Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 186 din 2 aprilie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Ion Predescu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Tudorel Toader - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Camelia Moraru în Dosarul nr. 10.230/62/2011 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 48D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata. În acest sens, invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 13 decembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 10.230/62/2011, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.

Exceptia a fost ridicata de Camelia Moraru cu prilejul solutionarii recursului formulat de Casa Judeteana de Pensii Brasov împotriva Sentintei civile nr. 1.533 din 24 noiembrie 2012, pronuntata de Tribunalul Brasov în Dosarul nr. 10.230/62/2011.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisa fara respectarea conditiilor impuse de art. 115 alin. (4) din Constitutie, neexistând o situatie extraordinara care sa impuna interventia de urgenta a Guvernului pe cale legislativa. De asemenea, în ceea ce priveste persoanele care au obtinut o hotarâre judecatoreasca prin care au redobândit dreptul la pensia speciala, aplicarea din oficiu, si nu la cerere, a dispozitiilor actului normativ criticat este echivalenta cu încalcarea prevederilor art. 21 alin. (1) si (3) din Constitutie. În sfârsit, arata ca s-a creat o diferenta nejustificata de tratament juridic între diferitele categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, unii dintre acestia beneficiind de reguli mai favorabile de recalculare a pensiilor.

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiata.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile actului normativ criticat sunt contrare urmatoarelor texte din Constitutie: art. 115 alin. (4) referitor la conditiile în care poate fi emisa o ordonanta de urgenta, art. 21 alin. (1) si (3) privind dreptul de acces la justitie si dreptul la un proces echitabil si art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetatenilor, coroborat cu art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind interzicerea discriminarii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 au mai constituit obiect al analizei de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, Curtea a retinut ca, "în preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, existenta unei situatii extraordinare este motivata de Guvern prin trei elemente interdependente, consecinte ale intrarii în vigoare a dispozitiilor Legii nr. 119/2010, si anume: lipsa identificarii documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situatii asupra valorificarii dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum si necesitatea stabilirii unei etapizari a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivitatii si egalitatii, în scopul stabilirii în mod just si echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptatite sa aiba posibilitatea sa identifice si sa depuna la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activitati profesionale.

Prin urmare, având în vedere împrejurarea ca, prin aplicarea metodologiei de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu instituite prin Hotarârea Guvernului nr. 737/2010, emisa în aplicarea Legii nr. 119/2010, în practica, s-a ajuns la emiterea unor decizii de stabilire a cuantumului pensiilor neconforme cu situatia veniturilor realizate pe parcursul vietii profesionale a destinatarilor masurilor de recalculare, precum si faptul ca era necesara remedierea acestei situatii într-un termen cât mai scurt, pentru a se asigura valorificarea în mod just si în conformitate cu principiul contributivitatii a drepturilor de pensie a unor largi categorii socioprofesionale, Curtea constata ca aceasta împrejurare avea natura unei situatii extraordinare.

Cât priveste conditia ca situatia extraordinara sa impuna, totodata, o interventie legislativa urgenta, Curtea constata ca adoptarea masurilor în cauza printr-o ordonanta de urgenta a fost modalitatea cea mai rapida si eficienta pentru a pune la adapost drepturile constitutionale ocrotite prin art. 47 din Constitutie si pentru a evita încalcarea lor. (În acelasi sens este si Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011.)"

În acelasi sens, prin Decizia nr. 893 din 25 octombrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 4 ianuarie 2013, Curtea a precizat ca Hotarârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 29 iulie 2010, stabilea în art. 5 alin. (1) ca "Recalcularea pensiilor de serviciu, prin determinarea punctajului mediu anual în sistemul public, se face pe baza documentelor existente în dosarele de pensii", iar în alin. (4) al aceluiasi articol prevedea ca "La determinarea punctajului mediu anual se valorifica numai perioadele realizate pâna la data stabilirii sau, dupa caz, a recalcularii pensiei de serviciu în baza legii speciale." Din contra, art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 da dreptul beneficiarului pensiei sa depuna noi acte doveditoare din care rezulta alte date si elemente decât cele existente la dosarul de pensie si care sa fie avute în vedere la stabilirea stagiului de cotizare si a punctajului mediu anual. De asemenea, actul normativ analizat cuprinde într-o reglementare completa si unitara întreaga procedura de revizuire a pensiilor, astfel ca sunt evitate erorile de interpretare si aplicare a legii, semnalate, de altfel, si de instantele de judecata, asa cum se arata în nota de fundamentare a acestei ordonante.

Prin urmare, Curtea a apreciat ca, având în vedere necesitatea stabilirii cât mai corecte a dreptului la pensie, interventia legislativa delegata a Guvernului pe calea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 a fost justificata.

În ceea ce priveste critica potrivit careia aplicarea dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 ar duce la încalcarea dreptului de acces liber la justitie si a dreptului la un proces echitabil, Curtea constata ca sunt avute în vedere hotarârile judecatoresti pronuntate în legatura cu aplicarea Hotarârii Guvernului nr. 737/2010, în special acelea care au avut ca efect blocarea aplicarii acestui act normativ, prin anularea sa.

Or, prin Decizia nr. 214/2012 Curtea a retinut ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere si nici nu urmaresc anularea ori lipsirea de efect a hotarârilor judecatoresti amintite. Acestea îsi pastreaza valabilitatea cât priveste aplicarea Legii nr. 119/2010, asa cum a fost reglementata de Hotarârea Guvernului nr. 737/2010.

Actul normativ criticat instituie însa o noua procedura administrativa de calcul al pensiei, ce trebuie vazuta ca o etapa distincta, ulterioara recalcularii. Prin urmare, Guvernul nu a intervenit pe cale legislativa pentru lipsirea de efect a unor hotarâri judecatoresti, ci a instituit o noua procedura ce a urmarit stabilirea cât mai echitabila si justa a pensiilor persoanelor mentionate în dispozitiile art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010.

Actul normativ criticat instituie însa o noua procedura administrativa de calcul al pensiei, ce trebuie vazuta ca o etapa distincta, ulterioara recalcularii. Prin urmare, Guvernul nu a intervenit pe cale legislativa pentru lipsirea de efect a unor hotarâri judecatoresti, ci a instituit o noua procedura ce a urmarit stabilirea cât mai echitabila si justa a pensiilor persoanelor mentionate în dispozitiile art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010.

Cât priveste critica referitoare la încalcarea principiului egalitatii în drepturi a cetatenilor, Curtea, prin Decizia nr. 1.587 din 13 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2012, a aratat, în esenta, ca instituirea unor tratamente juridice diferite poate fi justificata de existenta unor situatii obiectiv diferite, iar ca, în stabilirea diferitelor cerinte de calcul al pensiei, o importanta semnificativa o au conditiile specifice în care diversele categorii socioprofesionale si-au desfasurat activitatea. Astfel, dispozitiile mai favorabile aplicabile cadrelor militare în activitate, soldatilor si gradatilor voluntari, politistilor si functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, sub aspectul acordarii dreptului la pensie, sunt justificate de natura activitatii desfasurate, care creeaza conditiile unei uzuri corporale accentuate prin expunere la pericole de vatamare corporala si chiar de amenintare a vietii.

În ceea ce priveste tratamentul juridic diferit aplicat magistratilor, Curtea, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a aratat ca acesta este justificat de statutul constitutional al magistratilor - statut dezvoltat prin lege organica si care cuprinde o serie de incompatibilitati si interdictii, precum si responsabilitatile si riscurile pe care le implica exercitarea acestor profesii -, care impune acordarea pensiei de serviciu ca o componenta a independentei justitiei, garantie a statului de drept, prevazut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala.

Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia deciziilor amintite îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Camelia Moraru în Dosarul nr. 10.230/62/2011 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale care a sesizat Curtea Constitutionala si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 2 aprilie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf