Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 130 din 7 martie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 408^2 din Codul de procedura penala

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Minca.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 408^2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Dumitru Baroga în Dosarul nr. 8.613/4/2012 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.469D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra faptului ca autorul exceptiei a depus la dosar o adresa prin care mentioneaza ca îsi mentine exceptia si ca doreste sa fie prezent în fata instantei de contencios constitutional.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, sens în care face trimitere la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta penala nr. 2.691 din 17 octombrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 8.613/4/2012, Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 408^2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Dumitru Baroga în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cereri de revizuire formulate în temeiul art. 408^2 din Codul de procedura penala.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile legale mentionate sunt neconstitutionale, deoarece limiteaza posibilitatea revizuirii hotarârilor definitive pronuntate numai la cauzele în care Curtea Constitutionala a admis o exceptie de neconstitutionalitate si permit aplicarea diferentiata a dispozitiilor legale privitoare la revizuire în cazul deciziilor Curtii Constitutionale. Astfel, se arata ca autorul exceptiei a primit un tratament juridic diferentiat fata de alti numerosi condamnati care au beneficiat de efectele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 prin care a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 320^1 din Codul de procedura penala.

Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti - Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 408^2 - Revizuirea în cazul deciziilor Curtii Constitutionale din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut: "Hotarârile definitive pronuntate în cauzele în care Curtea Constitutionala a admis o exceptie de neconstitutionalitate pot fi supuse revizuirii, daca solutia pronuntata în cauza s-a întemeiat pe dispozitia legala declarata neconstitutionala sau pe alte dispozitii din actul atacat care, în mod necesar si evident, nu pot fi disociate de prevederile mentionate în sesizare.

Pot cere revizuirea:

a) oricare parte din proces, în limitele calitatii sale procesuale;

b) sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;

c) procurorul.

Cererea de revizuire se introduce la instanta care a pronuntat hotarârea ramasa definitiva a carei revizuire se cere.

Cererea de revizuire se poate face în termen de 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curtii Constitutionale.

Dispozitiile art. 408^1 alin. 5 - 11 se aplica în mod corespunzator.

Hotarârea instantei de revizuire este supusa acelorasi cai de atac ca si hotarârea supusa revizuirii."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale mentionate încalca dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetatenilor în fata legii si art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate au mai fost supuse controlului sau din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 998 din 22 noiembrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2013, Curtea Constitutionala a respins ca neîntemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 408^2 din Codul de procedura penala, statuând ca o decizie de admitere a Curtii Constitutionale are efecte erga omnes, si nu limitate la partile din proces, cu conditia aplicarii lor pentru viitor. Prin urmare, efectele juridice produse de dispozitiile legale anterior constatarii neconstitutionalitatii lor ramân valabile, potrivit principiului aplicarii legilor în timp. Nu ar putea fi admisa o teza contrara, întrucât s-ar aduce atingere stabilitatii raporturilor juridice, în absenta careia nu se poate vorbi de o ordine de drept. Unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului si, implicit, al statului de drept este principiul securitatii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca solutia data în mod definitiv oricarui litigiu de catre instante sa nu mai poata fi supusa rejudecarii (Hotarârea din 28 octombrie 1999, pronuntata în Cauza Brumarescu împotriva României, paragraful 61). Conform acestui principiu, niciuna dintre parti nu este abilitata sa solicite reexaminarea unei hotarâri definitive si executorii cu unicul scop de a obtine o reanalizare a cauzei si o noua hotarâre în privinta sa. Instantele superioare nu trebuie sa îsi foloseasca dreptul de reformare decât pentru a corecta erorile de fapt sau de drept si erorile judiciare, si nu pentru a proceda la o noua analiza. Simplul fapt ca pot exista doua puncte de vedere asupra chestiunii respective nu este un motiv suficient de a rejudeca o cauza. Acestui principiu nu i se poate aduce derogare decât daca o impun motive substantiale si imperioase (Hotarârea din 7 iulie 2009, pronuntata în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99, si Hotarârea din 24 iulie 2003, pronuntata în Cauza Ryabykh împotriva Rusiei, paragraful 52).

Or, efectele unei decizii de admitere pronuntate de instanta de contencios constitutional se întind inter partes numai ex nunc, deoarece revizuirea este cea care în mod direct produce efecte pentru trecut, si nu decizia de admitere a Curtii Constitutionale, aceasta din urma fiind numai un instrument, un motiv legal pentru reformarea viitoare a hotarârilor judecatoresti care s-au întemeiat pe dispozitia declarata neconstitutionala. Prin urmare, decizia de admitere a Curtii Constitutionale mediaza revizuirea, si nu invers, iar efectele pentru trecut de remediere a aspectelor dintr-o hotarâre judecatoreasca definitiva ce nu au putut fi prevenite sunt o consecinta a caii de atac extraordinare, si nicidecum a actului emis de instanta de contencios constitutional.

În sfârsit, nu poate fi primita nici sustinerea potrivit careia sunt afectate dispozitiile constitutionale ale egalitatii în fata legii, deoarece, pe de o parte, egalitatea nu înseamna uniformitate si, pe de alta parte, justitiabilul, care, dând dovada de diligenta pentru apararea drepturilor sale, a uzat de exceptia de neconstitutionalitate, nu se afla în aceeasi situatie juridica cu cel care nu a facut acest lucru. Limitarea prevazuta de textul legal contestat are o justificare obiectiva si rezonabila si nu presupune un tratament juridic diferit pentru parti aflate în aceeasi situatie juridica (ci, dimpotriva, asigura tuturor autorilor aceleiasi exceptii de neconstitutionalitate posibilitatea de a invoca decizia de admitere a acesteia în cauzele în care au ridicat-o, în cadrul procedurii de revizuire instituite de art. 408^2 din Codul de procedura penala). Totodata, aceasta limitare corespunde naturii specifice a revizuirii de cale extraordinara de atac ce permite încalcarea autoritatii de lucru judecat a unei hotarâri definitive numai în situatii exceptionale, care au o stricta legatura cu cauza în care a fost pronuntata hotarârea.

Deoarece pâna în prezent nu au intervenit elemente noi de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele si solutia deciziei mai sus mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 408^2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Dumitru Baroga în Dosarul nr. 8.613/4/2012 al Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti - Sectia penala.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 7 martie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf