Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 121 din 5 martie 2013

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Tudorel Toader - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, exceptie ridicata de Tudor Mihalache în Dosarul nr. 4.322/113/2012 al Tribunalului Braila - Sectia I civila si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 16D/2013.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune sa se faca apelul si în dosarele nr. 17D/2013-23D/2013 având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate ridicata de Marian Chivu Popescu, Vasile Datcu, Viorel Ciobotaru, Dumitru Vizuroiu, Costel Podaru, Ionel Struta si Stefan Octavian Terenti în dosarele nr. 4.321/113/2012, 4.331/113/2012, 4.332/113/2012, 4.333/113/2012, 4.320/113/2012, 4.319/113/2012 si 4.318/113/2012 ale Tribunalului Braila - Sectia I civila.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune sa se faca apelul si în Dosarul nr. 32D/2013, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Tudor Oprescu în Dosarul nr. 1.709/104/2012 al Tribunalului Olt - Sectia I civila - Complet specializat în conflicte de munca si asigurari sociale.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Curtea, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 16D/2013 - 23D/2013 si 32D/2013, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 17D/2013 - 23D/2013 si 32D/2013 la Dosarul nr. 16D/2013, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierile din 29 noiembrie 2012, pronuntate în dosarele nr. 4.322/113/2012, 4.321/113/2012, 4.331/113/2012, 4.332/113/2012, 4.333/113/2012, 4.320/113/2012, 4.319/113/2012 si 4.318/113/2012, Tribunalul Braila - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar.

Exceptia a fost ridicata de Tudor Mihalache, Marian Chivu Popescu, Vasile Datcu, Viorel Ciobotaru, Dumitru Vizuroiu, Costel Podaru, Ionel Struta si Stefan Octavian Terenti cu prilejul solutionarii unor actiuni civile având ca obiect dreptul la indemnizatia de revolutionar cuvenit pentru anul 2012.

Prin Încheierea din 15 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 1.709/104/2012, Tribunalul Olt - Sectia I civila - Complet specializat în conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar.

Exceptia a fost ridicata de Tudor Oprescu cu prilejul solutionarii unei actiuni civile prin care a solicitat, între altele, plata indemnizatiei de revolutionar cuvenite pentru anul 2012.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca dispozitiile de lege criticate, care suspenda pentru anul 2012 acordarea indemnizatiilor prevazute la art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt discriminatorii, acestea aplicându-se doar persoanelor carora li s-a acordat titlul de "Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989", de altfel cei mai numerosi dintre revolutionari. Totodata, sustin ca dispozitiile de lege criticate sunt contrare art. 53 si art. 1 alin. (2) din Constitutie. În acest sens, arata ca "s-au restrâns neconstitutional drepturile omului, dreptul la indemnizatie fiind un drept de proprietate; totodata, s-au încalcat si valorile supreme ale statului de drept, respectiv demnitatea si dezvoltarea personalitatii umane". De asemenea, arata ca actul normativ criticat a fost adoptat fara a exista o nota de fundamentare si o expunere de motive care sa prezinte necesitatea sa, încalcându-se astfel dispozitiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa. În sfârsit, sustin ca refuzul platii indemnizatiilor prevazute de lege contravine si principiului securitatii juridice si celui al încrederii legitime care presupun ca legislatia sa fie clara si predictibila, unitara si coerenta, precum si limitarea posibilitatilor de modificare a normelor juridice si stabilitatea regulilor instituite prin acestea.

Tribunalul Braila - Sectia I civila apreciaza ca textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor din Constitutie invocate de autorii exceptiei. În acest sens, arata ca nu sunt create discriminari între persoane aflate în situatii identice si nici nu sunt încalcate principiile statuate de actele internationale amintite în critica de neconstitutionalitate.

Tribunalul Olt - Sectia I civila - Complet specializat în conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor din Constitutie invocate de autorul exceptiei.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit încheierilor de sesizare, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, lege publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011.

În realitate, Curtea constata ca autorii exceptiei au în vedere dispozitiile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010.

Dispozitiile de lege criticate au urmatoarea redactare:

"Articol unic. - Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80 din 8 septembrie 2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, cu urmatoarele modificari si completari: [...]

2. Dupa articolul unic, care devine articolul I, se introduce un nou articol, articolul II, cu urmatorul cuprins:

"Art. II. - Pentru anul 2012 se aproba instituirea unor masuri financiare în domeniul bugetar, dupa cum urmeaza: [...]

Art. 18. - În anul 2012, indemnizatiile prevazute la art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se acorda.""

Dispozitiile art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei române din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, la care fac trimitere dispozitiile de lege criticate, au urmatoarea redactare: "De o indemnizatie lunara reparatorie, calculata prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiaza si persoanele care au obtinut titlurile prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai daca au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. De aceleasi drepturi si în aceleasi conditii beneficiaza copiii eroilor-martiri, indiferent de vârsta, daca nu sunt încadrati în nicio forma de învatamânt ori nu realizeaza venituri din motive neimputabile lor."

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate considera ca textul de lege criticat contravine urmatoarelor prevederi ale Constitutiei: art. 1 alin. (3) si (5) care consacra demnitatea omului si libera dezvoltare a personalitatii umane ca valori supreme ale statului român si prevad obligatia respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 4 alin. (2) referitor la egalitatea între cetateni, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetatenilor în fata legii si a autoritatilor publice, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 53 referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertati si art. 148 alin. (2) referitor la prioritatea fata de dispozitiile contrare din legile interne a prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si a celorlalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu. De asemenea, sunt invocate dispozitiile Pactului international privind drepturile civile si politice, ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la interzicerea discriminarii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca s-a mai pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor Legii nr. 283/2011.

Astfel, cu prilejul exercitarii controlului de constitutionalitate a priori asupra acestei legi, înainte de promulgarea acesteia, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a analizat critica referitoare la pretinsul caracter discriminatoriu al textului de lege criticat si a retinut ca acordarea diferitelor beneficii prevazute de Legea nr. 341/2004 se face în functie de titlul detinut potrivit dispozitiilor art. 3 alin. (1) din lege, titlu care are în vedere sacrificiul ori contributia persoanelor implicate în acest eveniment, facându-se urmatoarea clasificare: "a) Erou Martir al Revolutiei Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revolutiei române din decembrie 1989 sau au decedat în legatura cu aceasta;

b) Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989:

1. Luptator Ranit - atribuit celor care au fost raniti în luptele pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 sau în legatura cu aceasta;

2. Luptator Retinut - atribuit celor care au fost retinuti de fortele de represiune ca urmare a participarii la actiunile pentru victoria Revolutiei;

3. Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14 - 25 decembrie 1989, au mobilizat si au condus grupuri sau multimi de oameni, au construit si au mentinut baricade împotriva fortelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanta vitala pentru rezistenta regimului totalitar si le-au aparat pâna la data judecarii dictatorului, în localitatile unde au luptat pentru victoria Revolutiei Române din decembrie 1989, precum si celor care au avut actiuni dovedite împotriva regimului si însemnelor comunismului între 14 - 22 decembrie 1989;

c) Participant la Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifica."

În lumina acestor prevederi de lege, Curtea a retinut ca fiecare titlu acordat are în vedere un nivel de implicare si contributie diferit, precum si consecinte diferite suportate de participantii la Revolutia Româna din 1989. Astfel, persoanele care se încadreaza în una dintre aceste categorii ale legii se afla într-o situatie obiectiv diferita fata de persoanele având un alt titlu potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004.

Persoanele vizate de textul de lege criticat reprezinta doar una dintre categoriile de persoane enumerate de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, respectiv cele care au obtinut titlul de Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revolutiei Române din Decembrie 1989, precum si copiii eroilor-martiri, indiferent de vârsta, daca nu erau încadrati în nicio forma de învatamânt ori nu realizau venituri, din motive neimputabile lor.

Or, a constatat Curtea, "aceste categorii de persoane se afla într-o situatie obiectiv diferita fata de cea a celorlalte categorii de persoane beneficiare ale Legii nr. 341/2004, astfel ca instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificatia încalcarii principiului egalitatii în drepturi a cetatenilor".

Tot prin Decizia nr. 1.576/2011, Curtea a analizat critica referitoare la încalcarea dispozitiilor art. 53 si art. 1 alin. (3) din Constitutie, retinând ca "demnitatea umana este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecarui membru al societatii un comportament de respect si protectie a celorlalti indivizi si interzicerea oricarei atitudini umilitoare sau degradante la adresa omului. Altfel spus, fiecare individ este tinut sa recunoasca si sa respecte în oricare alta fiinta umana atributele si valorile care îl caracterizeaza ca om. Conventia Europeana a Drepturilor Omului interzice, în acest sens, în art. 3, tratamentele degradante ori inumane, precum si tortura. O prevedere asemanatoare are si art. 22 din Constitutia României.

Din aceasta perspectiva, se poate vorbi chiar de existenta unei obligatii de interventie a statului în sensul asigurarii unor resurse materiale necesare vietii, în masura în care lipsa acestora ar fi de natura sa reduca traiul acestora la un nivel ce nu poate fi considerat propriu vreunei fiinte umane.

Cu toate acestea, Curtea apreciaza ca demnitatea umana, asa cum este aceasta consacrata de Constitutie, nu este si nu trebuie interpretata ca instituind un tratament preferential pentru anumite categorii de persoane, indiferent de contributiile, calitatile ori aportul acestora în societate. Prin urmare, demnitatea este o valoare intrinseca a fiintei umane, având aceleasi valente pentru oricare dintre indivizi.

De aceea, recunostinta ori respectul ce se cuvin anumitor persoane, pentru aportul lor deosebit la dezvoltarea societatii, nu trebuie raportate la continutul art. 1 alin. (3) din Constitutie, izvorul acestora regasindu-se, mai degraba, în însasi obligatia morala a întregii societati de a-si manifesta gratitudinea fata de aceste persoane.

În concluzie, desi temeiul moral al acordarii acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunostinta pentru cei care, prin jertfa si contributia proprie, au condus la caderea regimului comunist si la instaurarea democratiei, este incontestabil, acesta nu constituie totusi, potrivit Constitutiei, o obligatie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenta unui drept fundamental la obtinerea unor indemnizatii în virtutea calitatii de Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revolutiei Române din Decembrie 1989."

Prin urmare, Curtea a retinut ca drepturile afectate de textul de lege supus analizei de constitutionalitate nu sunt drepturi fundamentale, astfel ca prevederile art. 53 din Constitutie nu sunt incidente în privinta acestora.

În ceea ce priveste critica referitoare la inexistenta unei expuneri de motive a legii, Curtea constata ca acest act normativ a fost emis pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010, temeiul emiterii acestei legi reprezentându-l însesi prevederile art. 115 alin. (7) din Constitutie, potrivit carora "Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au încetat potrivit alineatului (3)."

În situatia avuta în vedere, motivarea de catre autoritati a adoptarii unei noi reglementari trebuie cautata în expunerea de motive a ordonantei de urgenta în care trebuie cuprinse temeiurile ce au determinat emiterea acestui act normativ si evidentiata situatia extraordinara care a impus interventia urgenta a legiuitorului delegat. În acest sens, art. 30 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, prevede ca "(1) Proiectele de acte normative trebuie însotite de urmatoarele documente de motivare: [...]

b) note de fundamentare - în cazul ordonantelor si al hotarârilor Guvernului; ordonantele care trebuie supuse aprobarii Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum si ordonantele de urgenta se transmit Parlamentului însotite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora." Curtea retine ca, prin Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, a aratat ca "ordonantele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constitutie, înceteaza sa mai fie acte normative de sine statatoare si devin, ca efect al aprobarii de catre autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege, chiar daca, din ratiuni de tehnica legislativa, alaturi de datele legii de aprobare, conserva si elementele de identificare atribuite la adoptarea lor de catre Guvern." Pe cale de consecinta, expunerea de motive a ordonantei de urgenta se va transforma, practic, în nota de fundamentare a legii.

În sfârsit, în ceea ce priveste critica referitoare la încalcarea principiului securitatii raporturilor juridice, a caracterului previzibil si predictibil al normei juridice, Curtea retine ca aceste cerinte ale legiferarii nu trebuie interpretate ca un obstacol pentru legiuitor de a modifica legislatia existenta în functie de conditiile obiective pe care le impun factorii sociali ori economici, cu atât mai mult cu cât nu sunt puse în discutie drepturi fundamentale, asa cum este cazul în speta.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010, exceptie ridicata de Tudor Mihalache, Marian Chivu Popescu, Vasile Datcu, Viorel Ciobotaru, Dumitru Vizuroiu, Costel Podaru, Ionel Struta si Stefan Octavian Terenti în dosarele nr. 4.322/113/2012, 4.321/113/2012, 4.331/113/2012, 4.332/113/2012, 4.333/113/2012, 4.320/113/2012, 4.319/113/2012 si 4.318/113/2012 ale Tribunalului Braila - Sectia I civila si de Tudor Oprescu în Dosarul nr. 1.709/104/2012 al Tribunalului Olt - Sectia I civila - Complet specializat în conflicte de munca si asigurari sociale.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 5 martie 2013.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf