Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 134 din 7 martie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decat cele prevazute de acte normative in vigoare

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Minca.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevazute de acte normative în vigoare, exceptie ridicata de Gheorghe Iordache, Florin Iordache si Ionut-Marius Raut în Dosarul nr. 380/1.372/2012 al Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.494D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 380/1.372/2012, Tribunalul pentru Minori si Familie Brasov a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevazute de acte normative în vigoare, exceptie ridicata de Gheorghe Iordache, Florin Iordache si Ionut-Marius Raut în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale în care se fac cercetari cu privire la savârsirea infractiunilor prevazute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si de art. 18 alin. (1) raportat la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 194/2011.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca prevederile legii criticate sunt neconstitutionale, deoarece opereaza cu enunturi care nu satisfac conditiile de accesibilitate si previzibilitate. Astfel, în art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 194/2011 nu se defineste deplin întelesul notiunii de "efecte psihoactive", întrucât se poate desprinde concluzia ca si alcoolul, cafeaua, nicotina, ceaiul negru sau ciocolata intra în categoria substantelor ce pot avea ca efect "stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificari ale functiilor si proceselor psihice si ale comportamentului ori crearea unei stari de dependenta, fizica sau psihica". Art. 3 alin. (3) si (4) introduce în ecuatie o confuzie si mai mare, lasând practic la aprecierea subiectiva a oricui caracterul de substanta susceptibila de a avea efecte psihoactive si nelimitând modul în care în mod rezonabil se poate aprecia acest caracter.

În aceste conditii, autorul exceptiei sustine ca întreaga lege nu ofera gradul necesar de claritate pentru opozabilitate erga omnes, întrucât persoanele carora le este adresata nu pot cunoaste de la bun început consecintele faptelor în situatia în care se produce o încalcare a dispozitiei.

Tribunalul pentru Minori si Familie Brasov opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile Legii nr. 194/2011 sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Legii nr. 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevazute de acte normative în vigoare, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 10 noiembrie 2011.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prevederile legale mentionate încalca dispozitiile constitutionale ale art. 11 referitor la Dreptul international si dreptul intern, art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea legii, art. 16 alin. (2) potrivit caruia "Nimeni nu este mai presus de lege", art. 20 referitor la Tratatele internationale privind drepturile omului si art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, precum si dispozitiile art. 6 si art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil si la Nicio pedeapsa fara lege.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca legiuitorul a înteles sa reglementeze cu privire la orice operatiuni de fabricare, producere, tratare, sinteza, extractii, conditionare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piata, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice alta activitate legala de import, export ori intermediere de produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, asemanatoare celor determinate de substantele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substantele aflate sub control national, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare. Aceste substante se pot gasi, în acord cu art. 1 din lege, în preparate, substante, plante, ciuperci sau combinatii ale acestora, motiv pentru care s-a impus instituirea unor masuri de prevenire, control si combatere a consumului acestora în vederea protejarii sanatatii populatiei de actiunile negative care le pot genera. De aceea orice operatiuni cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive sunt interzise pâna la obtinerea autorizarii de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (A.N.S.V.S.A.). Prin urmare, potrivit art. 9 din lege, daca în urma evaluarii se constata ca produsul pentru care se solicita autorizarea este substitut, A.N.S.V.S.A. va comunica solicitantului refuzul de eliberare a autorizatiei si va notifica Ministerului Sanatatii efectuarea demersurilor necesare pentru înscrierea substitutului în unul dintre tabelele din anexa la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope, cu modificarile si completarile ulterioare, si, respectiv, la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, A.N.S.V.S.A. tine si actualizeaza un registru special în care se înscriu operatiunile si produsele pentru care se emite autorizatie, precum si operatorii autorizati; datele din registru facându-se publice prin afisare pe pagina de internet a institutiei.

Din interpretarea sistematica a dispozitiilor Legii nr. 194/2011 rezulta ca aceasta întruneste exigentele de claritate si previzibilitate, întrucât continutul sau este clar, inteligibil si lipsit de generalizari excesive. Totodata, si Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative impune aceste exigente, motiv pentru care potrivit art. 8 alin. (4), art. 25 si art. 36 alin. (1) si alin. (4) teza finala: "Textul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce. [...] Forma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicieze stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor"; "În cadrul solutiilor legislative preconizate trebuie sa se realizeze o configurare explicita a conceptelor si notiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înteles decât cel comun, pentru a se asigura astfel întelegerea lor corecta si a se evita interpretarile gresite."; "Actele normative trebuie redactate într-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie."; "Redactarea este subordonata dezideratului întelegerii cu usurinta a textului de catre destinatarii acestuia."

Or, legea criticata este suficient de clara stabilind în art. 3 alin. (3) si (4) ca la aprecierea rezonabila a caracterului de produs susceptibil de a avea efecte psihoactive se pot lua în considerare, fara a se limita la acestea, lipsa ori insuficienta elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului, caracteristicile produsului, în principal compozitia, sau lipsa indicarii acestora, consumul, ca destinatie previzibila a produsului, si prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizari sau instructiuni pentru utilizarea lui, precum si orice alta indicatie ori informatie referitoare la acestea sau chiar lipsa lor.

Prin urmare, autorii exceptiei, desi au comercializat substante al caror regim juridic, continut, caracteristici, compozitie chimica nu le erau cunoscute, pornesc, în absenta oricaror elemente certe, de la premisa ca acestea nu puteau fi substitut în sensul art. 2 lit. a) din Legea nr. 194/2011. Acest rationament contrazice tocmai faptele comise, pentru ca, daca nu se cunosc caracteristicile unui produs nu au cum sa fie evidente beneficiile sau cel putin ratiunile pentru care este pus în vânzare. Este adevarat ca si alcoolul, cafeaua, nicotina, ceaiul negru sau ciocolata pot fi apreciate ab initio ca fiind susceptibile de stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificari ale functiilor si proceselor psihice si ale comportamentului ori crearea unei stari de dependenta, fizica sau psihica, dar, fiecare în parte, au un regim juridic bine definit, care le-a scos din categoria substantelor ce pot fi catalogate drept substitut în sensul Legii nr. 194/2011.

Cu privire la accesibilitatea si previzibilitatea unei legi, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat prin Hotarârea din 26 aprilie 1979, pronuntata în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, ca "nu poate fi considerata "lege" decât o norma enuntata cu suficienta precizie pentru a permite individului sa-si regleze conduita. Individul trebuie sa fie în masura sa prevada consecintele ce pot decurge dintr-un act determinat".

Notiunea de "lege" utilizata în materie penala de art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale înglobeaza dreptul de origine legislativa, precum si jurisprudentiala si implica unele conditii calitative, între altele cele ale accesibilitatii si previzibilitatii (a se vedea Hotarârea din 15 noiembrie 1996, pronuntata în Cauza Cantoni împotriva Frantei, paragraful 29, si Hotarârea din 7 februarie 2002, pronuntata în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51).

În Hotarârea din 24 mai 2007, pronuntata în Cauza Dragotoniu si Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea a reamintit ca însemnatatea notiunii de previzibilitate depinde în mare masura de contextul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acopera, precum si de numarul si calitatea destinatarilor sai (Hotarârea din 28 martie 1990, pronuntata în Cauza Groppera Radio AG si altii împotriva Elvetiei, paragraful 68). Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesata sa fie nevoita sa recurga la o buna consiliere pentru a evalua, la un nivel rezonabil în circumstantele cauzei, consecintele ce ar putea decurge dintr-o anumita actiune (a se vedea, între altele, Hotarârea din 13 iulie 1995, pronuntata în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 37). Acest lucru se întâmpla de obicei cu profesionistii, obisnuiti sa faca dovada unei mari prudente în exercitarea meseriei lor. De asemenea, se poate astepta de la ei sa acorde o atentie deosebita evaluarii riscurilor pe care le implica (Cantoni, citata anterior, paragraful 35).

Prin urmare, Legea nr. 194/2011 îndeplineste atât conditia accesibilitatii prin aceea ca a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind adusa la cunostinta destinatarilor sai, cât si conditia previzibilitatii, nelasând loc de arbitrariu ori echivoc.

În ce priveste sustinerea potrivit careia legea criticata afecteaza principiul egalitatii, dreptul la un proces echitabil, dreptul international si dreptul intern ori universalitatea legii, Curtea constata ca aceasta nu poate fi primita, deoarece autorii exceptiei nu au aratat în concret în ce consta contrarietatea reclamata, limitându-se la a critica lipsa de claritate si previzibilitate a legii.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 194/2011 privind combaterea operatiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevazute de acte normative în vigoare, exceptie ridicata de Gheorghe Iordache, Florin Iordache si Ionut-Marius Raut în Dosarul nr. 380/1.372/2012 al Tribunalului pentru Minori si Familie Brasov.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 7 martie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf