Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 138 din 7 martie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 401 si art. 403 din Codul de procedura penala

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Minca.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 401 si art. 403 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Constantin C. Rauta în Dosarul nr. 1/753/2011 al Curtii Militare de Apel Bucuresti si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.531D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata. În subsidiar sustine ca exceptia ar putea fi respinsa si ca inadmisibila, deoarece critica vizeaza si aspecte legate de interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale contestate.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 14 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 1/753/2011, Curtea Militara de Apel Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 401 si art. 403 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Constantin C. Rauta în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unui apel formulat împotriva unei sentinte penale pronuntate de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti prin care s-a respins ca inadmisibila o cerere de revizuire.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca nici procurorul si nici instanta militara nu mai sunt competente sa examineze cererea de revizuire, deoarece autorul nu mai are calitatea de militar. Asa fiind, acesta ramâne lipsit de posibilitatea efectiva de a se adresa instantei de judecata în vederea modificarii unei hotarâri abuzive de condamnare la moarte, hotarâre ce a fost pronuntata în anul 1974 de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.

Curtea Militara de Apel Bucuresti opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 401 cu denumirea marginala Instanta competenta sa judece cererea de revizuire si art. 403 cu denumirea marginala Admiterea în principiu a cererii de revizuire, ambele din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:

- Art. 401: "Competenta sa judece cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza în prima instanta. Când temeiul cererii de revizuire consta în existenta unor hotarâri ce nu se pot concilia, competenta se determina potrivit dispozitiilor art. 35.";

- Art. 403: "Admisibilitatea în principiu se examineaza de catre instanta, în camera de consiliu, fara citarea partilor si fara participarea procurorului. Instanta examineaza daca cererea de revizuire este facuta în conditiile prevazute de lege si daca din probele strânse în cursul cercetarii efectuate de procuror rezulta date suficiente pentru admiterea în principiu.

Alineatul 2 a fost abrogat de art. XVIII, pct. 54 din Legea nr. 202/2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010.

Instanta, în baza celor constatate, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de revizuire sau, prin sentinta, respingerea acesteia.

Cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si aparari.

Când cererea de revizuire a fost facuta pentru un condamnat decedat sau când condamnatul care a facut cererea ori în favoarea caruia s-a facut revizuirea a decedat dupa introducerea cererii, prin derogare de la dispozitiile art. 10 alin. 1 lit. g) procedura de revizuire îsi va urma cursul, iar în cazul admiterii în principiu, dupa rejudecarea cauzei, instanta va hotarî potrivit dispozitiilor din art. 13 alin. 2 si 3 care se aplica în mod corespunzator."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale mentionate încalca dispozitiile constitutionale ale art. 20 referitor la Tratatele internationale privind drepturile omului si art. 21 referitor la Accesul liber la justitie, precum si dispozitiile art. 6 referitor la Dreptul la un proces echitabil si art. 13 referitor la Dreptul la un recurs efectiv din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului sau din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 579 din 7 iunie 2007, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 7 august 2007, si Deciziei nr. 518 din 15 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 20 iunie 2012, Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile legale criticate, instituind reguli privind modul de solutionare a cererii de revizuire, nu sunt de natura sa îngradeasca dreptul partilor de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor lor legitime si de a beneficia de un proces echitabil. Legislatia procesual penala prevede suficiente garantii pentru asigurarea accesului liber la justitie, astfel, dupa efectuarea cercetarilor pentru verificarea temeiniciei cererii de revizuire, procurorul înainteaza întregul material împreuna cu concluziile sale instantei competente. În concluzie, din dispozitiile art. 397 - 406 din Codul de procedura penala rezulta faptul ca este obligatorie sesizarea instantei de judecata, care, dupa verificarea probelor existente sau dupa administrarea de probe noi, se va pronunta cu privire la temeinicia cererii de revizuire.

Anterior modificarii dispozitiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedura penala prin art. XVIII pct. 53 din Legea nr. 202/2010, instanta de judecata examina cererea de revizuire ascultând concluziile procurorului si ale partilor. În prezent, cererea se examineaza în camera de consiliu, fara citarea partilor si fara participarea procurorului.

Asa fiind, Curtea a constatat ca, în cadrul acestor din urma reglementari, partea interesata se adreseaza procurorului cu o cerere prin care solicita revizuirea unei hotarâri penale definitive, iar acesta va fi obligat sa efectueze o serie de acte de cercetare, care vor fi înaintate împreuna cu concluziile sale instantei competente. Prin art. 403 din acelasi cod a fost instituita procedura prealabila a admiterii în principiu, stabilindu-se în alin. 1 ca instanta, pe baza materialului primit de la procuror, examineaza, în camera de consiliu, fara citarea partilor si fara participarea procurorului, daca cererea de revizuire este facuta în conditiile prevazute de lege si daca din probele strânse în cursul cercetarii efectuate de procuror rezulta date suficiente pentru admiterea în principiu.

Or, prin natura si continutul ei specific, o astfel de procedura prealabila, de examinare a revizuirii sub aspectul admisibilitatii în principiu, nu vizeaza însasi solutionarea caii extraordinare de atac, ci doar verificarea întrunirii conditiilor de exercitare a acesteia referitoare la încadrarea cererii în termenul legal, la întemeierea ei pe cazurile prevazute de lege si depunerea ori invocarea mijloacelor de proba în dovedirea cazului de revizuire. Altfel spus, instanta se pronunta asupra unei probleme care priveste exclusiv buna administrare a justitiei, ca si în cazul judecarii recuzarii sau al stramutarii pricinilor. Or, asa cum a stabilit în repetate rânduri instanta de contencios european a drepturilor omului, cea mai mare parte a drepturilor procedurale, prin natura lor, nu constituie, în sensul Conventiei, "drepturi civile" si, deci, nu intra în câmpul de aplicare al art. 6 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. În acest sens sunt citate ca exemple: refuzul autorizarii introducerii apelului pronuntat de o curte suprema - Decizia din 9 mai 1989, pronuntata de Comisia Europeana a Drepturilor Omului în Cauza Helmers împotriva Suediei (Cererea nr. 11.826/85); examinarea cererii de revizuire a unui proces civil - Decizia din 8 octombrie 1976, pronuntata de Comisia Europeana a Drepturilor Omului în Cauza X, Y si Z împotriva Elvetiei (Cererea nr. 6.916/75).

Asadar, cât timp procedura admiterii în principiu nu priveste însasi judecarea pe fond a cererii de revizuire - o atare procedura fiind reglementata cu caracter exclusiv în art. 405 din acelasi Cod -, Curtea a constatat ca dispozitiile criticate nu înfrâng prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil, întrucât procedura speciala vizata nu se ocupa de fondul cauzelor, de drepturile civile, cum cere art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ci numai de aspectele de ordin pur legal, a caror examinare nu face cu nimic necesara o dezbatere, cu citarea partilor.

De altfel, mijloacele procedurale prin care se înfaptuieste justitia presupun si instituirea regulilor de desfasurare a procesului în fata instantelor judecatoresti, deci si reglementarea cailor ordinare si a celor extraordinare de atac, legiuitorul, în virtutea rolului sau constitutional consacrat de art. 126 alin. (2) si art. 129 din Legea fundamentala, putând stabili prin lege procedura de judecata si modalitatea de exercitare a cailor de atac. Aceste prevederi constitutionale dau expresie principiului consacrat si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotarârea din 16 decembrie 1992, pronuntata în Cauza Hadjianastassiou împotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit ca "statele contractante se bucura de o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii care sa permita sistemului judiciar sa respecte imperativele articolului 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale".

Deoarece pâna în prezent nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele si solutia deciziilor mai sus mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

În sfârsit, Curtea mai constata ca celelalte aspecte învederate de autorul exceptiei referitoare la interpretarea si aplicarea normelor procedurale privind competenta sunt atributul exclusiv al instantei de drept comun.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 401 si art. 403 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Constantin C. Rauta în Dosarul nr. 1/753/2011 al Curtii Militare de Apel Bucuresti.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 7 martie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf