Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, exceptie ridicata de Liviu Herghelegiu în Dosarul nr. 5.500/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 56D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra faptului ca la dosarul cauzei autorul exceptiei a depus note scrise prin care solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibila, întrucât autorul acesteia solicita modificarea dispozitiilor Legii nr. 317/2004, în sensul reglementarii dreptului de recurs al persoanei în favoarea careia se pronunta hotarârea de respingere a sesizarii cu privire la abaterile disciplinare savârsite de catre judecatori si procurori.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Încheierea din 31 octombrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 5.500/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, exceptie ridicata de Liviu Herghelegiu într-o cauza având ca obiect o cerere de anulare a unei rezolutii prin care s-a dispus respingerea sesizarii formulate în vederea exercitarii actiunii disciplinare prevazute la art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, respectiv nerespectarea în mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetata în efectuarea lucrarilor, din motive imputabile.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca textele criticate încalca dispozitiile constitutionale invocate, întrucât dau dreptul de a contesta rezolutia de respingere a sesizarii numai persoanei care a formulat-o, nu si celei împotriva careia a fost formulata, aceasta din urma neavând astfel posibilitatea de a ataca continutul motivarii rezolutiei de respingere, care, chiar daca este pronuntata în favoarea sa, poate contine afirmatii incorecte, de natura a afecta evolutia profesionala viitoare a celui în cauza.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, prin textele criticate nefiind încalcate dispozitiile art. 21 si 52 din Constitutie.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, aratând ca magistratul în favoarea caruia a fost pronuntata rezolutia de respingere nu are un interes în contestarea acesteia, întrucât solutia îi este favorabila. Se sustine ca, pe de alta parte, faptul ca judecatorul sau procurorul în favoarea caruia a fost pronuntata solutia de respingere a sesizarii nu are dreptul de a formula contestatie împotriva considerentelor acesteia nu exclude controlul unei astfel de rezolutii pe calea dreptului comun, respectiv prin aplicarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Avocatul Poporului apreciaza ca textele criticate sunt constitutionale. Se sustine ca magistratul în favoarea caruia este pronuntata rezolutia de respingere a sesizarii nu poate justifica un interes în promovarea unei cai de atac împotriva acestei rezolutii, motiv pentru care nu poate fi retinuta încalcarea prin dispozitiile criticate a prevederilor art. 21 si 52 din Constitutie. Se arata, în subsidiar, ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate critica o omisiune legislativa, aceea de a nu fi fost conferit dreptul de a contesta rezolutia de respingere anterior aratata si magistratului în favoarea careia a fost pronuntata, aspect ce nu este de competenta Curtii Constitutionale, conform dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevad ca instanta de contencios constitutional se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor normative cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Prin republicarea Legii nr. 317/2004 si renumerotarea corespunzatoare a textelor, art. 46 alin. (5) a devenit art. 47 alin. (5), astfel încât Curtea retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate dispozitiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care au urmatorul cuprins: "(5) Rezolutia de respingere a sesizarii prevazuta la alin. (1) lit. c) si alin. (4) poate fi contestata de persoana care a formulat sesizarea la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, în termen de 15 zile de la comunicare, fara îndeplinirea unei proceduri prealabile."

Se sustine, în esenta, ca textele criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justitie si art. 52 cu privire la dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca autorul exceptiei de neconstitutionalitate critica, în realitate, o omisiune legislativa, aceea de a nu fi incluse printre titularii dreptului de a contesta rezolutia de respingere a sesizarii ce are ca obiect savârsirea unor abateri disciplinare de catre un judecator sau procuror si alte persoane interesate, în afara autorului acestei sesizari. Or, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 47 alin. (5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, exceptie ridicata de Liviu Herghelegiu în Dosarul nr. 5.500/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 7 martie 2013.