Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 181 din 28 martie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Oana Cristina Puica - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Minca.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în Dosarul nr. 21.138/303/2012 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.529D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.540D/2012, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ion Ciuca si Cosmin Laurentiu Iliescu în Dosarul nr. 1.716/184/2012 al Judecatoriei Bals.

La apelul nominal se prezinta personal partea Ion Baluta. Lipsesc autorii exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.541D/2012, care are ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Tudor Marinescu în Dosarul nr. 2.214/223/2012 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca autorul exceptiei Tudor Marinescu a depus la dosar note scrise prin care solicita admiterea acesteia.

Curtea, având în vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.529D/2012, nr. 1.540D/2012 si nr. 1.541D/2012 au obiect identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

Partea Ion Baluta arata ca nu se opune conexarii dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind întrunite conditiile pentru conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.540D/2012 si nr. 1.541D/2012 la Dosarul nr. 1.529D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecata.

Presedintele acorda cuvântul partii Ion Baluta, care arata ca lasa la aprecierea Curtii solutionarea cauzei.

Presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:

 

Prin Sentinta penala nr. 858 din 6 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 21.138/303/2012, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala.

Exceptia a fost ridicata de Gheorghe Vasile Cornel Ilie cu ocazia solutionarii plângerii împotriva unei rezolutii de neîncepere a urmaririi penale.

Prin Încheierea din 29 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 1.716/184/2012, Judecatoria Bals a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala.

Exceptia a fost ridicata de Ion Ciuca si Cosmin Laurentiu Iliescu cu ocazia solutionarii plângerii împotriva unei rezolutii de neîncepere a urmaririi penale.

Prin Încheierea din 22 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 2.214/223/2012, Curtea de Apel Pitesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala.

Exceptia a fost ridicata de Tudor Marinescu cu ocazia solutionarii recursului împotriva unei sentinte penale prin care a fost respinsa ca nefondata plângerea împotriva unei rezolutii de neîncepere a urmaririi penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala, potrivit carora solutia pronuntata de judecator în procedura plângerii împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecata nu este supusa niciunei cai de atac, încalca egalitatea în drepturi, accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la aparare, conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei, folosirea cailor de atac, dreptul la un recurs efectiv si dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala. În acest sens, autorii exceptiei Ion Ciuca si Cosmin Laurentiu Iliescu fac trimitere la considerentele Deciziei nr. 500/2012, prin care Curtea Constitutionala a constatat ca dispozitiile art. 118 alin. (3^1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice sunt neconstitutionale. În fine, autorul exceptiei Gheorghe Vasile Cornel Ilie arata ca textul de lege criticat aduce atingere si prevederilor art. 385^1 din Codul de procedura penala referitor la hotarârile supuse recursului.

Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Judecatoria Bals considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala nu încalca prevederile din Constitutie si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale invocate de autorii exceptiei. Face trimitere, în acest sens, la deciziile Curtii Constitutionale nr. 125/2011, nr. 1.131/2011 si nr. 717/2012.

Curtea de Apel Pitesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, întrucât dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala nu aduc nicio atingere prevederilor din Legea fundamentala invocate de autorul exceptiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului precizeaza ca îsi mentine punctul de vedere retinut în deciziile Curtii Constitutionale nr. 330/2012, nr. 571/2012, nr. 589/2012, nr. 613/2012, nr. 711/2012 si nr. 717/2012, în sensul ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala, modificate prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, care au urmatorul cuprins: "Hotarârea judecatorului pronuntata potrivit alin. 8 este definitiva."

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege, autorii exceptiei invoca încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la aparare, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei si ale art. 129 privind folosirea cailor de atac, precum si ale art. 11 privind raportul dintre dreptul international si dreptul intern si ale art. 20 referitor la preeminenta tratatelor internationale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil si ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 2 privind dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala din Protocolul nr. 7 la Conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, invocate si în prezenta cauza, si fata de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 482 din 10 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 iulie 2012, Curtea a respins ca neîntemeiata exceptia de neconstitutionalitate, statuând ca între dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala, potrivit carora hotarârea pronuntata de judecator în temeiul art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedura penala este definitiva, si prevederile din Legea fundamentala si din actele normative internationale invocate de autorii exceptiei nu poate fi retinuta nicio contradictie. Stabilirea competentei instantelor judecatoresti si instituirea regulilor de desfasurare a procesului, deci si reglementarea cailor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a retinut, cu mai multe prilejuri, ca acesta este sensul art. 129 din Constitutie, text care face referire la "conditiile legii" atunci când reglementeaza exercitarea cailor de atac ("Împotriva hotarârilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, în conditiile legii"), ca de altfel si al art. 126 alin. (2) din Constitutie, care, referindu-se la competenta instantelor judecatoresti si la procedura de judecata, stabileste ca acestea "sunt prevazute numai prin lege" [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004].

Dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala nu aduc atingere dreptului la aparare prevazut de art. 24 din Legea fundamentala si nici accesului liber la justitie si dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constitutie, art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, întrucât nu înlatura posibilitatea de a beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale si a actelor normative internationale invocate de autorii exceptiei nu reglementeaza dreptul la exercitarea cailor de atac în orice cauza. Astfel, asa cum s-a aratat mai sus, art. 129 din Constitutie stipuleaza ca partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac numai în conditiile legii. Totodata, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala, în care nu se judeca infractiunea care a format obiectul cercetarii ori urmaririi penale, ci rezolutia sau ordonanta de netrimitere în judecata emisa de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala din Protocolul nr. 7 la Conventie nu sunt aplicabile. De asemenea, prevederile art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu au aplicabilitate în cauza de fata, întrucât dreptul la un recurs efectiv nu se confunda cu dreptul la exercitarea unei cai de atac împotriva unei hotarâri judecatoresti.

Cu acelasi prilej, Curtea a statuat ca eliminarea cailor de atac în aceasta materie este justificata de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 278^1 din Codul de procedura penala, legiuitorul urmarind sa asigure celeritatea procedurii si obtinerea în mod rapid a unei hotarâri definitive prin care sa fie exercitat controlul judiciar cu privire la solutia procurorului.

În ceea ce priveste pretinsa încalcare, prin textele de lege ce fac obiectul exceptiei, a art. 53 din Constitutie, aceasta nu poate fi retinuta, prevederile constitutionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care exista o restrângere a exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, restrângere care nu s-a constatat.

În acelasi sens sunt si Decizia nr. 571 din 29 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 25 iulie 2012, si Decizia nr. 711 din 5 iulie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 16 august 2012, si Decizia nr. 1.019 din 29 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 10 ianuarie 2013.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate pronuntata de Curte prin deciziile mai sus mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

Referitor la invocarea, ca temei al exceptiei de neconstitutionalitate, a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea constata ca o atare încalcare nu poate fi retinuta, întrucât principiul egalitatii cetatenilor nu înseamna uniformitate, astfel ca, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite, tratamentul nu poate fi decât diferit.

Pentru motivele aratate, dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala nu aduc atingere nici prevederilor art. 124 alin. (2) din Legea fundamentala.

În fine, autorul exceptiei Gheorghe Vasile Cornel Ilie invoca existenta unei contradictii dintre dispozitiile de lege criticate si prevederile art. 385^1 din Codul de procedura penala. O asemenea critica nu poate fi nici ea retinuta, întrucât examinarea constitutionalitatii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozitii din Constitutie sau din actele internationale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele si nici coroborarea lor sau posibilele contradictii din cadrul legislatiei interne.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Gheorghe Vasile Cornel Ilie în Dosarul nr. 21.138/303/2012 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti - Sectia penala, de Ion Ciuca si Cosmin Laurentiu Iliescu în Dosarul nr. 1.716/184/2012 al Judecatoriei Bals si de Tudor Marinescu în Dosarul nr. 2.214/223/2012 al Curtii de Apel Pitesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie si constata ca dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala sunt constitutionale în raport cu criticile formulate.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti - Sectia penala, Judecatoriei Bals si Curtii de Apel Pitesti - Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 28 martie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puica
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf