Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1091 din 18 decembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16^1 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II pct. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala, exceptie ridicata de Gheorghe Ibris, Ismail Niazi, Ali Cudret, Mustafa Pembe si Ali Aiseghiul în Dosarul nr. 7.786/118/2012 al Tribunalului Constanta - Sectia contencios administrativ si fiscal si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.433D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca unul dintre autorii exceptiei, Gheorghe Ibris, a depus la dosar note scrise prin care solicita judecarea în lipsa si admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata. În acest sens arata ca stabilirea unor conditii sau limitari în ceea ce priveste acordarea ajutoarelor sociale nu este contrara prevederilor constitutionale. De asemenea, arata ca beneficiarii acestor ajutoare sociale pot beneficia de reduceri ori esalonari ale obligatiilor fiscale, astfel ca nu se poate retine încalcarea dreptului la un nivel de trai decent.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea nr. 3.722 din 12 octombrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 7.786/118/2012, Tribunalul Constanta - Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II pct. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala.

Exceptia a fost ridicata de Gheorghe Ibris, Ismail Niazi, Ali Cudret, Mustafa Pembe si Ali Aiseghiul cu prilejul solutionarii unei actiuni în contencios administrativ având ca obiect suspendarea Dispozitiei nr. 610 din 15 martie 2012 prin care primarul municipiului Constanta a dispus suspendarea acordarii ajutorului social.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca prevederile de lege criticate, care conditioneaza acordarea ajutorului social de achitarea taxelor si impozitelor fata de bugetul local pentru bunurile detinute în proprietate, sunt contrare art. 15 alin. (2) si art. 47 din Constitutie. În acest sens, arata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 a intrat în vigoare la sfârsitul anului 2011, dar s-a aplicat si cu privire la obligatiile fiscale datorate înainte de intrarea sa în vigoare, fapt ce îi da caracter retroactiv. De asemenea, sustine ca masura prevazuta de dispozitiile de lege criticate aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent. Tot în cadrul criticii de neconstitutionalitate arata si faptul ca prevederile de lege criticate sunt contrare dispozitiilor art. 409 alin. 7 din Codul de procedura civila, potrivit carora "alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii".

Tribunalul Constanta - Sectia contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, întrucât prevederile de lege criticate se aplica de la intrarea în vigoare a legii pentru viitor. Cât priveste critica referitoare la încalcarea dreptului la un nivel de trai decent, considera ca sunt relevante cele retinute de Curtea Constitutionala cu privire la acest drept fundamental în Decizia nr. 1.576/2011.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. Astfel, arata ca aceste dispozitii se aplica numai de la data intrarii lor în vigoare pentru viitor, precum si faptul ca legiuitorul este liber sa stabileasca limitele si conditiile acordarii drepturilor reglementate de aceste dispozitii de lege.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit încheierii de sesizare, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. II pct. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 30 decembrie 2011.

Curtea, având în vedere însa dispozitiile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezinta dispozitiile art. 16^1 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, dispozitii introduse prin art. II pct. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 si modificate ulterior, fara a se schimba solutia legislativa criticata, prin art. I pct. 4 din Legea nr. 166/2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala, lege publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 11 octombrie 2012.

Prevederile de lege criticate au în prezent urmatoarea redactare:

- Art. 16^1: "(1) Începând cu anul 2012, pentru mentinerea dreptului la ajutorul social, familiile si persoanele singure beneficiare, cu drepturi stabilite de cel putin 6 luni, au obligatia sa îsi achite impozitele si taxele fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin în proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Verificarea îndeplinirii obligatiei prevazute la alin. (1) se realizeaza anual, pâna la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru obligatiile de plata catre bugetul local aferente anului anterior.

(3) Pentru beneficiarii ajutorului social prevazuti la alin. (1) care nu si-au achitat impozitele si taxele locale în termenul prevazut la alin. (2), serviciul de specialitate al primarului are obligatia sa comunice acestora suma de plata, iar în cazul în care prin hotarâre a autoritatii administratiei publice locale s-a stabilit esalonarea, reducerea sau scutirea obligatiilor legale de plata, se va comunica si termenul scadent pentru acestea.

(4) În situatia în care, pâna la data de 31 martie a fiecarui an, primarul constata ca nu a fost îndeplinita obligatia prevazuta la alin. (1), acesta suspenda, prin dispozitie, dreptul la ajutorul social pe o perioada de 5 luni, începând cu drepturile aferente lunii aprilie.

(5) Achitarea obligatiilor legale fata de bugetul local în perioada prevazuta la alin. (4) atrage reluarea, prin dispozitia primarului, a dreptului la ajutorul social, începând cu luna urmatoare celei în care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite în perioada suspendarii.

(6) În situatia în care, dupa termenul prevazut la alin. (4), nu a fost îndeplinita obligatia prevazuta la alin. (1), dreptul la ajutorul social înceteaza prin dispozitia primarului.

(7) Pentru persoanele singure care se ocupa de cresterea si îngrijirea unuia sau mai multor copii, mentinerea drepturilor reglementate de prezenta lege nu este conditionata de obligatia prevazuta la alin. (1)."

Autorul exceptiei considera ca aceste prevederi de lege contravin urmatoarelor texte constitutionale: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile si art. 47 privind dreptul la un nivel de trai decent. De asemenea, invoca art. 11 din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile de lege criticate conditioneaza acordarea ajutorului social de plata taxelor si impozitelor locale. Asa cum prevede în mod expres art. 16^1 alin. (1) din Legea nr. 416/2001, aceasta conditie îsi produce efectele "începând cu anul 2012". Alin. (2) al aceluiasi articol, referitor la verificarea îndeplinirii obligatiei de plata a sarcinilor fiscale, nu se poate aplica nici el decât dupa aceasta data. Astfel, sintagma "obligatiile de plata catre bugetul local aferente anului anterior" nu se poate referi decât la obligatiile fiscale datorate începând cu anul 2012, întrucât numai dupa aceasta data legea instituie aceasta conditie de acordare a ajutorului social.

Faptul ca, în speta, autoritatile administrative locale au aplicat în mod retroactiv aceste dispozitii nu reprezinta un temei pentru declararea ca neconstitutionale a acestor prevederi de lege, ci constituie o problema de aplicare a legii, de competenta instantei de judecata.

Referitor la critica vizând încalcarea dreptului la un nivel de trai decent, Curtea retine ca, potrivit art. 47 alin. (1) din Constitutie, "statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent". De asemenea, art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala consacra caracterul de stat social al României.

În cuprinsul Constitutiei sunt nominalizate mai multe drepturi fundamentale prin care se da expresie obligatiilor statului consacrate în articolele amintite. Cu titlu de exemplu pot fi amintite prevederile referitoare la instituirea unui salariu minim brut pe tara, la concediul de maternitate platit, la asistenta medicala în unitatile sanitare de stat ori la ajutorul de somaj. În plus fata de aceste drepturi, art. 47 alin. (2) ultima teza din Constitutie prevede posibilitatea statului de a institui si alte masuri de asistenta sociala.

Aceste din urma masuri, nefiind expres prevazute de textele Legii fundamentale, ramân la aprecierea legiuitorului, care, în functie de nevoile sociale vizate, dar si de resursele financiare disponibile, este liber sa stabileasca natura acestora, precum si conditiile si limitele în care pot fi acordate.

Un astfel de drept este si cel prevazut de prevederile de lege criticate.

Cu toate acestea, având în vedere obiectivul urmarit de legiuitor, respectiv cel de a asigura un minim de venit destinat asigurarii subzistentei persoanelor fara venituri sau cu venituri foarte mici, conditionarea acestuia de plata impozitelor si a taxelor ar putea ridica întrebarea daca statul, în acest caz, nu instituie în realitate un drept lipsit de substanta, departe de a îndeplini obiectivul amintit.

Curtea constata însa ca, în realitate, dispozitiile art. 16^1 din Legea nr. 416/2001 nu au un caracter rigid, care ar putea determina lipsirea de efect a acestora. Astfel, prin completarea adusa acestui articol de Legea nr. 166/2012, s-a prevazut în alin. (7) ca, pentru persoanele singure care se ocupa de cresterea si îngrijirea unuia sau mai multor copii, mentinerea dreptului la ajutorul social nu este conditionata de obligatia platii obligatiilor fiscale fata de bugetul local. De asemenea, art. 16^1 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 prevede posibilitatea acordarii de scutiri, reduceri, esalonari sau amânari la obligatiile de plata fata de bugetele locale. Aceasta dispozitie nu face decât sa redea substanta reglementarii art. 286 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, tocmai pentru a preveni o interpretare inflexibila a prevederilor art. 16^1 din Legea nr. 416/2001.

Având în vedere cele aratate, Curtea constata ca sunt lipsite de temei sustinerile referitoare la încalcarea dreptului la un nivel de trai decent.

În sfârsit, cât priveste critica referitoare la contrarietatea dintre prevederile art. 16^1 din Legea nr. 416/2001 si dispozitiile art. 409 alin. 7 din Codul de procedura civila, Curtea retine ca, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, instanta de contencios constitutional este competenta sa se pronunte asupra conformitatii textelor de lege deduse controlului de constitutionalitate cu prevederile si principiile Legii fundamentale, iar nu asupra conformitatii dintre diferite texte de lege. Asa fiind, aceasta critica nu poate fi supusa analizei Curtii Constitutionale.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16^1 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, exceptie ridicata de Gheorghe Ibris, Ismail Niazi, Ali Cudret, Mustafa Pembe si Ali Aiseghiul în Dosarul nr. 7.786/118/2012 al Tribunalului Constanta - Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 18 decembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf