Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 189 din 2 aprilie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 4 si art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Ion Predescu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Tudorel Toader - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 4 si art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Lioara Alexandriuc, Didina Balcan, Viorica Bors, Eugenia P. Burlacu, Felicia Butnariu, prin mostenitor Liviu-Catalin Butnariu, Ileana Costea, Valentin Cuciurean, Melentina Epure, Viorica Funduianu, Ileana Gr. Gramada, Natalia Harabagiu, Ileana I. Holeiciuc, Aneta Jauca, Otilia Mihai, Matilda Georgeta Mucileanu, prin mostenitor Cristian Octavian Mucileanu, Maria Niculita, Maria Palade, Corneliu Popovici, prin mostenitor Carmen Burduja, Eugenia Ratoi, Didina Sfichi si Viola Vacus în Dosarul nr. 1.066/39/2010 al Curtii de Apel Suceava - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 68D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata. În acest sens, invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 7 decembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 1.066/39/2010, Curtea de Apel Suceava - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 4 si art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.

Exceptia a fost ridicata de Lioara Alexandriuc, Didina Balcan, Viorica Bors, Eugenia P. Burlacu, Felicia Butnariu, prin mostenitor Liviu-Catalin Butnariu, Ileana Costea, Valentin Cuciurean, Melentina Epure, Viorica Funduianu, Ileana Gr. Gramada, Natalia Harabagiu, Ileana I. Holeiciuc, Aneta Jauca, Otilia Mihai, Matilda Georgeta Mucileanu, prin mostenitor Cristian Octavian Mucileanu, Maria Niculita, Maria Palade, Corneliu Popovici, prin mostenitor Carmen Burduja, Eugenia Ratoi, Didina Sfichi si Viola Vacus cu prilejul solutionarii unei actiuni civile având ca obiect drepturi de asigurari sociale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, urmatoarele:

1. Dispozitiile de lege criticate restrâng în mod substantial cuantumul pensiei de serviciu dobândite în temeiul reglementarilor anterioare, fara plata unor despagubiri, aceasta masura echivalând cu o nationalizare. Astfel, se aduce atingere dreptului de proprietate privata, pensia reprezentând un "bun".

2. Prin textele de lege criticate s-a creat un regim juridic diferentiat, discriminator între fostii titulari ai pensiilor de serviciu în ceea ce priveste recalcularea pensiilor.

3. Dispozitiile de lege criticate au efecte retroactive. În acest sens, arata ca pensia speciala este o prestatie periodica lunara, pe care statul s-a angajat sa o plateasca fostilor angajati. Obligatia statului este unica, nu o suma de obligatii care poate fi modificata periodic. O lege care intervine ulterior în sensul modificarii acestei obligatii are efecte retroactive si nu îndeplineste conditia previzibilitatii impusa de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

4. Textele de lege atacate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) - (5) din Constitutie, întrucât, la data adoptarii Legii nr. 119/2010, nu au fost abrogate dispozitiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea si al personalului care functioneaza în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice referitoare la pensia de serviciu acordata acestei categorii de personal, si nici dispozitiile Hotarârii Guvernului nr. 290/2005 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea. Astfel s-a creat un paralelism legislativ interzis de normele Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. De asemenea, nu au fost abrogate nici dispozitiile art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, potrivit carora, în caz de recalculare a pensiilor, se va mentine în plata pensia cea mai avantajoasa, dar, în mod inexplicabil, aceasta dispozitie nu a fost aplicata si în ceea ce priveste pensiile speciale. Totodata s-a încalcat si principiul separatiei puterilor în stat, dispozitiile de lege criticate negând dreptul la pensie de serviciu recunoscut prin hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile.

5. Dispozitiile de lege supuse analizei de constitutionalitate sunt contrare art. 11 alin. (1) si (2), art. 20 si 148 din Constitutie, aducând atingere dreptului de proprietate, principiului neretroactivitatii si celui al interzicerii discriminarii consacrate de dispozitiile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, de protocoalele aditionale la aceasta Conventie si de legislatia europeana.

6. Dispozitiile de lege atacate încalca prevederile art. 135 alin. (2) lit. f) si ale art. 136 alin. (5) din Constitutie referitoare la obligatia statului român de a crea conditii pentru cresterea calitatii vietii, respectiv consacra caracterul inviolabil al proprietatii private.

7. Legea nr. 119/2010 a fost emisa cu încalcarea dispozitiilor art. 147 alin. (2) din Constitutie si ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nefiind respectat termenul necesar exercitarii de catre subiectii îndreptatiti a dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala cu o eventuala obiectie de neconstitutionalitate.

Curtea de Apel Suceava - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiata, sens în care invoca cele retinute de Curtea Constitutionala în jurisprudenta sa în materie.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, arata ca exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 - 4 si art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Textele de lege criticate au urmatoarea redactare:

Art. 1: "Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în întelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:

a) pensiile militare de stat;

b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor;

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea;

d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;

e) pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;

f) pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;

g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila;

h) pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi.";

Art. 2: "(1) Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii pentru limita de vârsta în întelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevazute la art. 1 lit. c) si f) devin pensii pentru limita de vârsta în întelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) Pensiile de invaliditate si pensiile de urmas dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmas, în întelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele mentionate la alin. (1) - (3), dintre cele prevazute la art. 1, devin pensii pentru limita de vârsta în întelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.";

Art. 3: "(1) Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) În situatia pensiilor dintre cele prevazute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determina considerându-se a fi îndeplinite conditiile de acordare prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) În termen de 15 zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarâre a Guvernului.";

Art. 4: "(1) Recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre institutiile în evidenta carora se afla persoanele beneficiare, dupa cum urmeaza:

a) într-o perioada de 5 luni de la data intrarii în vigoare a hotarârii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b);

b) într-o perioada de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a hotarârii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. c) - h).

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileste în baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si se plateste de la data de întâi a lunii urmatoare expirarii perioadei de recalculare prevazute la alin. (1) lit. a) sau b), dupa caz.";

Art. 7: "(1) Procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, încetare si contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Pensiilor prevazute la art. 2 li se aplica în mod corespunzator dispozitiile din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza aceste categorii de pensii."

Autorii exceptiei considera ca dispozitiile de lege criticate aduc atingere urmatoarelor texte din Constitutie: art. 1 alin. (3) - (5) privind statul român, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetatenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertati, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligatia statului de a crea conditiile necesare pentru cresterea calitatii vietii si art. 146 referitor la atributiile Curtii Constitutionale. De asemenea, considera ca sunt încalcate prevederile constitutionale ale art. 11, 20 si 148 prin raportare la dispozitiile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale protocoalelor aditionale la aceasta Conventie, dispozitiile Cartei sociale europene si legislatia europeana, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii Europene de Justitie referitoare la interzicerea discriminarii, dreptul de proprietate si neretroactivitatea legii civile.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi dispozitii din Legea fundamentala si critici asemanatoare.

Astfel, analizând critica de neconstitutionalitate raportata la dispozitiile art. 15 alin. (2), art. 44, 47 si 53 din Constitutie, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a statuat ca textele de lege criticate, conformându-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor nu se rasfrânge asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale în vigoare, care constituie facta praeterita.

Având în vedere ca pensiile speciale nu reprezinta un privilegiu, ci au o justificare obiectiva si rationala, Curtea a considerat ca acestea pot fi eliminate doar daca exista o ratiune, o cauza suficient de puternica spre a duce în final la diminuarea prestatiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor a constatat ca o atare cauza o reprezinta necesitatea reformarii sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechitatilor existente în sistem si, nu în ultimul rând, situatia de criza economica si financiara cu care se confrunta statul, deci atât bugetul de stat, cât si cel al asigurarilor sociale de stat. Astfel, aceasta masura nu poate fi considerata ca fiind arbitrara; de asemenea, Curtea a observat ca masura nu impune o sarcina excesiva asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, si nu prevede diferentieri procentuale pentru diversele categorii carora i se adreseaza, pentru a nu determina ca una ori alta sa suporte mai mult sau mai putin masura de reducere a venitului obtinut dintr-o atare pensie.

Curtea a statuat ca partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de "bun", ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

Curtea a aratat, în privinta pretinsei încalcari a art. 47 din Constitutie, ca drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, si anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentara) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, si anume optica legiuitorului si resursele financiare ale statului care pot fi alocate în aceasta directie.

Cu acelasi prilej Curtea a retinut ca dispozitiile art. 53 din Constitutie nu sunt incidente, întrucât dreptul la pensie vizeaza pensia obtinuta în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

În ceea ce priveste sustinerea potrivit careia Legea nr. 119/2010 ar institui o reglementare paralela, contrara celei deja existente referitoare la acordarea dreptului la pensia de serviciu al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, drept prevazut de Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea si al personalului care functioneaza în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, Curtea, prin Decizia nr. 871/2010 a aratat ca legiuitorul a mentinut, într-adevar, în vigoare reglementarile referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, însa, prin art. 12 al legii criticate, a prevazut ca "persoanele ale caror drepturi la pensie sunt stabilite, în conditiile legii, ulterior datei intrarii în vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege". Aceasta reglementare are semnificatia faptului ca legile care prevad pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu aceasta noua si ultima lege. Eo ipso aceasta situatie nu produce efecte neconstitutionale întrucât actele normative în cauza cuprind si alte referiri cu privire la conditiile specifice pe care trebuie sa le îndeplineasca persoana în cauza pentru a dobândi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, conditiile de pensionare specifice pensiilor speciale ramân în vigoare, fiind mai favorabile decât cele prevazute de Legea nr. 19/2000, iar Legea nr. 119/2010 reglementeaza numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt îndrituiti.

Referitor la sustinerea potrivit careia dispozitiile Legii nr. 119/2010 nu permit ca în urma recalcularii titularul pensiei sa poata opta pentru cuantumul mai avantajos, Curtea, prin Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, a retinut ca un asemenea drept a fost prevazut în Legea nr. 19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câstigat.

De asemenea, cu privire la încalcarea principiului egalitatii în drepturi, Curtea, prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, a retinut ca Legea nr. 119/2010 nu face nicio deosebire între diferitele categorii de pensii de serviciu, componenta necontributiva fiind deopotriva eliminata pentru toate acestea. Ceea ce difera sunt conditiile de recalculare a pensiilor în sistemul public de pensii, respectiv stagiile de cotizare în functie de care se calculeaza punctajul mediu anual si cuantumul veniturilor care se iau în calcul la stabilirea pensiilor, dar care nu pot fi dovedite. Cu toate acestea, Curtea a aratat ca în sistemul public de pensii exista mai multe categorii socioprofesionale care se bucura de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveste calculul pensiilor, fara ca aceasta sa aiba semnificatia unei discriminari.

În sfârsit, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Curtea a retinut ca, desi Presedintele României a promulgat legea criticata pentru neconstitutionalitate, titularii dreptului de sesizare aveau dreptul si posibilitatea sa sesizeze Curtea Constitutionala în termenul de doua zile prevazut de lege cu privire la textele care au facut obiectul reexaminarii, iar "încalcarea acestui termen nu se poate converti într-un motiv de neconstitutionalitate a legii, lege care a fost adoptata de catre Parlament, din punct de vedere extrinsec, cu respectarea tuturor exigentelor de ordin constitutional".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura a determina schimbarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutiile deciziilor amintite îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Lioara Alexandriuc, Didina Balcan, Viorica Bors, Eugenia P. Burlacu, Felicia Butnariu, prin mostenitor Liviu-Catalin Butnariu, Ileana Costea, Valentin Cuciurean, Melentina Epure, Viorica Funduianu, Ileana Gr. Gramada, Natalia Harabagiu, Ileana I. Holeiciuc, Aneta Jauca, Otilia Mihai, Matilda Georgeta Mucileanu prin mostenitor, Cristian Octavian Mucileanu, Maria Niculita, Maria Palade, Corneliu Popovici, prin mostenitor Carmen Burduja, Eugenia Ratoi, Didina Sfichi si Viola Vacus în Dosarul nr. 1.066/39/2010 al Curtii de Apel Suceava - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si constata ca dispozitiile art. 1 - 4 si art. 7 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Suceava - Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal care a sesizat Curtea Constitutionala si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 2 aprilie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf