Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 215 din 9 mai 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) si ale art. 46 alin. (1), (5) si (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate si completate prin Legea nr. 36/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) si ale art. 46 alin. (1), (5) si (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, exceptie ridicata de Magda Elena Demele în Dosarul nr. 2.545/2/2010 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului nr. 1.404D/2012 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând prevederile art. 29 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992, solicita respingerea, ca inadmisibila, a exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 4 octombrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 2.545/2/2010, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) si ale art. 46 alin. (1), (5) si (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, exceptie ridicata de Magda Elena Demele într-o cauza având ca obiect solutionarea unui recurs formulat împotriva sentintei civile prin care a fost respinsa ca inadmisibila actiunea în contencios administrativ formulata de aceasta privind anularea hotarârii prin care Consiliul Superior al Magistraturii a respins plângerea sa referitoare la sesizarea unor abateri disciplinare ale unor judecatori.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, în esenta, urmatoarele argumente:

Dispozitiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, în redactarea criticata, limiteaza sfera subiectelor de drept ce pot sesiza Comisia de disciplina în legatura cu abaterile disciplinare ale judecatorilor, fiind enumerate, în acest sens, numai Inspectia judiciara sau, din oficiu, Comisia de disciplina. Comparativ cu forma din 2005 a legii examinate, aceste prevederi elimina posibilitatea justitiabilului de a se adresa direct Comisiei de disciplina, ceea ce contravine dispozitiilor art. 21, 52, 124 si 125 din Constitutie.

Prevederile art. 45^1 alin. (4) prevad posibilitatea clasarii plângerii de catre inspectorul judiciar, în cazul în care constata ca nu exista indiciile savârsirii unei abateri disciplinare, fara a fi reglementata posibilitatea contestarii în instanta a acestei solutii. Persoanei interesate îi sunt, astfel, încalcate drepturile prevazute de art. 21, 52, 124 si 125 din Legea fundamentala.

Termenul "poate" din cuprinsul art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 deschide posibilitatea pentru Comisia de disciplina de a clasa plângerea, de a dispune efectuarea cercetarii disciplinare, sau de a nu face nimic. De aceea, acest termen ar trebui înlocuit, în opinia autoarei exceptiei, cu cuvântul "va", pentru a fi evitata astfel încalcarea art. 61 alin. (1) din Constitutie. În caz contrar, rolul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare a tarii ar fi nesocotit prin aceea ca s-ar produce o abatere de la intentia legiuitorului, o extindere a legii, în sensul de a permite Comisiei de disciplina sa nu faca nimic, când, de fapt, ar trebui sa opteze pentru una dintre cele doua solutii existente.

Autoarea exceptiei mai apreciaza ca dispozitiile art. 46 alin. (5) si (14) permit eludarea sanctionarii disciplinare, prin aceea ca nu este precizat faptul ca pe perioada suspendarii cercetarii disciplinare a magistratului se întrerupe si cursul prescriptiei de un an, respectiv al decaderii de 2 ani, în care se exercita actiunea disciplinara. De aceea, din cuprinsul textelor de lege criticate ar trebui eliminate unele formulari care permit, în favoarea magistratului si a Comisiei de disciplina, prescrierea dreptului la actiune, si înlocuite cu altele, care ar asigura efectuarea grabnica a cercetarii disciplinare, prin reglementarea obligatiei Comisiei de disciplina de a sesiza, într-un termen dat de la primirea sesizarii, sectiile corespunzatoare ale Consiliului Superior al Magistraturii (de exemplu, pasajul "poate fi exercitata în termenul de prescriptie de cel mult un an" sa fie înlocuit cu "trebuie exercitata în termen de un an").

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) si ale art. 46 alin. (1), (5) si (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constitutionale.

Acestea, reglementând norme de procedura referitoare la sesizarea comisiilor de disciplina ale Consiliului Superior al Magistraturii si la exercitarea actiunii disciplinare, nu îngradesc accesul liber la justitie al persoanei fata de care s-a declansat actiunea disciplinara, aceasta având, potrivit art. 49 din aceeasi lege, dreptul de a ataca cu recurs hotarârile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodata, textele de lege criticate nu instituie nicio discriminare între destinatarii normei juridice, aplicându-se în mod egal tuturor celor aflati în ipoteza descrisa de aceasta, fiind, prin urmare, în concordanta cu principiul consacrat de art. 16 din Constitutie.

Se mai apreciaza ca prevederea potrivit careia sesizarea comisiilor de disciplina poate fi facuta doar de Inspectia judiciara sau din oficiu reprezinta expresia textului art. 134 alin. (2) din Constitutie, conform caruia Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, în domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. În fapt, mai opineaza Avocatul Poporului, autoarea exceptiei nu formuleaza o veritabila critica de neconstitutionalitate, sustinerile acesteia vizând, în special, nemultumirea sa fata de activitatea Inspectiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare si motivarii autoarei exceptiei, prevederile art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) si ale art. 46 alin. (1), (5) si (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea de la momentul invocarii exceptiei, respectiv 17 mai 2012. Legea nr. 317/2004 a fost ulterior modificata prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012 si, în temeiul art. 80 din aceasta, a fost republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, textele de lege având o noua numerotare, astfel ca, în prezent, dispozitiile de lege criticate initial nu mai corespund, ca forma si continut, cu cele actuale. Prin urmare, având în vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, invocata de autoarea exceptiei, Curtea va examina prevederile art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) si ale art. 46 alin. (1), (5) si (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în forma republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate si completate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 36/2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 24 martie 2011. Aceste dispozitii au urmatorul continut:

- Art. 45 alin. (2): "(2) Comisiile de disciplina pot fi sesizate de Inspectia judiciara sau se pot sesiza din oficiu în legatura cu abaterile disciplinare ale judecatorilor si procurorilor."

- Art. 45^1 alin. (4): "(4) Daca în urma efectuarii verificarilor prealabile se constata ca nu exista indiciile savârsirii unei abateri disciplinare, rezultatul se comunica direct persoanei care a formulat sesizarea si persoanei vizate de sesizare."

- Art. 46 alin. (1), (5) si (14): "(1) În termen de maximum 10 zile de la data sesizarii, comisia de disciplina corespunzatoare poate dispune clasarea sau, dupa caz, efectuarea cercetarii disciplinare. (...)

(5) Cercetarea disciplinara se suspenda atunci când împotriva judecatorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale pentru aceeasi fapta. (...)

(14) Actiunea disciplinara poate fi exercitata în termenul de prescriptie de cel mult un an de la data la care fapta a fost cunoscuta de Consiliul Superior al Magistraturii, dar nu mai târziu de 2 ani de la data savârsirii faptei."

În opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin normelor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la principiul egalitatii cetatenilor în fata legii si a autoritatilor publice, art. 21 - Accesul liber la justitie, art. 52 - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 61 alin. (1) potrivit caruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tarii, art. 124 - Înfaptuirea justitiei si ale art. 125 - Statutul judecatorilor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este inadmisibila, având în vedere urmatoarele considerente:

Criticile de neconstitutionalitate formulate de autoarea exceptiei nu sustin un real raport contradictoriu între dispozitiile legale atacate si normele fundamentale invocate. Astfel, autoarea exceptiei este nemultumita, în esenta, de faptul ca, potrivit textelor de lege atacate, nu se poate adresa direct Comisiei de disciplina a Consiliului Superior al Magistraturii, iar actiunea sa formulata împotriva actului primit de la acest organ a fost respinsa, ca inadmisibila, de catre instanta de judecata competenta.

Din analiza motivelor de neconstitutionalitate prezentate în sustinerea exceptiei, Curtea constata ca autoarea acesteia vizeaza, în realitate, modalitatea de redactare a textelor legale criticate, pe care le considera lacunare sau neadecvat reglementate, sugerând chiar anumite formule sau termeni de legiferare care sa acopere, în opinia sa, neajunsurile sesizate. De pilda, în privinta dispozitiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, potrivit carora "în termen de maximum 10 zile de la data sesizarii, comisia de disciplina corespunzatoare poate dispune clasarea sau, dupa caz, efectuarea cercetarii disciplinare", sustine ca ar fi indicata înlocuirea formulei "poate dispune" cu "va dispune". În mod similar, apreciaza ca prerogativa exercitarii actiunii disciplinare în termenul de prescriptie de cel mult un an, prevazuta de art. 46 alin. (14), ar trebui înlocuita cu obligatia exercitarii acesteia în termen de un an. În acelasi context, autoarea exceptiei compara forma în care critica textele de lege cu o forma legislativa anterioara, pe care o considera ca fiind corespunzatoare exigentelor constitutionale pretins încalcate.

Totodata, Curtea constata ca modificarile legislative pe care autoarea exceptiei le avanseaza vizeaza aspecte ce tin de atributiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul raspunderii disciplinare a magistratilor, atributii exercitate prin intermediul Inspectiei judiciare si al comisiilor de disciplina ale Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu anumite norme de procedura.

Curtea Constitutionala nu poate analiza critici de neconstitutionalitate ce urmaresc, în realitate, modificari legislative ale textelor legale în vigoare si care contin propuneri de lege ferenda, deoarece controlul de constitutionalitate semnifica verificarea conformitatii dispozitiilor legale criticate cu normele si principiile fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizeaza evidentierea unui raport de contrarietate dintre acestea, si nu modificarea sau completarea textelor legale atacate în functie de aprecierea subiectiva a autorului exceptiei. A converti, în cazul de fata, sustinerile autoarei exceptiei în veritabile critici de neconstitutionalitate si a proceda la examinarea textelor de lege vizate excedeaza competenta Curtii si ar echivala, totodata, cu încalcarea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tarii", precum si a atributiei exclusive a instantelor judecatoresti de a asigura, în procesul de înfaptuire a justitiei, interpretarea si aplicarea legislatiei incidente.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) si ale art. 46 alin. (1), (5) si (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate si completate prin Legea nr. 36/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, exceptie ridicata de Magda Elena Demele în Dosarul nr. 2.545/2/2010 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Înaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 9 mai 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf