Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de Florea Paun în Dosarul nr. 10.720/2/2010* al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.483D/2012.

La apelul nominal raspunde, pentru partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 1.508D/2012, nr. 1.510D/2012, nr. 1.530D/2012, nr. 1.558D/2012 si nr. 1.608D/2012 având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, 8, 9 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, ridicata de Nicu Chiriac în Dosarul nr. 2.927/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, ridicata de Adreana Teslovan în Dosarul nr. 4.254/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, exceptia de neconstitutionalitate a articolului unic din Legea nr. 293/2008 si a art. 1, 7, 8 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, ridicata de Eugen Mahu în Dosarul nr. 1.326/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, ridicata de Kovacs Ladislau în Dosarul nr. 5.901/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, precum si exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 si a Legii nr. 293/2008, ridicata de Mariana Chiorean în Dosarul nr. 4.079/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal raspunde, pentru partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihai Ionescu, cu delegatii depuse la dosare. Lipsesc autorii exceptiilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Având în vedere obiectul partial identic al exceptiilor de neconstitutionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este de acord cu masura conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.508D/2012, nr. 1.510D/2012, nr. 1.530D/2012, nr. 1.558D/2012 si nr. 1.608D/2012 la Dosarul nr. 1.483D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale. Precizeaza ca noul cadru normativ privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii a asanat toate viciile de neconstitutionalitate constatate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, astfel încât, în prezent, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii nu are atributii jurisdictionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, spre exemplu, Decizia nr. 46 din 20 ianuarie 2011 si Decizia nr. 948 din 13 noiembrie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

Prin sentintele civile nr. 5.641 din 9 octombrie 2012, nr. 5.566 din 5 octombrie 2012 si nr. 6.310 din 6 noiembrie 2012, pronuntate în dosarele nr. 10.720/2/2010*, nr. 4.254/2/2011 si nr. 5.901/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Florea Paun, Adreana Teslovan si Kovacs Ladislau în cauze având ca obiect actiuni în constatare întemeiate pe Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008.

Prin Sentinta civila nr. 5.408 din 1 octombrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 2.927/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, 8, 9 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Nicu Chiriac într-o cauza având ca obiect o actiune în constatare.

Prin Încheierea din 19 octombrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 1.326/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor articolului unic din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si a art. 1, 7, 8 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008.

Exceptia a fost ridicata de pârâtul Eugen Mahu într-o cauza având ca obiect o actiune în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii.

Prin Încheierea din 26 septembrie 2012, îndreptata prin Încheierea din 11 ianuarie 2013, pronuntata în Dosarul nr. 4.079/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, respectiv a Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.

Exceptia a fost ridicata de Mariana Chiorean într-o cauza având ca obiect o actiune în constatare întemeiata pe Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca instantele de contencios administrativ nu pot avea competenta materiala de a se pronunta asupra unor aspecte sau fapte ce tin de regulamentele sau comandamentele militare specifice.

Autorii sustin, de asemenea, încalcarea prezumtiei de nevinovatie, deoarece prevederile de lege criticate lasa loc unei interpretari abuzive, punând semnul egalitatii între calitatea de lucrator al Securitatii si desfasurarea de activitati prin care s-au suprimat ori îngradit drepturi si libertati fundamentale ale omului si creeaza premisele unei forme de raspundere morala si juridica pentru simpla participare la activitatea fostelor servicii de informatii, fara a stabili vreo forma de vinovatie. Inducând ideea prezumtiei de vinovatie colectiva, se încalca dispozitiile art. 23 alin. (11) din Constitutie.

În acelasi timp, sustin ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece acorda atributii jurisdictionale Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care este astfel plasat în afara Constitutiei. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii trebuie sa fie o autoritate administrativa autonoma, fara atributii jurisdictionale, iar unicul scop al acesteia sa fie de a permite cetateanului accesul la propriul dosar, în calitatea sa de "depozitar si administrator" al documentelor întocmite de fosta Securitate.

Contrar art. 126 alin. (5) si art. 24 din Constitutie, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se substituie unei instante judecatoresti, exercitând o jurisdictie specifica în cadrul careia administreaza probe si da un verdict, în timp ce persoana vizata nu are posibilitatea de a se apara în fata Colegiului Consiliului, care emite note de constatare a calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii. Subliniaza ca instanta de contencios administrativ are doar un rol formal, întrucât nu face altceva decât sa certifice ulterior ceea ce a constatat aceasta autoritate.

Totodata, prin introducerea unei actiuni în constatare, fara a avea o legitimare procesuala activa, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se subroga în dreptul cetateanului de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime si se substituie institutiei Avocatul Poporului. Astfel, prin art. 8 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 se realizeaza o extindere nepermisa a sferei titularilor dreptului de acces liber la justitie, dincolo de limitele sale constitutionale. Cu alte cuvinte, prevederile legale criticate convertesc dreptul de acces liber la justitie într-o obligatie.

De asemenea, desemnarea, initial, a Tribunalului Bucuresti - Sectia contencios administrativ si, ulterior, a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ si fiscal ca unica instanta judecatoreasca competenta în ceea ce priveste actiunile în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii este neconstitutionala, de vreme ce adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta pot fi contestate de orice persoana interesata în fata instantei de contencios administrativ competente teritorial. Pe de alta parte, persoanei verificate i se îngradeste posibilitatea exercitarii dreptului la aparare în fata unei instante de judecata apropiate de domiciliul sau. Se creeaza, totodata, o inegalitate de tratament juridic, contrara dispozitiilor art. 16 din Constitutie.

Distinct de acestea, se arata ca prevederile legale criticate au menirea de a crea un "venin neconstitutional", care genereaza dispute si tensiuni generatoare de conflicte.

Autorii sustin ca activitatile din trecut au fost desfasurate conform sistemului constitutional de la acea data, atributiile de serviciu au rezultat din lege, iar ordinele militare primite conform regulamentelor în vigoare au fost îndeplinite pentru aplicarea legii, si nu în nume personal. De aceea, încadrarea situatiilor juridice conform reglementarii contestate înseamna încalcarea principiului neretroactivitatii legii.

De asemenea, utilizarea unor termeni precum "politie politica", ca de altfel întregul continut al definitiilor si textelor din aceste reglementari, incita la sanctiuni colective si, prin urmare, sunt neconstitutionale. Etichetarea unei persoane cu apelativul "terorist împotriva cetatenilor tarii" si afisarea pe internet a unor înscrisuri unilaterale afecteaza grav valorile fundamentale, iar faptul de a publica numele unor militari confirma ca masura are caracter represiv, afecteaza viata de familie si demnitatea umana, fara ca persoana vizata sa se poata apara în vreun fel.

Totodata, cuprinderea în sfera persoanelor vizate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a tuturor categoriilor profesionale sau a persoanelor ce ocupa anumite functii determina izolarea acestora, îndepartarea din profesii si functii.

Pe de alta parte, textele de lege criticate reprezinta o tortura psihica la adresa oricarui militar, echivalenta cu un tratament inuman si degradant, contrar art. 22 din Constitutie.

Autorii sustin ca domeniul de reglementare contestat ca fiind neconstitutional nu este prevazut de art. 73 din Constitutie.

În fine, autorii considera ca, în raport de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, nici contextul istoric si nici experienta României nu justifica necesitatea unor ingerinte de genul celor promovate prin reglementarile criticate.

În sustinerea neconstitutionalitatii prevederilor de lege criticate sunt invocate Decizia Curtii Constitutionale nr. 820 din 7 iunie 2010 si Hotarârea Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntata în Cauza Partidul Comunistilor (Nepeceristi) si Ungureanu împotriva României, 2005.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. Arata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu contine prevederi cu caracter sanctionator, ci urmareste scopul de deconspirare a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de fosta Securitate, iar procedura de judecata întemeiata pe acest act normativ respecta principiile oralitatii, contradictorialitatii, publicitatii si dreptului la aparare. Instanta judecatoreasca retine, de asemenea, ca sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii" din cuprinsul art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstitutionale, conform Deciziei Curtii Constitutionale nr. 672 din 26 iunie 2012.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul, în dosarele nr. 1.483D/2012, nr. 1.508D/2012 si nr. 1.510D/2012, si-a exprimat punctul sau de vedere în sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, invocând aspecte din jurisprudenta Curtii Constitutionale. Arata, totodata, ca procedura instituita prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 raspunde, în ansamblul sau, cerintelor constitutionale, dar si celor din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului în materie, revenind instantei de judecata rolul de a aprecia cu privire la existenta sau inexistenta calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia. De asemenea, arata ca impunerea ca anumite cauze sa fie judecate la o instanta unica în tara nu este o noutate legislativa, sens în care face referire la art. 116 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala în materie penala si la art. 2 din Legea nr. 369/2004 privind aplicarea Conventiei asupra aspectelor civile ale rapirii internationale de copii, adoptata la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. În celelalte dosare, Guvernul nu a comunicat punctul sau de vedere.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1, art. 2 lit. a), art. 7, 8, 9 si 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si ordonanta de urgenta, în ansamblul sau, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, si Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, lege publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 1 alin. (3) si (5) privind statul de drept, democratic si social, si obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 4 privind unitatea poporului si egalitatea între cetateni, art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 22 alin. (2) privind interzicerea torturii si a oricarei pedepse sau tratament inuman ori degradant, art. 23 privind libertatea individuala, art. 24 privind dreptul la aparare, art. 26 alin. (2) privind dreptul persoanei fizice de a dispune de ea însasi, art. 29 alin. (1) si (2) privind libertatea gândirii si a opiniilor, libertatea credintelor religioase, precum si a constiintei, art. 30 alin. (6) si (7) privind limitele libertatii de exprimare, art. 31 alin. (3) privind limitele dreptului la informatie, art. 51 privind dreptul de petitionare, art. 52 privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 58 alin. (1) privind numirea si rolul Avocatului Poporului, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 54 privind fidelitatea fata de tara, art. 55 privind apararea tarii, art. 73 alin. (3) privind domeniile de reglementare prin lege organica, art. 116 privind organizarea ministerelor si a altor organe de specialitate, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, impartialitatea si egalitatea justitiei si art. 126 alin. (1), (5) si (6) privind realizarea justitiei, interzicerea înfiintarii instantelor extraordinare si controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ.

De asemenea, sunt invocate dispozitiile art. 5 paragraful 1 lit. c) privind unul dintre cazurile în care este permisa lipsirea de libertate, potrivit cailor legale, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 7 privind principiul legalitatii pedepsei si a incriminarii, art. 8 - Dreptul la respectarea vietii private si de familie, art. 10 paragraful (2) privind limitele libertatii de exprimare, art. 14 - Interzicerea discriminarii si art. 15 - Derogarea în caz de stare de urgenta, cuprinse în Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dispozitiile art. 2 pct. 1 privind interzicerea discriminarii, art. 3 privind dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei, art. 5 privind interzicerea torturii, pedepselor sau tratamentelor crude, inumane sau degradante, art. 7 privind egalitatea în fata legii, art. 19 - 21 privind dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii, libertatea de întrunire si de asociere pasnica, dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii si dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa, dispozitii cuprinse în Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art. 19 si art. 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, art. 2 si art. 4 din Conventia nr. 111/1958 a Organizatiei Internationale a Muncii privind discriminarea în domeniul fortei de munca si exercitarii profesiei, art. 1 si art. 2 din Conventia nr. 122/1964 a Organizatiei Internationale a Muncii privind politica de ocupare a fortei de munca, precum si art. E din partea a IV-a a Cartei sociale europene, revizuita.

1. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat ca sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii" cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum au fost modificate prin art. unic pct. 3 din Legea nr. 293/2008, sunt neconstitutionale. În aceste conditii, Curtea constata ca, în cauza de fata, sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit carora "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale". Retinând ca acest caz de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a intervenit anterior sesizarii Curtii, exceptia cu acest obiect urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.

2. În continuare, Curtea constata ca celelalte prevederi de lege criticate au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstitutionalitate asemanatoare.

Astfel, în legatura cu critica de neconstitutionalitate sustinuta din perspectiva stabilirii competentei instantelor de contencios administrativ de a se pronunta asupra unor acte de comandament cu caracter militar, Curtea a constatat ca prevederile legale criticate nu reglementeaza controlul judecatoresc al unor astfel de acte. Controlul legalitatii sau temeiniciei acestora excedeaza cadrului normativ al ordonantei de urgenta criticate, obiectul de reglementare al acesteia fiind în mod univoc mentionat, si anume "accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii" (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 219 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2012).

De asemenea, Curtea a retinut, ca apreciere generala, ca, fata de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, prevederile de lege supuse controlului de constitutionalitate au produs o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor în legatura cu care s-a constatat ca sunt colaboratori sau lucratori ai Securitatii. Curtea a statuat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 urmareste deconspirarea prin consemnarea publica a persoanelor care au participat la activitatea de politie politica comunista, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica a acestora si fara sa creeze premisele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, în conditiile lipsei de vinovatie si a vreunei încalcari a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, si Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Totodata, Curtea a observat ca, urmarind sa înlature orice echivoc de natura sa genereze interpretari speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei si demnitatii persoanei, legiuitorul a înteles sa dedice întregul articol 2 din ordonanta de urgenta definirii termenilor cu care aceasta opereaza (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009).

Curtea a mai retinut ca stabilirea elementelor care trebuie întrunite pentru ca o persoana sa fie calificata de instanta judecatoreasca drept lucrator sau colaborator al Securitatii nu încalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calitati se produc numai pentru viitor, din momentul intrarii în vigoare a reglementarii legale, fara a angaja raspunderea juridica (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010, si Decizia nr. 127 din 25 februarie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 9 martie 2010).

Totodata, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, a carei existenta se întemeiaza pe dispozitiile art. 116 alin. (2) si art. 117 alin. (3) din Legea fundamentala. Aceasta autoritate este lipsita de atributii jurisdictionale, iar actele sale privind accesul la dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantelor de judecata.

Asadar, în conditiile în care actiunea în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia este introdusa la o instanta de judecata a carei hotarâre poate fi atacata cu recurs, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de natura sa plaseze Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii în afara cadrului constitutional si sa confere acestuia rolul de instanta extraordinara (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, si Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009).

În cadrul actiunii în constatare promovate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, pârâtul nu trebuie sa îsi demonstreze propria nevinovatie, revenind instantei de judecata obligatia de a administra tot probatoriul pe baza caruia sa pronunte solutia (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 28 noiembrie 2011).

În acelasi timp, Curtea nu a retinut nici critica referitoare la pretinsa încalcare a principiului liberului acces la justitie ca urmare a subrogarii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii în dreptul cetateanului care se considera vatamat prin actiunile abuzive ale unor lucratori din fosta Securitate de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudenta sa, prevederile art. 1 alin. (7) si (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt edificatoare în acest sens, conferind persoanei, subiect al unui dosar din care rezulta ca a fost urmarita de Securitate, precum si, dupa caz, sotului supravietuitor si rudelor pâna la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori mostenitorilor sai testamentari dreptul de a afla identitatea lucratorilor Securitatii si a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informatii la completarea dosarului si, de asemenea, de a solicita verificarea calitatii de lucrator al Securitatii pentru ofiterii sau subofiterii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispozitii legale se desprinde concluzia potrivit careia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii actioneaza inclusiv la cererea persoanelor îndreptatite, astfel ca nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justitie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011).

De asemenea, legitimarea procesuala a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a introduce cererea în constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii izvoraste din însesi prevederile legale care reglementeaza activitatea de deconspirare a Securitatii si se justifica prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea româneasca îl manifesta fata de consemnarea publica a celor care au fost lucratori sau colaboratori ai Securitatii. De altfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca actiunile promovate de Consiliu nu tind la obtinerea unei condamnari judiciare, consecinta acestora rezumându-se la simpla aducere la cunostinta publica a solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti (a se vedea Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

În acelasi timp, Curtea a constatat ca posibilitatea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a promova actiuni în constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia nu reprezinta o substituire în atributiile institutiei Avocatului Poporului, care dispune de mecanisme specifice, determinate în mod cuprinzator si detaliat în legea sa de organizare si functionare, de natura sa asigure în mod eficient realizarea rolului sau constitutional (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011).

Cu privire la critica referitoare la competenta exclusiva a Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de solutionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, Curtea Constitutionala a retinut ca, potrivit art. 126 alin. (1) si (2) din Constitutie, justitia se realizeaza prin instantele judecatoresti, a caror competenta este stabilita numai prin lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 28 noiembrie 2011).

Totodata, Curtea a constatat ca este lipsita de orice fundament critica privind nerespectarea principiului egalitatii în drepturi, sustinuta din perspectiva stabilirii instantelor de contencios administrativ competente teritorial sa judece contestatiile formulate împotriva adeverintelor prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta, de vreme ce art. 10 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum a fost modificat prin art. unic pct. 16 din Legea nr. 293/2008, stabileste, fara echivoc, ca "Adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 [...] pot fi contestate la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de catre orice persoana interesata, în termen de 30 de zile de la publicarea lor" (a se vedea Decizia nr. 1.560 din 6 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2012).

De altfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabila tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei (a se vedea Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).

Referitor la pretinsa încalcare a dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Constitutie, Curtea a retinut ca normele supuse controlului de constitutionalitate asigura un raport rezonabil de proportionalitate între interesele concurente implicate, precum si un just echilibru între respectarea dreptului la viata intima, familiala si privata, pe de o parte, si a dreptului la informatie, pe de alta parte, fiind create premisele valorificarii acestor drepturi în concordanta cu exigentele proprii unui stat de drept, garant al valorilor supreme în spiritul idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, potrivit art. 1 alin. (3) din Constitutie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 211 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 29 mai 2012).

Curtea a mai retinut ca aprecierea întrunirii cumulative a conditiilor prevazute de lege pentru constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii revine instantei judecatoresti - Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti. Asemenea aspecte reprezinta, asadar, probleme ce tin exclusiv de interpretarea si aplicarea legii, fiind de competenta instantei judecatoresti, iar nu a Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013*), nepublicata pâna la data pronuntarii prezentei decizii).

------------

*) Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013 a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013.

De asemenea, examinând critica de neconstitutionalitate a Legii nr. 293/2008, formulata în raport cu art. 73 alin. (3) din Constitutie, Curtea retine, în acord cu jurisprudenta sa, ca în raport cu obiectul si continutul sau - accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, precum si organizarea si functionarea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, legea supusa controlului de constitutionalitate face parte din categoria legilor organice, fiind în concordanta cu dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. t) si art. 117 alin. (3) din Legea fundamentala (a se vedea Decizia nr. 962 din 20 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2013).

Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În fine, Curtea constata ca raportarea criticilor de neconstitutionalitate la celelalte dispozitii constitutionale si din actele juridice internationale invocate nu are relevanta pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, în privinta sintagmelor "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii", exceptie ridicata de Florea Paun în Dosarul nr. 10.720/2/2010*, Adreana Teslovan în Dosarul nr. 4.254/2/2011, Kovacs Ladislau în Dosarul nr. 5.901/2/2012 si Mariana Chiorean în Dosarul nr. 4.079/2/2012, dosare ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a celorlalte prevederi ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de Florea Paun în Dosarul nr. 10.720/2/2010*, Nicu Chiriac în Dosarul nr. 2.927/2/2012, Adreana Teslovan în Dosarul nr. 4.254/2/2011, Eugen Mahu în Dosarul nr. 1.326/2/2012, Kovacs Ladislau în Dosarul nr. 5.901/2/2012 si Mariana Chiorean în Dosarul nr. 4.079/2/2012, dosare ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 12 martie 2013.