Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 211 din 29 aprilie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, exceptie ridicata de Vasile Cravcescu în Dosarul nr. 1.969/110/2011* al Curtii de Apel Bacau - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.574D/2012.

Dezbaterile initiale au avut loc în sedinta publica din 2 aprilie 2013, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, lipsind partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita, fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acea data. La aceasta data, Curtea a constatat ca la sedinta de deliberare nu sunt prezenti toti judecatorii care au participat la dezbaterea cauzei, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, si, în consecinta, având în vedere prevederile art. 57 din Legea nr. 47/1992 si ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale adoptat prin Hotarârea Plenului Curtii Constitutionale nr. 6/2012, a amânat pronuntarea pentru data de 3 aprilie 2013 si, ulterior, pentru acelasi motiv, pentru datele de 4 si respectiv 18 aprilie 2013. La aceasta ultima data, Curtea, pentru aceleasi motive, în temeiul art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, a repus cauza pe rol pentru data de 29 aprilie 2013, ora 11.00.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care precizeaza ca îsi mentine concluziile prezentate în sedinta publica din 2 aprilie 2013 în sensul respingerii ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 771 din 25 septembrie 2012 si Decizia nr. 334 din 17 martie 2009.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 21 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 1969/110/2011*, Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2010, exceptie ridicata de Vasile Cravcescu într-o cauza având ca obiect solutionarea recursului formulat împotriva unei sentinte civile privind drepturi de asigurari sociale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esenta, ca dispozitia legala criticata este neconstitutionala, întrucât creeaza un regim preferential anumitor institutii publice, în detrimentul proprietarului de drept si evident cu încalcarea drepturilor acestuia. Prin textul de lege criticat se creeaza o serie de privilegii de care beneficiaza unele "case nationale" în defavoarea proprietatii persoanei fizice de drept privat, în speta autorul exceptiei, fiind obligat la plata contributiei chiar daca beneficiaza de prevederile Legii nr. 189/2000 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea si completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum si cele deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificarile ulterioare.

Autorul considera ca trebuie sa beneficieze de un regim de securitate sociala, fara diminuarea cuantumului pensiei prin retinerea contributiei la plata asigurarii sociale de sanatate, în caz contrar fiind încalcate prevederile art. 44 din Constitutie. Mai sustine ca aplicarea legii care prevede plata unor contributii procentuale suplimentare înfrânge flagrant principiul securitatii juridice. Or, pensiile aflate în plata nu pot fi recalculate în baza unei legi noi care încalca însasi substanta dreptului la pensie; reducerea substantiala a nivelului pensiei poate fi considerata ca afectând substanta dreptului de proprietate.

Arata ca venitul provenit din pensie reprezinta un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Reducerea pensiei, precum si lipsirea de dreptul de a mai primi vreodata sumele de bani constând în obligatiile pecuniare procentuale instituite în sarcina titularului dreptului de pensie reprezinta, indiscutabil, o ingerinta ce a avut ca efect privarea autorului exceptiei de bunul sau. De asemenea, prin recalcularea pensiei s-a adus atingere chiar substantei dreptului de proprietate.

În continuare, arata ca drepturile ce decurg din Legea nr. 189/2000 nu îi pot fi cenzurate. Dreptul sau cenzurat prin oprirea din pensie a contributiei la asigurarile sociale de sanatate are continut economic si, daca legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, ar fi putut sa aiba în patrimoniul sau în mod efectiv si licit sumele aferente retinerii contributiei la asigurarile sociale de sanatate. Neacordarea/retinerea drepturilor sale de natura venitului provenit din pensie se circumscrie si încalcarii art. 6 din Conventie privind dreptul la un proces echitabil.

De asemenea, sunt încalcate si prevederile art. 52 din Constitutie, întrucât îi este adusa o vatamare într-un drept al sau, dreptul de a primi pensia în cuantumul dobândit si care reprezinta un drept de proprietate în întelesul art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie.

Mai arata ca în contextul actual dispozitiile criticate contravin si prevederilor art. 136 din Constitutie, deoarece proprietatea privata este inalienabila. Prin modificarea art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 i se încalca dreptul de proprietate si i se aduce atingere existentei dreptului de a-si exploata si administra bunurile, fiind astfel încalcate si dispozitiile constitutionale privitoare la restrângerea unor drepturi si libertati.

Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila considera ca art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2010, sunt în acord cu dispozitiile constitutionale si conventionale invocate privitoare la dreptul statului de a aprecia asupra politicii financiare si a masurilor adecvate asigurarii sale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata si face referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, respectiv la deciziile nr. 750 din 26 octombrie 2006, nr. 225 din 17 februarie 2009, nr. 334 din 17 martie 2009 si nr. 335 din 10 martie 2011.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 107/2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, text de lege care are urmatorul cuprins: "Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei: [...]

c) persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistratilor care au fost înlaturati din justitie pentru considerente politice în perioada anilor 1945 - 1989, cu modificarile ulterioare, prin Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pâna la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 189/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si persoanele prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, daca nu realizeaza alte venituri decât cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi;".

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 52 privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 136 privind proprietatea, precum si art. 1 privind protectia proprietatii din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate cumuleaza drepturile prevazute de art. 2 alin. 1 si art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 cu veniturile realizate din pensie, si, în acest caz, potrivit textului de lege criticat, contributia se retine din veniturile realizate din pensie, respectiv din ceea ce depaseste 740 RON, fara a fi afectate drepturile ce decurg din prevederile Decretului-lege nr. 118/1990.

Raportându-se la o asemenea critica de neconstitutionalitate, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra textului de lege criticat în raport cu aceleasi dispozitii din Constitutie si cu critici asemanatoare celor invocate în prezenta cauza. Astfel, prin Decizia nr. 334 din 17 martie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 22 aprilie 2009, Curtea a retinut ca este de principiu ca scutirea de la plata contributiei la asigurarile de sanatate nu este un drept constitutional, iar acordarea unei asemenea scutiri, în considerarea unor situatii obiective sau subiective, este lasata la optiunea libera a legiuitorului. Fata de cele de mai sus, legiuitorul, prin art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006, a stabilit acordarea calitatii de asigurat fara plata contributiei, printre altele, si persoanelor care beneficiaza de drepturile prevazute de Decretul-lege nr. 118/1990, cu conditia sa nu realizeze venituri în afara celor acordate pe baza acestui act normativ. Aceasta optiune a legiuitorului este justificata, astfel cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 750 din 26 octombrie 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 28 noiembrie 2006, de faptul ca cei care realizeaza venituri din alte surse suplimentare se afla într-o situatie diferita fata de persoanele ale caror venituri provin doar din ajutoarele banesti acordate de legile speciale si, eventual, din pensii, persoane fata de care se justifica în mod obiectiv si rezonabil aplicarea unui tratament juridic diferit, si anume scutirea de la plata contributiei la asigurarile sociale de sanatate.

În privinta obligatiei platii contributiei pentru asigurari sociale de sanatate pentru veniturile obtinute din pensii, Curtea a retinut, prin Decizia nr. 35 din 24 ianuarie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 7 martie 2012, ca sistemul public de asigurari sociale de sanatate, datorita faptului ca este guvernat de principiul solidaritatii, îsi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a asigura un minimum de asistenta medicala pentru populatie, inclusiv pentru acele categorii de persoane care se afla în imposibilitatea de a contribui la constituirea fondurilor de asigurari de sanatate. Art. 56 din Constitutie prevede obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si prin taxe la cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sanatate, aceste cheltuieli publice vizeaza însasi îndeplinirea obligatiei constitutionale a statului de a asigura ocrotirea sanatatii si protectia sociala a cetatenilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 335 din 10 martie 2011, precizata mai sus).

Curtea a mai aratat ca principiul asezarii juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contributiilor sa se faca în acelasi mod de catre toti contribuabilii, prin excluderea oricarui privilegiu sau discriminari, astfel ca, la venituri egale, contributia sa fie aceeasi.

Toate acestea demonstreaza faptul ca pentru a dobândi calitatea de asigurat persoana în cauza trebuie sa contribuie la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, iar aceasta contributie se stabileste prin aplicarea unor cote asupra veniturilor pe care persoana le realizeaza. Numai legiuitorul este în drept sa stabileasca categoriile de venituri pentru care urmeaza a se plati contributii la bugetul asigurarilor de sanatate; în lipsa platii acestei contributii, persoana nu poate dobândi ex officio calitatea de asigurat. Faptul ca legiuitorul are posibilitatea de a excepta pensia de la plata unor astfel de contributii reprezinta o chestiune care tine în mod exclusiv de optiunea sa. O atare exceptare nu este o cerinta de ordin constitutional.

De asemenea, Curtea constata ca nu pot fi retinute nici sustinerile privind încalcarea dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1), precum si a prevederilor art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Relevanta, în acest sens, este si Decizia nr. 224 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012.

În privinta privilegiilor autoritatilor publice, Curtea nu poate retine critica, art. 16 din Constitutie, în cazul autorului exceptiei de neconstitutionalitate, fiind aplicabil în raport cu persoane care realizeaza venituri si nu cu autoritatile sau cu institutiile publice carora li se platesc aceste contributii.

Totodata, Curtea retine ca prevederile art. 53 din Constitutie nu sunt incidente în cauza, întrucât nu exista nicio restrângere a exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertati fundamentale.

În fine, Curtea retine ca aspectele privind eventualele neconcordante între dispozitiile Legii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pâna la 6 martie 1945 din motive etnice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 31 august 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 189/2000, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 8 noiembrie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, invocate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu reprezinta chestiuni ce tin de exercitarea controlului de constitutionalitate, astfel ca aceste aspecte excedeaza competentei instantei de contencios constitutional.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Vasile Cravcescu în Dosarul nr. 1.969/110/2011* al Curtii de Apel Bacau - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Bacau - Sectia I civila si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 29 aprilie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf