Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 153 din 12 martie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale art. 69 alin. (5) teza finala din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Valentina Barbateanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicata de Vasile Câmpulungeanu în Dosarul nr. 2.073/98/2012 al Tribunalului Ialomita - Sectia civila si care constituie obiectul Dosarului nr. 1.321D/2012 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiata. În acest sens, precizeaza ca solutia legislativa cuprinsa în art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 a fost adoptata în scopul instituirii unui tratament juridic egal pentru toate categoriile de alesi locali. Considera ca cele statuate de Curtea Constitutionala în jurisprudenta sa cu privire la consilierii locali îsi mentin, mutatis mutandis, valabilitatea si în ceea ce priveste primarii, mentionând, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 55 din 26 ianuarie 2012. De asemenea, cu privire la prevederile art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, considera ca sunt constitutionale, invocând cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 239 din 4 martie 2008 si prin Decizia nr. 1.522 din 18 noiembrie 2010.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta civila nr. 1.554/F din 7 iunie 2012, completata prin Decizia civila nr. 1.865F din 9 august 2012, pronuntate în Dosarul nr. 2.073/98/2012, Tribunalul Ialomita - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicata de Vasile Câmpulungeanu într-o cauza având ca obiect anularea unui ordin al Prefectului Judetului Ialomita.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 contravin art. 15 alin. (1) din Constitutie, întrucât, prin pierderea mandatului de primar ca urmare a demisiei din partidul pe a carui lista a fost ales, se încalca dreptul constitutional de a beneficia de prevederile altor legi, în speta, de art. 8 alin. (6) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 potrivit caruia "Dobândirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetatenesti". Or, demisia primarului din calitatea de membru al partidului pe listele caruia a fost ales atrage pierderea dreptului cetatenesc de a fi ales si de a-si exercita mandatul legal de 4 ani, prin încetarea acestuia înainte de termen. Arata ca primarul este constrâns sa faca parte perpetuu din acel partid, chiar daca nu mai corespunde optiunilor sale politice. Mai precizeaza ca primarul este în serviciul colectivitatii locale, în ansamblul sau, potrivit art. 20 din Legea nr. 393/2004, nemaifiind în serviciul partidului pe a carui lista a fost ales si nici a votantilor acelui partid, astfel ca nu se justifica dependenta functiei de primar de apartenenta la partidul care l-a propus si sustinut în alegeri.

Mai arata ca, daca primarul nu mai este de acord cu doctrina partidului, poate întreprinde actiuni de natura sa conduca la excluderea sa din partid, dar aceasta nu va atrage încetarea de drept a mandatului. Se promoveaza astfel o apartenenta formala a primarului la partidul pe lista caruia a fost ales, fara a fi însa vointa sa libera si fara a fi expresia libertatii sale de gândire, opinie si asociere.

Precizeaza ca libertatea de asociere în partide politice trebuie interpretata nu numai în sens restrâns de optiune de asociere sau nu în partide, ci si ca libertate de asociere într-un partid sau altul. De altfel, comunitatea locala nu este interesata de orientarea politica ulterioara a primarului, ci de exercitarea cu buna-credinta, eficienta si loialitate a mandatului.

În fine, sustine ca textul de lege criticat creeaza o discriminare referitoare la statutul alesilor prin scrutin uninominal, întrucât parlamentarii, alesi uninominal, dar ca membri ai unui partid politic ce îi promoveaza si îi sustine, pot demisiona pe parcursul mandatului, fara a-si pierde mandatul, pe când primarilor, alesi, de asemenea, uninominal, cu sprijin politic, li se refuza acest drept si sunt penalizati cu pierderea mandatului.

Referitor la dispozitiile art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, arata ca împiedicarea primarului la exercitarea oricarei cai de atac împotriva hotarârii pronuntate în fond cu privire la anularea ordinului prin care prefectul a luat act de încetarea mandatului este de natura a crea consecinte grave pentru acesta, prin posibilitatea pierderii dreptului sau la exercitarea mandatului, printr-un singur grad de jurisdictie. Sustine ca sunt absolut necesare doua grade de jurisdictie în aceasta materie prin care se înfrânge vointa populara liber exprimata prin alegeri.

Tribunalul Ialomita - Sectia civila, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia este neîntemeiata. Arata ca prevederile art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 nu nesocotesc dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât aplicarea principiului egalitatii nu înseamna uniformitate, astfel ca la situatii diferite se aplica solutii diferite. Or, primarii si parlamentarii sunt doua categorii supuse unui statut diferit, care justifica existenta unor deosebiri în ce priveste cazurile de încetare a mandatului. Considera ca prevederile art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 nu încalca dreptul de acces liber la justitie, care nu presupune accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecatoresti si la toate caile de atac. Asadar, nu reprezinta un viciu de neconstitutionalitate stabilirea unor modalitati diferite de exercitare a dreptului de acces liber la justitie, în functie de anumite situatii speciale, care justifica prin natura lor instituirea unei proceduri de judecata diferite. În ce priveste celelalte prevederi constitutionale pretins încalcate, apreciaza ca nu au incidenta în cauza.

Avocatul Poporului considera ca textele de lege criticate sunt constitutionale. Astfel, referitor la criticile formulate împotriva prevederilor art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004, invoca cele statuate de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007, în sensul ca încetarea de drept a mandatului de primar în urma demisiei din partidul pe a carui lista a fost ales este o consecinta a dispozitiilor art. 8 alin. (2) din Constitutie, potrivit carora partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor. Electoratul acorda votul sau unei persoane, pentru a îndeplini o functie publica la nivelul administratiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile caruia face parte la momentul alegerii si pe care aceasta persoana urmeaza sa îl promoveze pe perioada mandatului sau de consilier local sau judetean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele caruia a fost ales, înseamna ca nu mai întruneste conditiile de reprezentativitate si legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegatorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifica mentinerea acestuia în functia publica. Altfel spus, pierderea calitatii de membru al unui partid politic pe a carui lista a candidat si a fost ales de corpul electoral are drept consecinta si pierderea calitatii de consilier local sau consilier judetean. Cu privire la dispozitiile art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, arata ca excluderea cailor de atac în acest caz a fost impusa de necesitatea solutionarii prompte a unei situatii foarte importante pentru orice comunitate dintr-un stat democratic, cea a încetarii înainte de termen a mandatului de primar. Precizeaza ca, din aceleasi ratiuni de celeritate, legiuitorul a instituit obligatia ca instanta de contencios administrativ sa se pronunte în 30 de zile de la data la care ordinul prefectului a fost atacat, amintind, în acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr. 239 din 4 martie 2008.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum a fost completat prin art. I pct. 6 din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, care au urmatoarea redactare:

- Art. 15 alin. (2) lit. g^1): "(2) Calitatea de primar si, respectiv, de presedinte al consiliului judetean înceteaza, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în urmatoarele cazuri: (...)

g^1) pierderea, prin demisie, a calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatii nationale pe a carei lista a fost ales."

De asemenea, obiect al exceptiei îl constituie si prevederile art. 69 alin. (5) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, care au urmatorul cuprins:

- Art. 69 alin. (5): "(5) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotarârea primei instante este definitiva si irevocabila."

Textul de lege mentionat se refera la actiunea pe care primarul al carui mandat a încetat de drept poate sa o introduca în vederea anularii ordinului prin care prefectul a luat act de aceasta încetare. Din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca autorul acesteia critica doar ultima teza a textului de lege citat, privitoare la caracterul definitiv si irevocabil al hotarârii pronuntate în prima instanta.

În opinia autorului exceptiei, sunt nesocotite urmatoarele prevederi din Legea fundamentala: art. 15 alin. (1) teza întâi, potrivit careia cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi, art. 16 alin. (1) care consacra egalitatea cetatenilor în fata legii si a autoritatilor publice si art. 129 privind folosirea cailor de atac. Se invoca, de asemenea, si prevederile art. 11 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale - "Libertatea de întrunire si asociere", dispozitiile art. 18 si art. 22 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice care consacra libertatea gândirii, constiintei si religiei, respectiv dreptul de asociere, precum si prevederile art. 7 pct. 1 din Carta europeana a autonomiei locale, potrivit carora statutul alesilor locali trebuie sa asigure liberul exercitiu al mandatului lor.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

I. În ceea ce priveste criticile de neconstitutionalitate aduse prevederilor art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004, Curtea observa ca acestea reglementeaza un caz special de încetare de drept, înainte de termen, a mandatului primarului, atunci când pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatii nationale pe a carei lista a fost ales este voluntara, intervenind prin demisie. Ratiunea acestui text rezida în faptul ca, în urma demisiei din partidul politic care i-a sustinut candidatura, primarul pierde, consecutiv, si girul alegatorilor, obtinut initial în virtutea candidaturii sale pe o lista sustinuta în campania electorala de un anumit partid politic si votata în final de acestia. Legiuitorul a optat pentru o astfel de reglementare urmarind diminuarea migratiei politice si a oportunismului politic, fenomene a caror existenta a fost demonstrata de realitatile ultimilor ani. Schimbarea, pe parcursul mandatului, a apartenentei politice a primarului risca sa afecteze însesi interesele comunitatii, pe de o parte, prin perturbatiile si instabilitatea pe care le poate genera în cadrul aparatului administrativ prin intermediul caruia îsi exercita prerogativele de putere cu care a fost învestit prin lege si care pot afecta eficacitatea actiunilor întreprinse în îndeplinirea competentelor sale, iar, pe de alta parte, prin lipsa de certitudine în ce priveste realizarea obiectivelor promovate în timpul campaniei electorale, în considerarea carora alegatorii i-au acordat votul.

Autorul exceptiei sustine ca, prin pierderea mandatului de primar ca urmare a demisiei din partidul pe a carui lista a fost ales s-ar încalca dreptul constitutional de a beneficia de prevederile altor legi, mai exact de cele ale art. 8 alin. (6) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicata, ulterior invocarii exceptiei, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 6 august 2012, care prevad ca "Dobândirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetatenesti". Sustine, asadar, cu alte cuvinte, ca pierderea calitatii de membru al partidului conduce la o restrângere a dreptului cetatenesc de a fi ales si de a-si exercita mandatul legal de 4 ani, prin încetarea mandatului înainte de termen. Curtea constata ca nu se pune problema încalcarii art. 15 alin. (1) din Constitutie, la care, în contextul prezentat, autorul exceptiei îsi raporteaza critica de neconstitutionalitate, întrucât încetarea mandatului de primar nu are drept consecinta încalcarea vreunui drept garantat de Legea fundamentala. Curtea constata, în acest sens, ca textul constitutional mentionat contine o prevedere de principiu prin care se garanteaza cetatenilor beneficiul drepturilor si libertatilor consacrate prin Constitutie si prin alte legi. Curtea retine, totodata, ca textul constitutional invocat precizeaza, cu aceeasi valoare de principiu, faptul ca cetatenilor le revin si obligatiile instituite prin Constitutie si prin alte legi, ca termen generic pentru actele normative care reglementeaza conduita subiectelor de drept. Or, Constitutia nu garanteaza pastrarea mandatului pe toata durata pentru care acesta este acordat. Mentinerea acestuia depinde de exercitarea sa în acord cu ansamblul reglementarilor legale care conditioneaza detinerea acestuia. Curtea retine, de asemenea, ca nu se aduce nicio atingere dreptului de a alege sau de a fi ales, de vreme ce, dupa încetarea mandatului de primar, înainte de termen, persoana în cauza are deplina libertate atât de a-si exercita dreptul de vot, consacrat de art. 36 alin. (1) din Legea fundamentala, precum si dreptul de a candida pentru orice alta functie publica, daca îndeplineste exigentele legii, instituite în aplicarea art. 37 alin. (1) din Constitutie.

Din criticile formulate, se deduce ca autorul exceptiei motiveaza pretinsa neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 si prin comparatie cu situatia în care primarul îsi pierde calitatea de membru al partidului politic pe a carui lista a fost ales ca urmare a excluderii, situatie care nu se regaseste, în prezent, în cuprinsul textului de lege supus controlului de constitutionalitate. Ipoteza evidentiata de autorul exceptiei, si anume ca, atunci când primarul nu mai este de acord cu doctrina partidului, poate întreprinde actiuni de natura sa conduca la excluderea sa din partid, dar aceasta nu va atrage încetarea de drept a mandatului, nu poate constitui obiect al controlului exercitat de instanta de contencios constitutional, care nu are competenta nici de a complini eventualele lacune ale legii, nici de a impune legiuitorului sa elaboreze o reglementare care sa includa si situatia respectiva, atât timp cât aceasta omisiune nu este de natura sa aduca atingere vreunui drept fundamental.

Curtea constata ca nu poate retine nici criticile prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, argumentate pe existenta unui pretins tratament discriminatoriu al primarilor fata de parlamentari, în cazul acestora din urma neaplicându-se aceeasi sanctiune a încetarii mandatului de parlamentar ca o consecinta a pierderii calitatii de membru al partidului politic care i-a sustinut candidatura. În acest sens, Curtea retine ca parlamentarii sunt reprezentantii întregului popor, prin care acesta exercita suveranitatea nationala, potrivit art. 2 alin. (1) din Constitutie si care actioneaza în virtutea unui mandat reprezentativ acordat de întreaga natiune, potrivit art. 69 din Constitutie. Tot astfel, în ceea ce priveste alesii locali (categorie în care se includ si primarii), art. 20 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 garanteaza "libertatea de opinie si de actiune în exercitarea mandatului alesului local", caracterul reprezentativ al mandatului fiind prestabilit de art. 3 alin. (2) din lege, care prevede ca "alesii locali sunt în serviciul colectivitatii locale". Cu toate acestea, deosebirea se justifica prin statutul constitutional diferit al celor doua categorii de alesi, fiecare fiind reprezentanti ai unor autoritati distincte, respectiv ai autoritatii legiuitoare si ai celei executive, care functioneaza în baza principiului separatiei si echilibrului puterilor în stat, în cadrul democratiei constitutionale, potrivit art. 1 alin. (4) din Legea fundamentala. Curtea remarca, totodata, ca legiuitorul constituant a înteles sa reglementeze în chiar textul Legii fundamentale cazurile în care înceteaza calitatea de deputat sau de senator, acestea fiind enumerate în mod limitativ în art. 70 alin. (2) din Constitutie.

II. Cât priveste prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, Curtea constata ca acestea au mai format obiect al exceptiei de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, a stabilit ca acestea contin norme de procedura speciala, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constitutie si care nu îngradesc exercitarea dreptului la folosirea cailor legale de atac si nu contravin nici principiului accesului liber la justitie. Totodata, Curtea a retinut ca modalitatea de contestare în justitie a ordinului prefectului de constatare a încetarii de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizata prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecatoresc în asemenea situatii impunând o rezolvare prompta si definitiva pentru trecerea la etapa urmatoare, cea a declansarii procedurii pentru organizarea si desfasurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care sa justifice reconsiderarea acestei jurisprudente, îsi mentin valabilitatea considerentele si solutia pronuntate cu acel prilej.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali si ale art. 69 alin. (5) teza finala din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, exceptie ridicata de Vasile Câmpulungeanu în Dosarul nr. 2.073/98/2012 al Tribunalului Ialomita - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 12 martie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Valentina Barbateanu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf