatea justitiei nu este cu nimic afectata prin aceste dispozitii legale, chestiunile invocate de autorul exceptiei putând fi rezolvate prin aplicarea reglementarilor Codului de procedura civila referitoare la abtinere, recuzare si stramutare.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit. C.c) din Legea dialogului social nr. 62/2011 si ale art. 28 alin. 2 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Sindicatul National "Solidaritatea" al Metalurgistilor din Galati în Dosarul nr. 6.680/233/2012 al Judecatoriei Galati - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 24 ianuarie 2013.

 

PRESEDINTE,
ACSINTE GASPAR
 
Magistrat-asistent-sef,
Benke Karoly
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf