Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 179 din 28 martie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 320^1 din Codul de procedura penala

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Oana Cristina Puica - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Minca.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 320^1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Sergiu Poiata si Ghenadie Arion în Dosarul nr. 3.429/108/2012 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.423D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza este în stare de judecata.

Presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate, întrucât autorul acesteia este nemultumit, în realitate, de modul de interpretare si aplicare a legii.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 17 octombrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 3.429/108/2012, Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 320^1 din Codul de procedura penala.

Exceptia a fost ridicata de Sergiu Poiata si Ghenadie Arion cu ocazia solutionarii unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile art. 320^1 din Codul de procedura penala încalca egalitatea în drepturi, accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare, precum si conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. În acest sens, arata ca, în procedura reglementata prin textul de lege criticat, inculpatul recunoaste savârsirea faptelor retinute în actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca în baza probelor administrate în faza de urmarire penala, iar instanta poate pronunta doar condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea limitelor de pedeapsa prevazute de lege, încalcându-se, astfel, dreptul la aparare al inculpatului, care nu poate invoca alte aspecte, cum ar fi lipsa de pericol social al faptei, în temeiul art. 18^1 din Codul penal, si, implicit, achitarea, potrivit art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. 1 lit. b^1) din Codul de procedura penala. Considera ca se creeaza discriminare între inculpatii care apeleaza, ca urmare a recunoasterii vinovatiei, la procedura accelerata si aceia care nu recunosc savârsirea faptelor si solicita administrarea de probe, instanta putând retine, însa, în acest din urma caz, lipsa pericolului social. Instituirea acestui tratament diferit, în functie de optiunea inculpatilor, nu este justificata de situatia diferita în care s-ar afla acestia, ci de celeritatea solutionarii cauzei, nepermitând judecatorului cauzei sa adopte hotarârea pe care o considera corecta.

Curtea de Apel Timisoara - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, iar nemultumirile autorilor exceptiei nu vizeaza, în realitate, încalcarea Constitutiei, ci modul de aplicare de catre organele judiciare a textului de lege criticat. Considera ca judecarea cauzei potrivit art. 320^1 din Codul de procedura penala nu exclude, însa, aplicarea dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. 1 lit. b^1) din Codul de procedura penala privind achitarea în cazul în care fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 320^1 din Codul de procedura penala este neîntemeiata, deoarece textul de lege criticat nu încalca prevederile din Constitutie invocate de autorii exceptiei.

Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, deoarece autorii acesteia nu formuleaza o veritabila critica de neconstitutionalitate, ci invoca aspecte ce tin, pe de o parte, de interpretarea si aplicarea legii de catre instanta de judecata, iar, pe de alta parte, de solutia legislativa din prisma a ceea ce nu cuprinde. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 320^1 din Codul de procedura penala, introduse prin art. XVIII pct. 43 din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Alineatele 4 si 8 ale art. 320^1 din Codul de procedura penala au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 931 din 29 decembrie 2011. Textul de lege criticat are urmatorul cuprins: "Pâna la începerea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic ca recunoaste savârsirea faptelor retinute în actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca în baza probelor administrate în faza de urmarire penala.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmarire penala, doar atunci când inculpatul declara ca recunoaste în totalitate faptele retinute în actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia înscrisurilor în circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata.

La termenul de judecata, instanta întreaba pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc în baza probelor administrate în faza de urmarire penala, pe care le cunoaste si le însuseste, procedeaza la audierea acestuia si apoi acorda cuvântul procurorului si celorlalte parti.

Instanta de judecata solutioneaza latura penala atunci când din probele administrate în cursul urmaririi penale rezulta ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savârsita de inculpat.

Daca pentru solutionarea actiunii civile se impune administrarea de probe în fata instantei, se va dispune disjungerea acesteia.

În caz de solutionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispozitiile art. 334 si 340 - 344 se aplica în mod corespunzator.

Instanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, în cazul pedepsei închisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dispozitiile alin. 1 - 6 nu se aplica în cazul în care actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata.

Instanta respinge cererea atunci când constata ca probele administrate în cursul urmaririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savârsita de inculpat. În acest caz instanta continua judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun."

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege, autorii exceptiei invoca încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la aparare si ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorii acesteia nu formuleaza o veritabila critica de neconstitutionalitate, ci, pe de o parte, sunt nemultumiti de modul de aplicare a dispozitiilor art. 320^1 din Codul de procedura penala de catre instanta de judecata, iar, pe de alta parte, solicita completarea textului de lege criticat, în sensul reglementarii situatiilor în care, în cadrul procedurii simplificate, instanta de judecata poate sa pronunte o solutie de achitare. O asemenea solicitare nu intra, însa, în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 320^1 din Codul de procedura penala este inadmisibila.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 320^1 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Sergiu Poiata si Ghenadie Arion în Dosarul nr. 3.429/108/2012 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia penala.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Curtii de Apel Timisoara - Sectia penala si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronuntata în sedinta din data de 28 martie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puica
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf