Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 22 din 24 ianuarie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Acsinte Gaspar - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie ridicata de Aurora Taran în Dosarul nr. 11.032/86/2011 al Tribunalului Suceava - Sectia civila si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.488D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune sa se faca apelul si în Dosarul nr. 1.489D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, invocata de Viorica Gogea în Dosarul nr. 11.036/86/2011 al Tribunalului Suceava - Sectia civila.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.488D/2012 si 1.489D/2012, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.489D/2012 la dosarul nr. 1.488D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale în materia pensiilor de serviciu.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin încheierile din 9 noiembrie 2012, pronuntate în dosarele nr. 11.032/86/2011 si nr. 11.036/86/2011, Tribunalul Suceava - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Exceptia a fost ridicata de Aurora Taran si Viorica Gogea cu prilejul solutionarii contestatiilor formulate împotriva deciziei de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia arata, în esenta, ca în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor s-a dispus recalcularea pensiilor de serviciu de care beneficia personalul auxiliar din justitie, ceea ce a avut ca efect reducerea substantiala a cuantumului pensiei, fara a se prevedea, însa, plata unor despagubiri. Astfel, aceasta masura a echivalat cu o nationalizare, în conditiile în care dispozitiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea si al personalului care functioneaza în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice si ale Hotarârii Guvernului nr. 290/2005 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, care reglementau acordarea pensiilor de serviciu, nu fusesera abrogate. Au existat, prin urmare, doua reglementari paralele, total opuse. De asemenea, sustin ca, în mod discriminatoriu, anumite categorii de persoane, precum cadrele militare sau politistii, au beneficiat de o modalitate mai favorabila de recalculare a pensiilor. Mai mult, discriminarea a fost extinsa ca urmare a Deciziei nr. 297 din 27 martie 2012, prin care Curtea Constitutionala a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor legale care dispuneau transformarea pensiilor de serviciu ale consilierilor de conturi în pensii contributive, retinând ca aceasta categorie de persoane este asimilata ca statut magistratilor si trebuie sa beneficieze de un tratament juridic asemanator. Or, autorii exceptiei considera ca personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor se afla în aceeasi situatie, având aceleasi interdictii si incompatibilitatii ca si magistratii. Mai arata ca prin art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 s-a dispus abrogarea Legii nr. 567/2004, dar nu si a Hotarârii Guvernului nr. 290/2005, care continua sa fie în vigoare.

Tribunalul Suceava - Sectia civila considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiata.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiata. În acest sens, invoca cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 871/2010, cu privire la încalcarea principiului neretroactivitatii legii civile, si prin deciziile nr. 1/1994 si nr. 1.284/2011, referitor la egalitatea în drepturi a cetatenilor. De asemenea, considera ca sunt relevante cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 215/2012 si nr. 37/2012 cu privire la procedura de revizuire a pensiilor si eliminarea componentei necontributive a pensiilor acordate personalului auxiliar din justitie.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispozitii potrivit carora: "La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga: [...]

f) art. 68, art. 68^1 alin. (2) si art. 68^2 - 68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare."

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate invoca încalcarea urmatoarelor texte din Constitutie: art. 14 privind capitala României, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile si art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetatenilor.

Curtea, având în vedere motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, apreciaza ca autorii acesteia au avut în vedere dispozitiile art. 44 din Constitutie, referitoare la dreptul de proprietate privata, iar nu prevederile constitutionale ale art. 14.

De asemenea, Curtea apreciaza ca autorii exceptiei, criticând existenta unui paralelism legislativ, au în vedere si dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie referitoare la obligatia de a respecta Constitutia, suprematia sa si legile.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca unele dintre criticile invocate se refera la dispozitiile Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, iar nu la dispozitiile art. 296 lit. f) din Legea nr. 263/2010. Astfel, asa cum arata însisi autorii exceptiei, recalcularea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate din justitie s-a dispus prin art. 1 lit. c), art. 3 si art. 4 din Legea nr. 119/2010, fiind reglementata în detaliu prin Hotarârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010. Ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, s-a dispus revizuirea pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010, care facusera obiectul recalcularii. Asupra constitutionalitatii acestor prevederi de lege Curtea s-a pronuntat prin mai multe decizii, asa cum sunt Decizia nr. 1.269 din 27 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011, ori Decizia nr. 215 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012.

Prin urmare, nu prevederile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 sunt cele care au dispus recalcularea pensiilor de serviciu potrivit principiului contributivitatii, astfel ca nu poate fi retinuta critica privind încalcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la neretroactivitatea legii civile si la dreptul de proprietate raportata la aceste prevederi de lege. În plus, întrucât Curtea Constitutionala nu se poate pronunta decât in limine litis, nu-si poate extinde, în prezenta cauza, analiza si asupra dispozitiilor Legii nr. 119/2010 ori ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011.

În mod asemanator, criticile referitoare la existenta unui paralelism între reglementarea Legii nr. 119/2010 si a Hotarârii Guvernului nr. 737/2010, pe de o parte, si reglementarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea si al personalului care functioneaza în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004 si a Hotarârii Guvernului nr. 290/2005 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 20 aprilie 2005, pe de alta parte, nu se refera la continutul textului de lege care face obiectul controlului de constitutionalitate, astfel ca nu pot fi supuse analizei instantei de contencios constitutional în prezenta cauza.

Totodata, criticile referitoare la existenta unui tratament juridic mai favorabil aplicabil anumitor categorii de persoane sub aspectul recalcularii pensiilor de serviciu, asa cum sunt cadrele militare si politistii, au în vedere continutul dispozitiilor Legii nr. 119/2010, ale Hotarârii Guvernului nr. 737/2010, ale Hotarârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 28 iulie 2010, respectiv ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011. Prin urmare, pentru aceleasi ratiuni aratate mai sus, si aceste critici de neconstitutionalitate urmeaza a fi respinse.

În ceea ce priveste textul de lege care constituie obiect al exceptiei de neconstitutionalitate, autorii exceptiei arata ca acesta nu abroga si prevederile Hotarârii Guvernului nr. 290/2005 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 20 aprilie 2005, astfel ca exista în continuare doua reglementari paralele, contradictorii. De asemenea, sustin ca prevederile de lege criticate instituie un tratament mai favorabil diferit între doua categorii de persoane aflate în situatii identice, respectiv magistratii si personalul auxiliar din justitie.

Referitor la prima critica de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta pune în discutie, în realitate, conformitatea prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 cu dispozitiile art. 16 alin. (1) si (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispozitii potrivit carora "(1) În procesul de legiferare este interzisa instituirea acelorasi reglementari în mai multe articole sau alineate din acelasi act normativ ori în doua sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizeaza norma de trimitere.

(2) În cazul existentei unor paralelisme acestea vor fi înlaturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementari unice."

Curtea apreciaza însa ca aceasta critica nu este întemeiata. Astfel, eficacitatea normelor secundare emise în aplicarea legilor se afla într-o strânsa legatura cu perioada de activitate a legii, neputându-se concepe supravietuirea normei subordonate dupa abrogarea ori încetarea aplicabilitatii celei superioare. Pentru a evita însa orice confuzie cu privire la legislatia în vigoare aplicabila unei anumite materii, legiuitorul a prevazut în art. 64 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 ca "Daca o norma de nivel inferior, cu acelasi obiect, nu a fost abrogata expres de actul normativ de nivel superior, aceasta obligatie îi revine autoritatii care a emis prima actul." Chiar daca abrogarea actelor normative secundare nu are loc în acelasi timp cu abrogarea celor superioare, în aplicarea carora au fost emise, nu se poate considera ca ele continua sa îsi produca efectele, mentinând o reglementare paralela, diferita de cea instituita prin noile prevederi în vigoare, superioare în ierarhia actelor normative.

Referitor la cea de-a doua critica de neconstitutionalitate privind încalcarea principiului egalitatii în drepturi a cetatenilor, critica în contextul careia s-a invocat Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea retine, ca, în considerentele acestei decizii a avut în vedere urmatoarele aspecte:

a) dupa adoptarea Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, din punct de vedere constitutional s-a deschis posibilitatea de a aprecia daca exista o similitudine între statutul constitutional si legal al magistratilor si cel al altor categorii socioprofesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urma sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii de serviciu similar magistratilor;

b) autorul exceptiei a fost o persoana care a exercitat functia de consilier de conturi în cadrul Curtii de Conturi si, în consecinta, Curtea a analizat daca exista o similitudine între statutul constitutional si legal al consilierilor de conturi si cel al magistratilor; în cazul constatarii existentei unei asemenea similitudini, consilierii de conturi urmeaza a beneficia de un tratament juridic similar cu magistratii în privinta acordarii beneficiului pensiei de serviciu;

c) Curtea, observând ca atât consilierii de conturi, cât si judecatorii sunt independenti în exercitarea functiei, respectiv a mandatului lor, si inamovibili pe durata exercitarii acestora, a concluzionat ca statutul consilierilor de conturi este similar cu cel al judecatorilor, fapt care justifica acordarea unei pensii de serviciu consilierilor de conturi similar judecatorilor.

Or, situatia din prezenta cauza nu este similara, si cu atât mai putin identica, cu cea din decizia invocata de autorii prezentei exceptii de neconstitutionalitate în sustinerea acesteia, Curtea neputând retine considerentele respective în cauza de fata. Astfel, statutul consilierilor de conturi este diferit de cel al personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor, aspect ce decurge în mod expres din prevederile constitutionale ale art. 140 alin. (1).

Chiar daca personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor este supus anumitor interdictii si incompatibilitati, acestia nu beneficiaza de statutul magistratilor în calitate de categorie generica, fapt ce rezulta din dispozitiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea si al personalului care functioneaza în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice.

Totodata, Curtea observa ca dreptul la pensie este reglementat si cuprins în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala rezultat din art. 47 alin. (2) din Constitutie, aspect retinut si în jurisprudenta sa anterioara, spre exemplu în Decizia nr. 533 din 22 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iulie 2012.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*1),

------------

*1) A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie ridicata de Aurora Taran si Viorica Gogea în dosarele nr. 11.032/86/2011 si nr. 11.036/86/2011 ale Tribunalului Suceava - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 24 ianuarie 2013.

 

PRESEDINTE,
ACSINTE GASPAR
 
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf