Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 19 din 10 decembrie 2012

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 19

din 10 decembrie 2012

Dosar nr. 18/2012

 

Rodica Aida Popa - vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie - presedintele completului

Lavinia Curelea - presedintele Sectiei I civile

Roxana Popa - presedintele delegat al Sectiei a II-a civile

Ionel Barba - presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal

Corina Michaela Jîjîie - presedintele Sectiei penale

Cristina Iulia Tarcea - judecator la Sectia I civila

Elena Floarea - judecator la Sectia I civila - judecator raportor

Doina Popescu - judecator la Sectia I civila

Sorinela Alina Macavei - judecator la Sectia I civila

Mihaela Paraschiv - judecator la Sectia I civila

Rodica Susanu - judecator la Sectia I civila

Ileana Izabela Dolache - judecator la Sectia a II-a civila

Marioara Isaila - judecator la Sectia a II-a civila - judecator raportor

Constantin Brânzan - judecator la Sectia a II-a civila

Carmen Tranica Teau - judecator la Sectia a II-a civila

Adriana Chioseaua - judecator la Sectia a II-a civila

Minodora Condoiu - judecator la Sectia a II-a civila

Nicolae Manigutiu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Dana Iarina Vartires - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Doina Duican - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Simona Camelia Marcu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal - judecator raportor

Gheorghita Lutac - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Carmen Sîrbu - judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Francisca Maria Vasile - judecator la Sectia penala

Ilie Iulian Dragomir - judecator la Sectia penala

 

Completul competent sa judece recursurile în interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 18/2012 este constituit conform art. 330^6 alin. 2 din Codul de procedura civila si art. 27^2 alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta este prezidata de doamna judecator dr. Rodica Aida Popa, vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror Antonia Eleonora Constantin.

La sedinta de judecata participa magistratul-asistent-sef al Sectiei I civile, doamna Mihaela Calabiciov, desemnata în conformitate cu dispozitiile art. 27^3 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Înalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii în vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, în procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie.

Dupa prezentarea referatului cauzei, Înalta Curte a constatat ca nu sunt de examinat chestiuni prealabile sau exceptii si a pus în dezbatere recursurile în interesul legii.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, a sustinut ca în practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii în vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, în procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie, fiind identificate doua orientari jurisprudentiale.

Într-o prima orientare a practicii s-a retinut ca la determinarea punctajelor anuale realizate pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 trebuie avute în vedere toate veniturile (sporuri, indemnizatii, prime, diurne, salarii de merit etc.) care au constituit baza de stabilire a contributiilor de asigurari sociale, daca angajatorul a achitat aceste contributii.

Într-o a doua orientare a practicii, instantele au apreciat ca, la determinarea punctajelor anuale, pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, trebuie avute în vedere salariile si sporurile prevazute de art. 164 din lege si anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, în conditiile stabilite de normele respective, care au caracter special.

Doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, a solicitat admiterea recursurilor în interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii.

Doamna judecator dr. Rodica Aida Popa, presedintele completului de judecata, constatând ca nu sunt întrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecata a ramas în pronuntare asupra recursurilor în interesul legii.

 

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constata urmatoarele:

 

1. Problema de drept ce a generat practica neunitara

Prin recursurile în interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova s-a aratat ca în practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii în vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, în procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie.

 

2. Examenul jurisprudential

Prin Adresa nr. 9.688 din 9 mai 2012, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova a sesizat Înalta Curte de Casatie si Justitie pentru a se pronunta cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii în vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, în procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie.

Ca urmare a acestei sesizari, prin Adresa nr. 7/S.U. din 15 iunie 2012, Înalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sa dispuna verificarea jurisprudentei la nivelul întregii tari.

Examenul jurisprudential a relevat ca practica instantelor este neunitara în ceea ce priveste solutionarea contestatiilor formulate împotriva deciziilor de stabilire a pensiilor în baza Legii nr. 19/2000, precum si a contestatiilor împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor în temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, prin care reclamantii solicitau valorificarea unor sporuri, indemnizatii si majorari de retributii tarifare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor si pentru care s-au achitat contributii la fondul de asigurari sociale de catre angajator, identificându-se doua orientari jurisprudentiale.

 

3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti

3.1. Într-o prima orientare a practicii, instantele au apreciat ca la determinarea punctajelor anuale realizate pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 trebuie avute în vedere toate veniturile (sporuri, indemnizatii, prime, diurne, salarii de merit etc.) care au constituit baza de stabilire a contributiilor de asigurari sociale, daca angajatorul a achitat aceste contributii.

Contributiile se achitau de unitate prin virarea unei sume egale cu o cota procentuala asupra câstigului brut realizat de întregul personal angajat, nereprezentând o contributie individuala aplicata drepturilor salariale ale angajatului.

În motivarea acestei opinii s-a aratat ca o atare solutie se impune în baza principiului contributivitatii, consacrat prin dispozitiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit carora drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor sociale platite, iar aceste venituri au fost avute în vedere la calcularea si aplicarea contributiilor.

Ca atare, au retinut aceste instante, principiul contributivitatii înlatura aplicarea art. 164 din Legea nr. 19/2000.

S-a aratat ca nu se poate admite ca baza de calcul al contributiei de asigurari sociale sa fie constituita si din aceste sume, iar la stabilirea pensiei ca prestatie de asigurari sociale aceste sume sa nu se ia în considerare, deoarece ne-am afla în situatia în care aceasta prestatie nu ar fi proportionala cu pretul platit, creându-se astfel o inechitate.

Totodata, s-a retinut ca ceea ce intereseaza nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri ori daca aceste sume au facut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare, ci faptul ca statul si-a încasat drepturile la momentul potrivit.

În concluzie, instantele care au împartasit aceasta opinie au stabilit ca la determinarea punctajelor anuale, pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, trebuie avute în vedere toate veniturile care au constituit baza de calcul pentru plata contributiilor de asigurari sociale ce revenea unitatilor angajatoare, dând eficienta principiului contributivitatii în defavoarea prevederilor cuprinse în art. 164 din Legea nr. 19/2000 si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

3.2. Într-o a doua orientare a practicii, instantele au apreciat ca, la determinarea punctajelor anuale, pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, trebuie avute în vedere salariile si sporurile prevazute în cuprinsul art. 164 din aceasta lege si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, în conditiile stabilite de normele respective care au un caracter special.

În sustinerea acestei opinii s-a invocat principiul neretroactivitatii legii civile, aratându-se ca nu se poate recunoaste incidenta principiului contributivitatii pentru perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000.

În acest sens s-a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, punctajul mediu anual se determina prin împartirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv, din însumarea numarului de puncte realizat în fiecare luna.

Numarul de puncte realizat în fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar care a constituit baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale la salariul mediu din luna respectiva comunicat de Institutul National de Statistica.

Aceste prevederi se aplica în situatia veniturilor lunare obtinute dupa intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 si care au constituit baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale potrivit Legii nr. 19/2000.

Pentru determinarea punctajelor anuale anterioare intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000, dispozitiile art. 164 din aceasta lege instituie într-o modalitate imperativa criterii de stabilire a sumelor care intra la determinarea punctajului anual. Dispozitiile acestui articol stabilesc faptul ca la calculul punctajelor anuale pentru perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001 se au în vedere exclusiv salariile tarifare, în cuantumul înregistrat în carnetul de munca.

Daca în carnetul de munca sunt înregistrate sporuri care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare, acestea trebuie avute în vedere conform art. 164 alin. (2) din Legea nr. 19/2000.

Textul art. 164 din Legea nr. 19/2000 reglementeaza distinct situatia sporurilor obtinute în perioada anterioara datei de 1 aprilie 2001, stabilind la alin. (2) si (3) faptul ca, pe lânga salariile tarifare, trebuie avute în vedere si anumite sporuri, dar cu respectarea conditiilor cumulative stabilite de aceste dispozitii legale, respectiv: sa fi avut caracter permanent, sa fi facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sa fi fost înregistrate în carnetul de munca sau dovedite cu adeverinte eliberate de unitate.

În concluzie, instantele care au optat pentru aceasta opinie au stabilit ca, la determinarea punctajelor anuale, pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, trebuie avute în vedere veniturile prevazute de art. 164 din Legea nr. 19/2000 si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, care sunt norme speciale, aplicabile punctajelor anuale aferente perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

 

4. Opinia procurorului general

Procurorul general a apreciat ultimul punct de vedere ca fiind în acord cu litera si spiritul legii.

Prin argumentele expuse s-au sustinut urmatoarele:

Premisele aparitiei practicii neunitare ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii sunt reprezentate de modalitatea în care instantele de judecata au dat eficienta principiului contributivitatii instituit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, raportat la normele tranzitorii cuprinse în art. 164 din aceasta lege, atunci când veniturile sunt aferente unor perioade - stagii de cotizare - prin care au fost incidente acte normative vizând domeniul pensiilor, anterioare Legii nr. 19/2000.

Prin dispozitiile Legii nr. 19/2000 s-a realizat reformarea în sens unitar a întregului sistem de asigurari sociale, prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul vietii active ce constituie stagiu de cotizare, iar cuantumul pensiei se determina în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din acest act normativ prin înmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea punctului de pensie.

Primul element ce face parte din algoritmul de calcul al pensiei, respectiv punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, se stabileste potrivit dispozitiilor art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, în sensul ca se determina prin împartirea numarului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare, prevazut în anexa nr. 3 a acestei legi.

Punctajul anual se determina potrivit art. 78 alin. (1) din acelasi act normativ, prin împartirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numarului de puncte realizat în fiecare luna, iar numarul de puncte realizat în fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual (inclusiv sporurile si adaosurile) sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat care a constituit baza de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.

Baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale este prevazuta la art. 23 din Legea nr. 19/2000, modificata si completata.

Aceste prevederi legale reprezinta o consecinta directa si imediata a principiului contributivitatii, astfel cum acesta este enuntat prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fiind aplicabile în privinta veniturilor realizate lunar dupa data de 1 aprilie 2001 de persoanele asigurate în sistemul public de pensii.

Pentru ca anumite sporuri sa fie luate în calcul la stabilirea punctajului anual anterior datei de 1 aprilie 1992, trebuie ca acestea sa fi facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sa fie înregistrate în carnetul de munca, iar dupa data de 1 aprilie 1992, pâna la data de 1 aprilie 2001, trebuie sa fi avut caracter permanent, sa fi facut parte din baza de calcul al pensiilor dupa data de 1 aprilie 1992 si sa fie înregistrate în carnetul de munca sau dovedite cu adeverinte.

Toate aceste conditii trebuie îndeplinite cumulativ, ele fiind expresia transpunerii în algoritmul prevazut de noua lege a tuturor elementelor de salarizare care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit bazele de calcul ale pensiilor, cu respectarea stricta a unor elemente de certitudine juridica sub aspect probatoriu.

Analiza retrospectiva a legislatiei anterioare incidente în materia asigurarilor sociale de stat a relevat ca, anterior datei de 1 aprilie 2001, nu s-au avut în vedere, la stabilirea cuantumului pensiei, veniturile realizate de o persoana pe parcursul întregii vieti active, dupa cum nici bugetul acestor asigurari nu a fost întotdeauna constituit pe baza contributiilor individuale ale angajatilor.

Legea nr. 19/2000, în demersul de reformare a sistemului public de pensii, si-a propus o uniformizare a algoritmului de calcul al pensiilor, prin luarea în considerare a veniturilor care, potrivit legislatiei anterioare, au constituit baza de calcul al pensiilor, iar în aceasta modalitate s-a dat eficienta dispozitiilor legale anterioare sub imperiul carora au fost realizate veniturile, acestea fiind transpuse în noul algoritm instituit de lege.

De asemenea, în procedura de recalculare a drepturilor de pensie, desfasurata în temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, procedura subsumata principiului "la conditii de munca egale, pensii egale, indiferent de data iesirii la pensie", s-a urmarit si realizat identificarea tuturor acelor venituri care, potrivit legislatiei anterioare, au constituit baza de calcul al pensiei.

Reflectarea fidela a majorarilor de retributii, a indemnizatiilor si sporurilor care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza calcul al pensiilor si care se utilizeaza nu doar la recalcularea drepturilor de pensie stabilite anterior Legii nr. 19/2000, ci si la stabilirea drepturilor de pensie potrivit acestui act normativ, pentru situatiile tranzitorii analizate, este oferita de pct. I - V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

Aceasta concluzie este întemeiata pe dispozitiile art. 4 alin. (2) si (3) din ordonanta de urgenta mentionata, în care se arata expres ca sporurile, indemnizatiile si majorarile de retributii tarifare utilizate la determinarea punctajului mediu anual si care, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au facut parte din baza de calcul al pensiilor sunt cele prezentate în anexa care face parte integranta din ordonanta de urgenta, urmând sa fie dovedite prin înscrisurile din carnetele de munca sau prin adeverinte întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poarta întreaga raspundere cu privire la valabilitatea si corectitudinea acestora.

În cuprinsul pct. II, III si V ale anexei la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 sunt enumerate limitativ sporurile, indemnizatiile si majorarile retributiei tarifare prevazute în Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974, respectiv alte sporuri si majorari acordate, atât anterior, cât si ulterior anului 1989, unor categorii profesionale determinate, în baza unor dispozitii speciale cu caracter normativ, expres enuntate, precum si sporurile cu caracter permanent, prevazute de Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale, care se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual.

În procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie nu vor putea fi avute în vedere acele venituri pentru care, potrivit reglementarii în vigoare la data realizarii lor, angajatorul nu a datorat contributii de asigurari sociale.

De asemenea, plata contributiei de asigurari sociale de catre angajator nu este suficienta pentru ca anumite venituri/sporuri sa fie avute în vedere la determinarea punctajelor anuale pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, fiind necesar ca acestea sa se regaseasca în baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare, sub imperiul careia au fost realizate/acordate.

În privinta sporurilor acordate dupa data de 1 aprilie 1992, aspectul includerii acestora în baza de calcul al pensiilor se verifica în mod direct prin achitarea contributiei angajatului pentru pensia suplimentara.

Asadar, în interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, raportate la art. 164 din acelasi act normativ si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, în procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie nu vor putea fi luate în considerare acele venituri si sporuri salariale anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru care, potrivit legislatiei sub imperiul careia au fost realizate/acordate, angajatorul nu datora contributia de asigurari sociale si angajatul nu datora contributia pentru pensia individuala, întrucât nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor potrivit legislatiei anterioare.

 

5. Opinia Colegiului de conducere al Curtii de Apel Craiova

Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova a constatat ca în practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu referire la sporurile si veniturile suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii în vigoare a dispozitiilor Legii nr. 19/2000, în procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie.

Divergenta de interpretare a dispozitiilor legale mentionate a creat situatii juridice fundamental diferite, unele instante stabilind ca la determinarea punctajelor anuale pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 trebuie luate în considerare toate veniturile care au fost avute în vedere la calcularea si aplicarea contributiilor de asigurari sociale (prima orientare a practicii relevata de examenul jurisdictional), iar alte instante stabilind ca la determinarea punctajelor anuale pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 trebuie avute în vedere salariile si sporurile prevazute la art. 164 din Legea nr. 19/2000, în conditiile stabilite de norma respectiva, norma care are caracter special (a doua orientare a practicii relevata de examenul jurisprudential).

 

6. Raportul asupra recursurilor în interesul legii

6.1. Referitor la chestiunea admisibilitatii recursurilor în interesul legii, prin raportul întocmit în cauza s-a apreciat ca acestea îndeplinesc conditiile de admisibilitate impuse de art. 329 si 330^5 din Codul de procedura civila, fiind exercitate de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova, care au legitimitate procesuala, si având ca obiect o problema de drept pentru care s-a facut dovada ca a fost solutionata în mod diferit, neunitar, prin hotarâri judecatoresti irevocabile, pronuntate de mai multe instante judecatoresti.

6.2. În ceea ce priveste solutia propusa prin raportul asupra recursurilor în interesul legii întocmit în cauza s-a apreciat ca se impune a fi adoptata solutia de admitere a acestora si, în consecinta, a se stabili ca în interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse în baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de munca sau în adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei în vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.

 

7. Înalta Curte

Anterior examinarii altor aspecte se impun a fi expuse prevederile legale supuse interpretarii, precum si cele relevante din perspectiva examinata.

Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, "sistemul public se organizeaza si functioneaza având ca principii de baza: (...)

e) principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite; (...)".

De asemenea, potrivit art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000:

"(2) La determinarea punctajelor anuale, pe lânga salariile prevazute la alin. (1) se au în vedere si sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt înregistrate în carnetul de munca.

(3) La determinarea punctajelor anuale, pe lânga salariile prevazute la alin. (1) se au în vedere si sporurile cu caracter permanent, care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt înregistrate în carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei în vigoare. Sporul de vechime care se utilizeaza la stabilirea punctajelor anuale este urmatorul:

a) perioada 1 martie 1970 - 1 septembrie 1983:

3% pentru o vechime în munca totala cuprinsa între 5 - 10 ani;

5% pentru o vechime în munca totala cuprinsa între 10 - 15 ani;

7% pentru o vechime în munca totala cuprinsa între 15 - 20 de ani;

10% pentru o vechime în munca totala de peste 20 de ani;

b) perioada 1 septembrie 1983 - 1 aprilie 1992:

3% pentru o vechime în munca totala cuprinsa între 3 - 5 ani;

6% pentru o vechime în munca totala cuprinsa între 5 - 10 ani;

9% pentru o vechime în munca totala cuprinsa între 10 - 15 ani;

12% pentru o vechime în munca totala cuprinsa între 15 - 20 de ani;

15% pentru o vechime în munca totala de peste 20 de ani."

Totodata, pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prevede urmatoarele:

"V. Sporuri cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale:

- sporul de vechime în munca (a se vedea pct. I);

- sporul pentru lucru în subteran, precum si pentru lucru pe platformele marine de foraj si extractie;

- indemnizatia de zbor;

- sporul pentru conditii grele de munca;

- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;

- sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;

- alte sporuri cu caracter permanent prevazute de legislatia specifica fiecarui domeniu de activitate sau prevazute în contractele colective si individuale de munca."

Totodata, prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 pronuntata în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte si a decis ca, în interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati în regim de lucru prelungit, în conditiile art. 1 si 2 din Hotarârea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au în vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Înalta Curte a retinut ca veniturile realizate din munca prestata peste programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate în calcul la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa, subliniind faptul ca pentru aceste sume s-a platit contributia la asigurarile sociale de stat, conform Decretului nr. 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Or, potrivit principiului contributivitatii instituit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se în temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.

Înalta Curte a mai retinut ca la aceeasi concluzie se ajunge având în vedere si prevederile pct. IV din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, potrivit carora la stabilirea punctajului anual nu vor fi luate în considerare formele de retribuire dupa timp, or timpul de lucru în program prelungit era considerat, potrivit legislatiei atunci în vigoare, timp normal de lucru si era retribuit ca atare.

Aceste drepturi trebuie luate în considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor si pentru faptul ca, potrivit pct. IV din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, intra în categoria sporurilor, indemnizatiilor si majorarilor de retributii tarifare si acele sporuri acordate de catre ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidentiate împreuna cu salariile aferente în statele de plata si pentru care s-a datorat si s-a virat contributia de asigurari sociale.

De asemenea, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte si a stabilit ca, în interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, formele de retribuire obtinute în acord global, prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 57/1974, vor fi luate în calcul la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse în salariul brut si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Înalta Curte a retinut ca dispozitiile pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 pot fi înlaturate, întrucât intra în contradictie atât cu prevederile anterioare din acelasi act normativ, cât si cu Legea nr. 19/2000, deoarece încalca principiul fundamental al contributivitatii anterior datei de 1 aprilie 2001.

Potrivit art. 70 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara, intrata în vigoare la 1 ianuarie 1967, s-a instituit pentru angajati obligatia platii unei contributii în cuantum de 2% din salariul tarifar lunar de încadrare, pentru pensia suplimentara, care, conform normei în cauza, se baza pe "principiul mutualitatii între angajati".

Potrivit art. 71 alin. (1) din acelasi act normativ, fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare urmau sa se formeze din contributia tuturor angajatilor.

Obligatia de plata a contributiei pentru pensia suplimentara s-a mentinut în sarcina angajatilor pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

La momentul edictarii normei, legiuitorul a înteles sa întemeieze pensia suplimentara si contributia corelativa pe "principiul mutualitatii între angajati", date fiind conditiile politice, sociale si economice de la acea vreme.

În realitate, astfel cum indica însasi denumirea "contributia pentru pensie suplimentara", aceasta forma de asigurare sociala a reprezentat expresia unei forme, chiar primare, a principiului contributivitatii.

Chiar daca a fost instituita în sarcina angajatilor, declarativ pentru pensia suplimentara, o forma suplimentara de pensie fata de pensia de asigurari sociale de stat, aceasta contributie a avut menirea sa sprijine statul sa asigure angajatilor venituri constante dupa încetarea raporturilor de munca prin pensionare.

Contributia pentru asigurarile sociale de stat a fost instituita în sarcina angajatorilor initial prin Hotarârea Consiliului de Ministri nr. 4.161/1953, iar ulterior prin Decretul nr. 389/1972, iar potrivit acestor acte normative contributia se aplica asupra câstigului brut realizat de salariati.

Cu alte cuvinte, atât angajatorul, cât si salariatul contribuiau la sistemul de asigurari sociale de stat, sistem contributiv dualist care se regaseste si în reglementarea actuala.

Sub acest aspect este de retinut ca nu poate fi primita teoria potrivit careia s-ar face o aplicare retroactiva a Legii nr. 19/2000 în ceea ce priveste principiul contributivitatii, pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au nascut anterior datei de 1 aprilie 2001.

Sistemul public modern de pensii si alte drepturi de asigurari sociale instituit prin Legea nr. 19/2000 are la baza principiile unicitatii, egalitatii, solidaritatii sociale, obligativitatii, contributivitatii, repartitiei si autonomiei, conform art. 2 din lege, iar aceste principii pot fi identificate într-o forma sau alta si în legislatia aplicabila anterior intrarii în vigoare a acestei reglementari.

În privinta sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000, art. 10 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala, în forma sa initiala, prevedea ca baza de calcul al pensiei o constituie retributia tarifara, iar prin Legea nr. 49/1992 acest text de lege a fost modificat în sensul ca la stabilirea drepturilor de pensie erau avute în vedere salariul de baza si o serie de sporuri cu caracter permanent, care nu intrasera anterior în aceasta baza.

Ulterior, prin art. 164 din Legea nr. 19/2000, s-a prevazut ca la determinarea punctajelor anuale pentru perioada anterioara intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000, în procedura de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie, se iau în calcul salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare în carnetul de munca, sporurile care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si sunt înregistrate în carnetul de munca si sporurile cu caracter permanent care, dupa data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt înregistrate în carnetul de munca sau care sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei în vigoare.

Prin pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 au fost enumerate sporurile cu caracter permanent, cu mentiunea ca aceste sporuri se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual, atât pentru perioadele anterioare, cât si pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, iar în pct. VI al acestui act normativ sunt mentionate expres sporurile, diurnele si alte drepturi care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001.

Cu referire la interpretarea acestui articol, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata în recursul în interesul legii, Înalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca dispozitia normativa mentionata este în contradictie atât cu prevederile anterioare din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cât si cu Legea nr. 19/2000, deoarece încalca principiul fundamental al contributivitatii anterior datei de 1 aprilie 2001.

În acelasi sens este de precizat ca, prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 736 din 24 octombrie 2006, respingându-se exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor mentiunii prevazute la pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, Curtea a precizat ca posibilitatea valorificarii veniturilor enumerate în mod exhaustiv de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 nu este exclusa de plano.

În alti termeni, includerea sau neincluderea acestor venituri în baza de calcul si încasarea sau neîncasarea contributiei de asigurari sociale pentru veniturile prevazute de textele legale care au generat o practica neunitara constituie o problema de fapt, specifica fiecarui caz.

Prin urmare, aplicarea principiului contributivitatii impune luarea în calcul a sporurilor si veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în masura în care acestea au facut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de munca sau rezulta din adeverinta, conform legislatiei în vigoare, si s-a platit contributia de asigurari sociale.

În aceste conditii, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au platit contributiile de asigurari sociale echivaleaza cu o încalcare a principiului contributivitatii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronuntata în recurs în interesul legii privind interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.

În plus, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudenta sa ca drepturile de asigurari sociale cuvenite în baza contributiilor de asigurari sociale platite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de statul român prin Legea nr. 30/1994.

Cu titlu de exemplu este de mentionat Hotarârea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronuntata în Cauza Ana Maria Frimu s.a. împotriva României, prin care Curtea, desi a respins cererea ca inadmisibila, a reafirmat faptul ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii la bugetul asigurarilor sociale (relevanta în acest sens este si Cauza Constantin Abaluta s.a. împotriva României).

De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurari sociale sunt legate de plata contributiilor de asigurari sociale specifice, considerându-se ca dreptul la alocatia de urgenta (pentru care reclamantul platise contributia specifica) reprezinta un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Hotarârea în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996.

În concluzie, principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat îl reprezinta contributiile de asigurari sociale platite, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile si alte venituri de natura salariala pentru care angajatorul/angajatul a platit contributia pentru asigurarile sociale de stat.

Evident, acest mod de interpretare a normelor legale în materie nu va fi de natura sa înlature beneficiul prevederilor art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000, în sensul ca se prezuma ca s-au platit aceste contributii pentru sporurile care au facut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt înregistrate în carnetul de munca, abordarea prezentata înscriindu-se în orientarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie reflectata de celelalte decizii pronuntate în recursurile în interesul legii promovate în aceasta materie, cu referire expresa la Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010 si Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 330^7 cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila,

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

În numele legii

DECIDE:

 

Admite recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Craiova si stabileste ca:

În interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse în baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de munca sau în adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei în vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale.

Obligatorie, potrivit art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedura civila.

Pronuntata în sedinta publica, astazi, 10 decembrie 2012.

 

VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
RODICA AIDA POPA
 
Magistrat-asistent-sef,
Mihaela Calabiciov
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf