Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 160 din 12 martie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Cristina Catalina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de Paul Cosmin Rogoveanu în Dosarul nr. 1.666/299/2011 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.486D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului de acces la o instanta de judecata.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta civila nr. 17.966 din 11 octombrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 1.666/299/2011, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Exceptia a fost ridicata de Paul Cosmin Rogoveanu într-o cauza ce are ca obiect solutionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a unei contraventii aplicate în temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arata ca textul de lege criticat aduce atingere dreptului la un proces echitabil si prezumtiei de nevinovatie, reglementate de art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece instanta competenta sa solutioneze cauza ar trebui sa fie aceea de la domiciliul presupusului contravenient.

Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, facând referire la jurisprudenta Curtii în materie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila deoarece, pe de-o parte, autorul doreste modificarea textului de lege supus controlului iar, pe de alta parte, critica aplicarea acestuia de catre instanta de judecata.

Avocatul Poporului apreciaza ca textul de lege criticat este constitutional, potrivit punctelor de vedere retinute în deciziile Curtii Constitutionale nr. 797 din 9 noiembrie 2006, nr. 813 din 27 septembrie 2007, nr. 1.240 din 18 noiembrie 2008, nr. 1.117 din 10 septembrie 2009, nr. 94 din 4 februarie 2010, si nr. 654 din 19 iunie 2012.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 32 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, care au urmatorul cuprins: "(2) Plângerea împreuna cu dosarul cauzei se trimit de îndata judecatoriei în a carei circumscriptie a fost savârsita contraventia."

Curtea observa ca, pâna la data pronuntarii prezentei decizii, art. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 a fost modificat prin art. 41 pct. 4 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012.

În esenta, solutia legislativa criticata de autorul exceptiei, respectiv judecarea plângerii contraventionale de catre judecatoria în circumscriptia careia a fost savârsita contraventia, a fost mentinuta în urma modificarii survenite fiind preluata în prezent în cuprinsul art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001.

Prin prezenta decizie, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra textului aflat în prezent în vigoare, tinând cont de cele statuate prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. III din 31 octombrie 1995, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, în sensul ca, atunci când, dupa invocarea unei exceptii de neconstitutionalitate în fata instantelor judecatoresti, prevederea legala supusa controlului a fost modificata, Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii prevederii legale în noua sa redactare numai daca solutia legislativa din legea sau ordonanta modificata este, în principiu, aceeasi cu cea dinaintea modificarii.

Art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor are urmatorul cuprins: "(1) Plângerea se depune la judecatoria în a carei circumscriptie a fost savârsita contraventia."

Autorul sustine ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil din Legea fundamentala si art. 6 paragraful 2 referitor la prezumtia de nevinovatie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca asupra solutiei legislative criticate, în forma anterioara modificarii, s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 1.029 din 29 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 23 ianuarie 2013, retinând, în esenta, ca textul de lege criticat nu îngradeste dreptul partilor la un proces echitabil, ci instituie norme de procedura privind solutionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, si anume instanta competenta sa solutioneze plângerea. Aceasta modalitate de reglementare reprezinta însa optiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, privind competenta si procedura în fata instantelor judecatoresti.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât considerentele, cât si solutia deciziei anterior mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

Cu acest prilej Curtea mai retine ca solutia legislativa criticata este menita sa dea expresie garantiilor constitutionale invocate, prin asigurarea administrarii cu celeritate a probelor strânse, în speta, de lucratorii politiei rutiere, de la locul savârsirii contraventiei.

2. Curtea observa ca nu poate fi primita sustinerea autorului exceptiei în ce priveste încalcarea prezumtiei sale de nevinovatie prin stabilirea instantei competente de a judeca plângerea împotriva procesului-verbal de sanctionare a contraventiei ca fiind aceea în circumscriptia careia s-a savârsit contraventia.

Astfel, referitor la prezumtia de nevinovatie în materie contraventionala, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, retinând ca procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se bucura de prezumtia de legalitate, însa, atunci când este formulata o plângere împotriva acesteia, este contestata chiar prezumtia de care se bucura. În acest caz, instanta de judecata competenta va administra probele prevazute de lege, necesare în vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie sa îsi demonstreze propria nevinovatie, revenind instantei de judecata obligatia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii si aflarii adevarului.

Prin urmare, Curtea observa ca o norma legala prin care se reglementeaza cu privire la competenta unei instante de judecata nu încalca, în principiu, prezumtia de nevinovatie.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicata de Paul Cosmin Rogoveanu în Dosarul nr. 1.666/299/2011 al Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 12 martie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Cristina Catalina Turcu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf