Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 224 din 9 mai 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (1) si art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, exceptie ridicata de Ilie Stanescu în Dosarul nr. 13.494/320/2011 al Judecatoriei Târgu Mures si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 7D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 14 decembrie 2012, astfel cum a fost rectificata prin Încheierea din 18 decembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 13.494/320/2011, Judecatoria Târgu Mures a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) si art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de petentul Ilie Stanescu într-o cauza având ca obiect solutionarea unei plângeri contraventionale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 16, 41 si art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentala.

În acest sens, arata ca prevederile art. 16 alin. (1) din Codul muncii nu respecta egalitatea de tratament a partilor contractante la momentul încheierii contractului de munca, legiuitorul stabilind un tratament juridic preferential, diferentiat si discriminatoriu între angajat si angajator, fiind sanctionat exclusiv angajatorul.

Totodata, arata ca dispozitiile din Codul muncii - potrivit carora primirea la munca a unei persoane pentru care nu a fost întocmit contract individual de munca constituie contraventie si se sanctioneaza - sunt neconstitutionale, deoarece obligativitatea încheierii contractului individual de munca în forma scrisa îngradeste dreptul la munca si încalca principiul libertatii comertului, iar regimul sanctionator stabilit pentru angajator este discriminatoriu fata de cel stabilit pentru salariati, care nu pot fi sanctionati.

Judecatoria Târgu Mures considera, în esenta, ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece forma scrisa a contractului individual de munca este în interesul ambelor parti contractante, preîntâmpinând astfel comportamentul abuziv al angajatorului, dar si atitudinea angajatului. Totodata, instanta apreciaza ca cele doua parti între care se încheie contractul individual de munca nu se afla pe pozitii de egalitate în cadrul raportului juridic de munca, în acest sens fiind si dispozitiile art. 10 din Codul muncii. Ca atare, angajatorul este cel care îsi exercita autoritatea în cadrul raportului de munca, în relatia cu angajatul sau, astfel încât nu se poate pune problema de egalitate între cele doua parti.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 16 alin. (1) si art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, având urmatorul cuprins:

- Art. 16 alin. (1): "Contractul individual de munca se încheie în baza consimtamântului partilor, în forma scrisa, în limba româna. Obligatia de încheiere a contractului individual de munca în forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru încheierea valabila a contractului.";

- Art. 260 alin. (1) lit. e): "(1) Constituie contraventie si se sanctioneaza astfel urmatoarele fapte: [... ] e) primirea la munca a pâna la 5 persoane fara încheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;".

Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile de lege criticate încalca prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în fata legii, art. 41 privind dreptul la munca si art. 135 alin. (2) lit. a) privind libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

Prin Decizia nr. 418 din 3 mai 2007, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007, si prin Decizia nr. 1.109 din 8 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 octombrie 2009, Curtea s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor de lege criticate din perspectiva acelorasi critici.

Astfel, prin Decizia nr. 418/2007, Curtea a statuat urmatoarele:

"Desfasurarea raporturilor juridice de munca în conditiile reglementate, în deplina cunostinta a drepturilor si îndatoririlor partilor, siguranta si stabilitatea acestor raporturi prezinta interes general pentru întreaga societate, iar, în particular, atât pentru angajatori, cât si pentru salariati. Un rol deosebit de important pentru asigurarea acestor cerinte îl reprezinta contractul individual de munca.

Contractul individual de munca este conventia prin care se materializeaza vointa angajatorului si a viitorului salariat de a stabili un raport juridic de munca. În aceasta conventie, negociata si liber consimtita, sunt prevazute, în limitele stabilite de legislatie si de contractele colective de munca, toate elementele necesare pentru cunoasterea conditiilor de desfasurare si de încetare a raportului de munca, drepturile, obligatiile si raspunderile ambelor parti.

Întrucât contractul individual de munca reprezinta cea mai concludenta dovada a ceea ce au convenit partile, documentul pe baza caruia se poate verifica în ce masura si-a îndeplinit obligatiile oricare dintre parti, ce drepturi poate revendica si ce raspunderi are, inclusiv în cadrul solutionarii unor eventuale litigii, încheierea lui, chiar înainte de începerea raporturilor de munca si în forma scrisa, este în interesul ambelor parti.

Raspunderea pentru încheierea contractului individual de munca revine în mod firesc angajatorului. Existenta contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar si atitudinea incorecta a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în munca doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de munca, asigura atât cunoasterea, cât si exercitarea obligatiilor legale ce le revin celor care folosesc forta de munca salariala.

În consecinta, prevederea, prin art. 16 alin. (1) din Codul muncii, a obligatiei încheierii contractului individual de munca, în forma scrisa, anterior începerii raporturilor de munca, nu îngradeste în niciun fel dreptul la munca sau libertatea alegerii locului de munca."

Prin Decizia nr. 1.109/2009, Curtea a retinut ca, în ceea ce priveste comertul cu forta de munca (forta de munca în calitate de capital), fara a împiedica în niciun fel libertatea comertului, acesta trebuie strict reglementat, mai ales prin prisma drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor stabilite ca atare prin titlul II cap. II din Constitutie.

Curtea a mai retinut ca angajatorul si salariatul se afla, în mod obiectiv, în situatii diferite, determinate de statutul juridic, de drepturile si îndatoririle specifice în cadrul raportului de munca. Drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului sunt valori constitutionale ce se întemeiaza pe demnitatea umana si libera dezvoltare a personalitatii umane [art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala], drepturi de care beneficiaza numai persoanele fizice. Drepturile persoanelor juridice, cum este si cazul angajatorului, sunt stabilite prin actele juridice de înfiintare, care le determina capacitatea juridica adecvata realizarii scopurilor lor. De aceea, instituirea unui tratament juridic diferit este pe deplin justificata obiectiv si rational.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât considerentele, cât si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ilie Stanescu în Dosarul nr. 13.494/320/2011 al Judecatoriei Târgu Mures si constata ca dispozitiile art. 16 alin. (1) si art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt constitutionale în raport de criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Judecatoriei Târgu Mures si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 9 mai 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf