Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 230 din 9 mai 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea si completarea art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea Romaniei la procedurile in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului in urma hotararilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Oana Cristina Puica - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea si completarea art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotarârilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila, exceptie ridicata, direct, de Avocatul Poporului si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 269D/2013.

La apelul nominal, pentru autorul exceptiei, raspunde consilierul Ecaterina Mirea, cu împuternicire la dosar.

Cauza este în stare de judecata.

Presedintele acorda cuvântul reprezentantului autorului exceptiei, care solicita admiterea acesteia. Astfel, arata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013, prin eliminarea atributiei Consiliului Superior al Magistraturii de a propune candidatii în numele României pentru functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului - aceasta competenta fiind transferata în sarcina unei comisii din care face parte, alaturi de alte persoane, si un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia -, încalca prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie potrivit carora ordonantele de urgenta nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curtii Constitutionale nr. 1.189/2008 si nr. 1.257/2009 si sustine ca eliminarea atributiei de a propune candidatii pentru functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului afecteaza regimul juridic al Consiliului Superior al Magistraturii, ca institutie fundamentala a statului, cu rol de garant al independentei justitiei, ceea ce atrage neconstitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013. Mai arata ca Ordonanta Guvernului nr. 94/1999, modificata prin ordonanta de urgenta criticata, a fost adoptata de Parlament ca lege ordinara, or, potrivit art. 134 alin. (4) din Legea fundamentala, "Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, în realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei."

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece interdictia prevazuta de art. 115 alin. (6) din Legea fundamentala este totala si neconditionata, sens în care invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 738/2012. Considera ca Guvernul si-a atras competente exclusive în desemnarea judecatorului român la Curtea de la Strasbourg, în toate etapele procedurii, desi Memorandumul explicativ al Ghidului cu privire la selectia candidatilor pentru functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului atrage atentia ca, daca organismul care propune candidatii este stabilit sub autoritatea guvernului si contine membri proveniti din administratie, nu poate fi considerat independent în sensul strict al cuvântului. Asadar, lista candidatilor nu trebuie sa fie si nici nu trebuie sa para rezultatul unui patronaj politic. Mai arata ca rolul statelor parti în ceea ce priveste propunerea candidatilor de cea mai înalta calitate posibila este de o importanta fundamentala pentru succesul continuu al Curtii, asa cum se arata la punctul 21 din Declaratia de la Brighton din 2012 privind angajamentul statelor parti de a continua procesul de reforma a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013, întrucât aduce atingere prevederilor art. 115 alin. (6) din Constitutie.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

 

Prin Adresa nr. 3.371 din 17 aprilie 2013, înregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 1.515 din 17 aprilie 2013, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constitutie si al art. 32 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea si completarea art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotarârilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Avocatul Poporului sustine ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 încalca prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie potrivit carora ordonantele de urgenta nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, întrucât elimina atributia exclusiva a Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveste propunerea candidatilor în numele României pentru functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului, transferând aceasta competenta în sarcina unei comisii din care face parte, alaturi de alte persoane, si un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia. Arata ca, prin Decizia nr. 1.189/2008, Curtea Constitutionala a statuat ca, în materie de institutii fundamentale ale statului, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca "afecteaza", daca au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin. Referitor la întelesul sintagmei "afectare a regimului institutiilor fundamentale ale statului", prin Decizia nr. 1.257/2009, Curtea a retinut ca se au în vedere toate componentele care definesc regimul juridic al acestora - structura organizatorica, functionarea, competentele, resursele materiale si financiare, numarul si statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adopta etc. Totodata, Curtea a mai retinut ca sunt institutii fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constitutie, în mod detaliat ori macar sub aspectul existentei lor, în mod explicit sau doar generic, respectiv institutiile cuprinse în titlul III din Constitutie, precum si autoritatile publice prevazute în alte titluri ale Legii fundamentale. Având consacrare în titlul III din Constitutia României, Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta o institutie fundamentala a statului, cu rol de garant al independentei justitiei.

Avocatul Poporului sustine ca eliminarea atributiei Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveste propunerea candidatilor în numele României pentru functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului afecteaza regimul juridic al Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce atrage neconstitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013, Guvernul intervenind într-un domeniu pentru care nu avea competenta materiala, cu încalcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constitutie.

Autorul exceptiei mai observa ca actul normativ supus modificarii prin ordonanta de urgenta criticata este Ordonanta Guvernului nr. 94/1999, emisa de Guvern în temeiul Legii nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante. Ulterior, Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 a fost aprobata de Parlament cu modificari, inclusiv cu modificarea art. 5, ca lege ordinara (Legea nr. 87/2001), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, revizuita [fostul art. 74 alin. (2) din Constitutie]. Potrivit prevederilor art. 115 alin. (1) din Constitutia României, republicata, Guvernul poate emite ordonante în temeiul unei legi speciale de abilitare în domenii care nu fac obiectul legilor organice, or, potrivit art. 134 alin. (4) din Legea fundamentala, "Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, în realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei".

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) si ale art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctul de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) teza a doua din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 32 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea si completarea art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotarârilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 4 aprilie 2013, dispozitii care au urmatorul cuprins:

"Art. I. - Articolul 5 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotarârilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 31 august 1999, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"Art. 5. - (1) Desemnarea candidatilor în numele României pentru functia de judecator al Curtii se face de catre Guvern, cu avizul comisiilor juridice si pentru drepturile omului din Senat si Camera Deputatilor, reunite în sedinta comuna, la propunerea unei comisii formate din persoanele enumerate mai jos, care îsi exercita mandatul în mod individual si independent si îsi exprima propria opinie:

a) ministrul justitiei;

b) ministrul afacerilor externe;

c) agentul guvernamental pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului;

d) directorul Directiei afaceri europene si drepturile omului din cadrul Ministerului Justitiei;

e) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia;

f) un judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie, desemnat de Colegiul de conducere al acesteia;

g) Avocatul Poporului;

h) doua cadre didactice universitare de la facultatile de drept din cadrul universitatilor de cercetare avansata si educatie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, desemnate, cu majoritate, de membrii prevazuti la lit. a) - g), în baza propunerilor facultatilor de drept."

2. Dupa alineatul (1) se introduc noua noi alineate, alineatele (1^1) - (1^9), cu urmatorul cuprins:

"(1^1) Comisia prevazuta la alin. (1) este convocata de ministrul justitiei, care prezideaza lucrarile acesteia. Comisia este valabil întrunita în prezenta a cel putin 5 membri si decide cu votul majoritatii membrilor prezenti.

(1^2) În termen de 5 zile de la convocare, comisia, prin grija secretariatului acesteia, asigurat de Ministerul Justitiei, publica anuntul privitor la selectia candidatilor în numele României pentru functia de judecator al Curtii în Monitorul Oficial si pe site-urile Ministerului Justitiei, Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Superior al Magistraturii si Înaltei Curti de Casatie si Justitie. De asemenea, acesta poate fi afisat pe site-urile organismelor profesionale juridice. În anunt sunt indicate cerintele prevazute pentru ocuparea acestei functii de legislatia nationala, de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si de instrumentele juridice adoptate la nivelul Consiliului Europei cu relevanta în acest domeniu, documentatia ce trebuie prezentata, data si locul desfasurarii selectiei candidatilor, termenul pâna la care pot fi depuse candidaturile.

(1^3) Candidatii vor fi desemnati din rândul persoanelor cu înalta prestanta morala si civica, care întrunesc cerintele exercitarii unor înalte functii judiciare sau care sunt juristi cu reputatie profesionala recunoscuta si care îndeplinesc criteriile pentru alegerea judecatorilor prevazute în instrumentele juridice adoptate la nivelul Consiliului Europei cu relevanta în acest domeniu.

(1^4) În termen de 3 zile de la expirarea termenului prevazut în anunt pentru depunerea dosarelor de candidatura, comisia organizeaza o audiere a candidatilor.

(1^5) În termen 5 zile de la audiere, comisia selecteaza 3 candidati, care vor fi inclusi în lista de propuneri pe care o va înainta Guvernului. În masura în care este posibil, comisia elaboreaza si o lista de rezerva cu 3 candidati. Cele doua liste sunt publicate pe site-ul Ministerului Justitiei. Procesul-verbal încheiat ca urmare a procedurii de selectie a candidatilor si de stabilire a continutului celor doua liste se motiveaza.

(1^6) În termen de 5 zile de la primirea propunerilor comisiei, Guvernul, daca este de acord cu propunerile acesteia, supune lista de candidati avizului comisiilor parlamentare prevazute la alin. (1), care procedeaza la audierea candidatilor. Avizul comisiilor parlamentare are valoare consultativa.

(1^7) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu una sau mai multe dintre propunerile înaintate de comisie, solicita motivat acesteia formularea de noi propuneri. În acest scop, comisia poate înainta una sau mai multe, dupa caz, dintre propunerile retinute pe lista de rezerva cu 3 candidati.

(1^8) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu niciuna dintre propunerile prezentate, luându-le în considerare inclusiv pe cele înaintate de comisie potrivit dispozitiilor alin. (1^7), se reia procedura de selectie, prevederile alin. (1^1) - (1^7) ramânând aplicabile.

(1^9) În termen de 3 zile de la primirea avizului comisiilor parlamentare, Guvernul adopta si transmite Consiliului Europei lista cuprinzând cei 3 candidati în numele României pentru functia de judecator al Curtii."

Art. II. - Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotarârilor si conventiilor de rezolvare amiabila, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 31 august 1999, aprobata cu modificari prin Legea nr. 87/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dupa aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o noua numerotare."

Anterior acestei modificari, alin. 1 al art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotarârilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 31 august 1999, avea cuprinsul dat prin Legea de aprobare nr. 87/2001, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 23 martie 2001: "Desemnarea candidatilor în numele României pentru functia de judecator al Curtii se face de Guvern, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în urma audierii persoanelor propuse de membrii acestuia din rândul juristilor cu mare prestanta morala si civica, cu reputatie profesionala recunoscuta, cu avizul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, al Comisiei pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale ale Camerei Deputatilor si al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, al Comisiei pentru drepturile omului si minoritati ale Senatului. Comisiile reunite vor audia candidatii propusi, în sedinta comuna. Convocarea Consiliului Superior al Magistraturii se face de ministrul justitiei, care va prezida lucrarile acestuia, fara a participa la vot."

Prevederile constitutionale invocate în motivarea exceptiei sunt cele ale art. 115 alin. (6), potrivit carora: "Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si îndatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietate publica."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiata pentru urmatoarele considerente:

Critica formulata priveste un aspect de neconstitutionalitate extrinseca, constând în încalcarea exigentelor constitutionale instituite de art. 115 alin. (6) în materie de delegare legislativa. Astfel, autorul exceptiei considera ca eliminarea atributiei exclusive a Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveste propunerea candidatilor în numele României pentru functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului afecteaza regimul juridic al Consiliului Superior al Magistraturii ca institutie fundamentala a statului, ceea ce atrage neconstitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013, Guvernul intervenind într-un domeniu pentru care nu avea competenta materiala.

Cu privire la sensul dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentala, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, Curtea a statuat ca interdictia adoptarii de ordonante de urgenta este totala si neconditionata atunci când mentioneaza ca "nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale" si ca "nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietate publica". În celelalte domenii prevazute de text, ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca "afecteaza", daca au consecinte negative, dar, în schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin.

Referitor la întelesul sintagmei "regimul institutiilor fundamentale ale statului", prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009, Curtea a retinut ca se au în vedere toate componentele care definesc regimul juridic al acestora - structura organizatorica, functionarea, competentele, resursele materiale si financiare, numarul si statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adopta etc. Atât în jurisprudenta Curtii Constitutionale, cât si în doctrina s-a considerat ca sunt institutii fundamentale ale statului acelea reglementate expres de Constitutie, în mod detaliat ori macar sub aspectul existentei lor, în mod explicit sau doar generic [institutiile cuprinse în titlul III din Constitutie, precum si autoritatile publice prevazute în alte titluri ale Legii fundamentale].

Reglementat de Constitutie în sectiunea a 3-a din capitolul VI ["Autoritatea judecatoreasca"] al titlului III ["Autoritatile publice"], în articolele 133 si 134, care consacra rolul, structura, componenta, atributiile si hotarârile pe care le adopta, Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta o institutie fundamentala a statului, având rolul de garant al "independentei justitiei". Art. 126 alin. (1) din Constitutie prevede ca "Justitia se realizeaza prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege". Astfel fiind, potrivit art. 134 alin. (1) si (2) din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, si îndeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, în domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor.

În realizarea rolului sau constitutional de garant al independentei justitiei, ca valoare esentiala a statului de drept, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste, în temeiul art. 134 alin. (4) din Legea fundamentala, pe lânga atributiile prevazute expres de Constitutie, "[...] si alte atributii stabilite prin legea sa organica [...]". Revine Curtii Constitutionale, în calitate de garant al suprematiei Constitutiei si de unica autoritate de jurisdictie constitutionala în România, misiunea de a stabili în ce masura o anumita atributie prevazuta în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii este legata de îndeplinirea rolului constitutional al acestuia.

Actul normativ supus modificarii prin ordonanta de urgenta criticata este Ordonanta Guvernului nr. 94/1999, emisa în temeiul Legii nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, respectiv aprobata de Parlament, cu modificari, prin Legea nr. 87/2001, care a fost adoptata ca lege ordinara, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutie [art. 76 alin. (2) din Constitutia României, revizuita]. Atributia Consiliului Superior al Magistraturii de a propune candidatii în numele României pentru functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului a fost introdusa în Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 prin Legea de aprobare nr. 87/2001, în conditiile prevazute de art. 114 alin. (1) din Constitutie [devenit art. 115 alin. (1) dupa revizuire], potrivit caruia Guvernul poate emite ordonante, în temeiul unei legi speciale de abilitare, în domenii care nu fac obiectul legilor organice, având în vedere ca actualul art. 134 alin. (4) a fost inserat în Constitutie cu prilejul revizuirii din 2003.

România, în calitate de parte contractanta la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata prin Legea nr. 30/1994, a recunoscut dreptul la recursul individual în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si jurisdictia obligatorie a acestei instante în privinta drepturilor cuprinse în Conventie si în protocoalele aditionale la aceasta, pentru cauzele în care violarea drepturilor garantate de aceste texte a intervenit dupa intrarea lor în vigoare pentru România. Numarul judecatorilor Curtii Europene a Drepturilor Omului este egal cu numarul partilor contractante, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei alegând, în numele fiecareia, un judecator de pe o lista de 3 candidati propusi de aceasta. Judecatorii trebuie sa se bucure de cea mai înalta reputatie morala si sa întruneasca conditiile cerute pentru exercitarea unor înalte functiuni judiciare sau sa fie juristi având o competenta recunoscuta. În cursul mandatului lor, judecatorii nu pot exercita nicio activitate incompatibila cu cerintele de independenta, de impartialitate sau de disponibilitate impuse de o activitate cu caracter permanent, problemele în aceasta materie fiind rezolvate de catre Curtea de la Strasbourg.

Procedura de selectie a candidatilor pentru functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului este lasata la latitudinea statelor membre ale Consiliului Europei. În majoritatea acestor state - de exemplu, în Regatul Unit, Republica Ceha, Letonia, Tarile de Jos, Finlanda, Republica Moldova, Norvegia, Irlanda, Suedia si Estonia - selectia candidatilor se face de catre o comisie în alcatuirea careia intra, de regula, si reprezentanti ai institutiilor din sfera guvernamentala, iar în Polonia, Austria, Luxemburg, Spania, Germania, Ungaria si Federatia Rusa, alegerea candidatilor este în sarcina guvernului. Consiliul Judiciar are atributii în selectia candidatilor pentru functia de judecatori în cadrul instantelor internationale în Slovacia si Slovenia. În Franta, verificarea candidaturilor este realizata de Grupul National Francez al Curtii Permanente de Arbitraj.

În concluzie, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei în România, în timp ce judecatorul la Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu face parte din sistemul national al instantelor judecatoresti, fiind ales de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei de pe o lista de 3 candidati nominalizati din partea statului român. În plus, în majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei, selectia candidatilor pentru functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului se face fie de o comisie - în alcatuirea careia intra, de regula, si reprezentanti ai institutiilor din sfera guvernamentala -, fie, direct, de guvern.

Curtea constata ca atributia Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Guvernului candidatii din partea României la functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului nu intra în sfera competentelor sale stabilite de Constitutie si de legea organica în vederea realizarii rolului sau constitutional de garant al independentei justitiei în România, motiv pentru care eliminarea acestei atributii, prin ordonanta de urgenta criticata, nu reprezinta o încalcare a prevederilor art. 115 alin. (6) din Constitutie, potrivit carora: "Ordonantele de urgenta [...] nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului [...]".

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 si al art. 32 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata, direct, de Avocatul Poporului si constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea si completarea art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Comitetului Ministrilor ale Consiliului Europei si exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotarârilor si conventiilor de rezolvare pe cale amiabila sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Avocatului Poporului si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 9 mai 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puica

 

 

*

 

OPINIE SEPARATA

 

Nu împartasim solutia pronuntata în dosarul sus-mentionat, apreciind ca exceptia de neconstitutionalitate trebuia admisa, pentru urmatoarele motive:

1. Este indiscutabil ca Parlamentul [în calitatea sa de unica autoritate legiuitoare a tarii - potrivit dispozitiilor art. 61 alin. (1) din Constitutie] poate sa modifice/înlature competente si atributii ale unor institutii fundamentale ale statului [competente ori atributii pe care tot el le-a reglementat sau pe care le-a confirmat - ca în cazul din speta - prin adoptarea actului normativ reglementator, Ordonanta Guvernului nr. 94/1999]. Si Guvernul poate sa legifereze, fie printr-o ordonanta simpla adoptata în temeiul si limitele unei legi de abilitare [conform dispozitiilor art. 115 alin. (1) - (3) din Constitutie], fie prin ordonante de urgenta [cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) si (6) din Legea fundamentala].

2. În cauza de fata, problema nu o reprezinta înlaturarea - în sine - a atributiei exclusive a Consiliului Superior al Magistraturii de a propune candidatii pentru functia de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ci modalitatea (ne)constitutionala utilizata de Guvern în acest demers. Daca se apreciaza benefica trecerea acestei competente în seama unei comisii special instituite în acest scop - asa cum este si în alte state - modificarea legislativa poate fi facuta fara ezitare, dar numai în conditiile respectarii Constitutiei.

3. Prevederile art. 115 alin. (6) teza a doua din Constitutie interzic însa - de o maniera categorica - adoptarea ordonantelor de urgenta care pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului. Or, Consiliul Superior al Magistraturii este, neîndoielnic, o asemenea institutie; concluzia se desprinde firesc din statutul sau constitutional (prin art. 133 si 134 din Legea fundamentala fiindu-i stabilite rolul, structura si atributiile).

4. Prin eliminarea de catre Guvern, prin Ordonanta de urgenta nr. 21/2013, a atributiei Consiliului Superior al Magistraturii de a propune candidatii în numele României pentru functia de judecator al Curtii Europene a Drepturilor Omului*1) a fost afectat*2) regimul juridic*3) al organului menit sa garanteze independenta justitiei, ceea ce atrage neconstitutionalitatea ordonantei de urgenta mentionate. În acest caz, Guvernul a nesocotit atât dispozitiile art. 115 alin. (6) din Constitutie, cât si jurisprudenta Curtii Constitutionale, ceea ce - dupa parerea noastra - nu este de acceptat.

------------

*1) Apreciem ca nu prezinta importanta faptul ca atributia privind propunerea candidatilor pentru postul de judecator la Curtea Europeana a Drepturilor Omului i-a fost acordata Consiliului Superior al Magistraturii printr-o lege ordinara (si nu prin Constitutie), întrucât dispozitiile art. 115 alin. (6) teza a doua din Legea fundamentala interzic adoptarea ordonantelor de urgenta care pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, fara a face vreo distinctie - în ceea ce priveste regimul juridic al respectivelor institutii - între atributiile lor constitutionale (în cazul de fata, stabilite prin dispozitiile art. 134 din Constitutie) si cele legale (prevazute în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, sau în alte acte normative, precum Ordonanta Guvernului nr. 94/1999).

*2) Cu privire la întelesul constitutional al verbului "a afecta" din cuprinsul dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Constitutie, Curtea Constitutionala a statuat ca ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate daca afecteaza, respectiv daca produc consecinte negative asupra regimului institutiilor fundamentale ale statului, în schimb pot fi adoptate daca, prin reglementarile pe care le contin, au consecinte pozitive în domeniile în care intervin (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008). Or, este evident ca înlaturarea unei atributii din competentele unei institutii fundamentale a statului nu poate fi - în niciun caz - apreciata ca având consecinte pozitive.

*3) Referitor la întelesul sintagmei "afectare a regimului institutiilor fundamentale ale statului", Curtea Constitutionala a retinut ca sunt avute în vedere toate componentele care definesc regimul juridic al acestora: structura organizatorica, functionarea, competentele, resursele materiale si financiare, numarul si statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adopta etc. (a se vedea Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 6 noiembrie 2009).

 

Prof. univ. dr. Mircea Stefan Minea,
judecator
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf