Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 168 din 19 martie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (2) din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare "Justitie" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice

Augustin Zegrean - presedinte

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (2) din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare "Justitie" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, exceptie ridicata de Augusta Maria Chichisan, Radu Rares Dusa, Livia Marcela Mango, Adrian Nasui, Monica Rodina si Marta Carmen Vitos în Dosarul nr. 3.642/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.538D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este îndeplinita.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.539D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Anca Maria Budisan, Sorina Selesiu, Alina Camelia Topan, Nicoleta Felicia Bulieris, Calina Maria Crisan, Veronica Irina Isacu, Ana Aldea si Corina Corovei în Dosarul nr. 4.001/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.539D/2012 la Dosarul nr. 1.538D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta civila nr. 4.306 din 26 iunie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 3.642/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (2) din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare "Justitie" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. Exceptia a fost ridicata de reclamantii Augusta Maria Chichisan, Radu Rares Dusa, Livia Marcela Mango, Adrian Nasui, Monica Rodina si Marta Carmen Vitos în cadrul unui litigiu având ca obiect anularea unui act administrativ.

Prin Sentinta civila nr. 4.310 din 26 iunie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 4.001/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (2) din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare "Justitie" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. Exceptia a fost ridicata de reclamantii Anca Maria Budisan, Sorina Selesiu, Alina Camelia Topan, Nicoleta Felicia Bulieris, Calina Maria Crisan, Veronica Irina Isacu, Ana Aldea si Corina Corovei în cadrul unui litigiu având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în fata legii, art. 21 privind accesul liber la justitie, precum si prevederilor art. 6, 13 si 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin aceea ca stabilesc competenta teritoriala exclusiva a Curtii de Apel Bucuresti, sectia contencios administrativ si fiscal, indiferent de domiciliul reclamantului.

În acest sens, arata ca, prin reglementarea criticata, sunt dezavantajati în raport cu Ministerul Justitiei, care are sediul în Bucuresti, si sunt discriminati în raport cu colegii de la instantele judecatoresti din Bucuresti si fata de ceilalti bugetari care pot formula contestatie împotriva modului de stabilire a drepturilor salariale, potrivit dreptului comun, la tribunalul de la domiciliul lor, având drept de a formula recurs împotriva hotarârii tribunalului la curtea de apel corespunzatoare.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciaza ca dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale, întrucât stabilirea competentei materiale exclusive a Curtii de Apel Bucuresti, sectia contencios administrativ si fiscal, indiferent de domiciliul reclamantului, instituie o diferenta de tratament în raport cu celelalte categorii de bugetari, care se pot adresa, dupa caz, instantei specializate în litigii de munca de la domiciliul lor sau instantei de contencios administrativ de la domiciliul lor ori de la sediul autoritatii pârâte.

În opinia instantei, aceasta diferenta de tratament nu are o justificare obiectiva în contextul legislativ actual, adica ulterior publicarii Deciziei nr. 685/2012 a Curtii Constitutionale, prin care s-a stabilit ca si hotarârile pronuntate în litigiile ce privesc drepturile salariale ale personalului din justitie sunt susceptibile de recurs. Astfel, daca anterior s-ar fi putut justifica instituirea competentei materiale exclusive a Curtii de Apel Bucuresti prin necesitatea asigurarii caracterului unitar al jurisprudentei, în prezent un asemenea argument nu mai poate fi invocat, unificarea practicii judiciare în materie urmând a se asigura la nivelul instantei supreme.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, întrucât dispozitiile de lege criticate sunt norme de procedura cu caracter special, aplicabile tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice atacate, fara a institui privilegii sau discriminari pe considerente arbitrare. În acest sens invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Mai arata ca inegalitatea de tratament invocata de autorii exceptiei de neconstitutionalitate este raportata la un criteriu teritorial ce priveste sediul instantei competente sa solutioneze litigiile referitoare la drepturile salariale, iar nu la existenta vreunei inegalitati în drepturi a persoanei în fata legii si a autoritatilor publice.

Or, legiuitorul a luat în considerare faptul ca stabilirea corecta a drepturilor salariale constituie un interes deosebit pentru bugetul statului, iar solutionarea cu celeritate a litigiilor privind modul de stabilire a drepturilor salariale este facilitata prin stabilirea unei competente teritoriale exclusive a instantei de la sediul persoanei juridice care are calitatea de angajator, având în vedere ca, potrivit regulii generale în materia conflictelor de munca, sarcina probei în litigiile de munca apartine angajatorului.

De altfel, procedura de judecata asigura respectarea principiilor fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea si dreptul la aparare, partile având deopotriva posibilitatea de a uza de garantiile prevazute de legea procesual civila pentru a-si sustine pozitia asupra problemelor de fapt si de drept.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 7 alin. (2) din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare "Justitie" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, dispozitii potrivit carora "Împotriva hotarârilor organelor prevazute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru hotarârile Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, sau, dupa caz, a Curtii de Apel Bucuresti, pentru celelalte hotarâri. Hotarârile pronuntate sunt irevocabile."

Prevederile art. 7 alin. (1) la care fac referire dispozitiile de lege criticate au urmatorul cuprins: "Personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemultumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestatie, în termen de 15 zile de la data comunicarii actului administrativ al ordonatorului de credite, la organele de conducere ale Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie ori, dupa caz, la colegiile de conducere ale curtilor de apel sau parchetelor de pe lânga acestea. Contestatiile se solutioneaza în termen de cel mult 30 de zile."

Autorii exceptiei sustin ca dispozitiile legale criticate încalca prevederile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în fata legii, precum si prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 13 referitoare la dreptul la un recurs efectiv si art. 14 privind interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

I. Cu privire la teza finala a art. 7 alin. (2) din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare "Justitie" la Legea-cadru nr. 284/2010, Curtea - prin Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012 - a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca textul de lege mentionat, potrivit caruia "Hotarârile pronuntate sunt irevocabile", este neconstitutional.

Având în vedere dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 si faptul ca actele de sesizare a Curtii Constitutionale au fost pronuntate la data de 26 iunie 2012, exceptia de neconstitutionalitate a art. 7 alin. (2) teza finala din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010 a devenit inadmisibila.

II. Referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (2) teza întâi din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010, Curtea retine ca aceasta teza consacra competenta teritoriala exclusiva a Curtii de Apel Bucuresti pentru solutionarea plângerilor personalului din justitie împotriva hotarârilor privind modul de stabilire a drepturilor salariale, hotarâri emise de organele de conducere ale Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ori de colegiile de conducere ale curtilor de apel sau parchetelor de pe lânga acestea.

În jurisprudenta sa, Curtea s-a mai pronuntat cu privire la constitutionalitatea art. 36 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, dispozitii care au un continut similar cu prevederile de lege criticate prin prezenta exceptie de neconstitutionalitate.

Astfel, prin Decizia nr. 709 din 11 septembrie 2007, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 26 octombrie 2007, si Decizia nr. 407 din 10 aprilie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 20 mai 2008, Curtea a constatat ca dispozitiile art. 36 alin. (2) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 sunt constitutionale. În acest sens, Curtea a retinut ca acest text de lege nu creeaza o discriminare a persoanelor carora li se adreseaza aceasta norma în raport cu alte categorii de cetateni care se pot adresa instantei de contencios administrativ în a carei circumscriptie îsi au domiciliu. Astfel, judecatorii, procurorii si celelalte categorii de personal din sistemul justitiei se afla într-o situatie obiectiv diferita, motiv pentru care legiuitorul a reglementat salarizarea si alte drepturi ale lor printr-un act normativ special, prin care a prevazut reguli speciale de contestare a modului de stabilire a drepturilor salariale, precum si cu privire la exercitarea cailor de atac.

Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, competenta si procedura de judecata se stabilesc numai prin lege. Legiuitorul, prin urmare, este îndreptatit ca, în considerarea unor situatii deosebite, sa stabileasca reguli diferite, derogatorii de la normele dreptului comun.

În ceea ce priveste conformitatea cu accesul liber la justitie, cu acelasi prilej, Curtea a aratat ca dispozitiile de lege criticate nu îngradesc în niciun fel accesul liber la justitie, fiind expres prevazut dreptul de a face plângere la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, ori, dupa caz, a Curtii de Apel Bucuresti. În fata acestor instante partile interesate se pot folosi de toate mijloacele si garantiile procedurale care conditioneaza desfasurarea unui proces echitabil.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

1. Respinge, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (2) teza finala din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare "Justitie" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, exceptie ridicata de Augusta Maria Chichisan, Radu Rares Dusa, Livia Marcela Mango, Adrian Nasui, Monica Rodina si Marta Carmen Vitos si de Anca Maria Budisan, Sorina Selesiu, Alina Camelia Topan, Nicoleta Felicia Bulieris, Calina Maria Crisan, Veronica Irina Isacu, Ana Aldea si Corina Corovei în dosarele nr. 3.642/2/2012 si nr. 4.001/2/2012 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (2) teza întâi din anexa nr. VI - Familia ocupationala de functii bugetare "Justitie" la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, exceptie ridicata de aceiasi autori în aceleasi dosare ale aceleiasi instante.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 19 martie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf