Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1069 din 13 decembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor*)

*) A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Oana Cristina Puica - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Maria Fechete, Florica Micu, Ana Roman, Maria Grozav, Ileana Corodan, Flavia Eudochia Lese, Maria Crainic, Ioan Bucur, Ana Bucur, Nicu Serban si Viorel Perta în Dosarul nr. 662/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 648D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca aparatorul ales al autorilor exceptiei, Lacrima Ciorbea, a depus la dosar o cerere de amânare, întrucât se afla în imposibilitate de prezentare din cauza unei viroze respiratorii, fara a face, însa, vreo dovada în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public considera neîntemeiata cererea de acordare a unui nou termen de judecata.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a solutionarii cauzei.

Presedintele dispune a se face apelul si în dosarele nr. 661D - 670D/2012, nr. 778D - 780D/2012 si nr. 825D/2012, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Gabriela Ciocan, Aurel Bucatariu, Maria Bucatariu, Iulia Vieriu, Elena Chirianu, Neculai Munteanu, Constanta Curpan, Verona Bocancea, Elena Onofrei, Elena Mariuta, Maria Irimia, Niculina Zamosteanu, Violeta Corduneanu si Angelica Amariei în dosarele nr. 8.070/40/2011, nr. 8.063/40/2011, nr. 8.077/40/2011, nr. 8.058/40/2011, nr. 8.067/40/2011, nr. 8.076/40/2011, nr. 8.071/40/2011, nr. 8.081/40/2011, nr. 8.060/40/2011, nr. 8.057/40/2011, nr. 8.064/40/2011, nr. 8.082/40/2011, nr. 8.065/40/2011 si nr. 8.068/40/2011 ale Tribunalul Botosani - Sectia I civila.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 800D/2012, care are ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Maria Ciocan în Dosarul nr. 7.351/100/2011 al Curtii de Apel Cluj - Sectia I civila.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 815D/2012, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Marin Andrei, Viorica Banescu, Sofia Bogdan, Alexandrina Chiratcu, Violeta Chirita, Olimpia Constantin, Liana Curta, Maria Damian, Victoria Gheorghe, Maria Isaila, Ecaterina Mainea, Stefana Marcu, Gherghina Munteanu, Stana Nica, Elena Nitu, Tascu Saracaceanu, Alexandrina Simion, Garofita Tanase, Ioana Tanase si Stefana Vasile în Dosarul nr. 7.773/2/2011 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Curtea, având în vedere ca exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 648D/2012, nr. 661D - 670D/2012, nr. 778D - 780D/2012, nr. 800D/2012, nr. 815D/2012 si nr. 825D/2012 au obiect identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind întrunite conditiile pentru conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 661D - 670D/2012, nr. 778D - 780D/2012, nr. 800D/2012, nr. 815D/2012 si nr. 825D/2012 la Dosarul nr. 648D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecata.

Presedintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:

 

Prin încheierile din 14 februarie si 14 martie 2012, pronuntate în dosarele nr. 662/2/2012 si nr. 7.773/2/2011, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.

Exceptia a fost ridicata de Maria Fechete, Florica Micu, Ana Roman, Maria Grozav, Ileana Corodan, Flavia Eudochia Lese, Maria Crainic, Ioan Bucur, Ana Bucur, Nicu Serban, Viorel Perta, Marin Andrei, Viorica Banescu, Sofia Bogdan, Alexandrina Chiratcu, Violeta Chirita, Olimpia Constantin, Liana Curta, Maria Damian, Victoria Gheorghe, Maria Isaila, Ecaterina Mainea, Stefana Marcu, Gherghina Munteanu, Stana Nica, Elena Nitu, Tascu Saracaceanu, Alexandrina Simion, Garofita Tanase, Ioana Tanase si Stefana Vasile cu ocazia solutionarii unor actiuni în contencios administrativ având ca obiect drepturi de asigurari sociale.

Prin încheierile din 9, 15, 16, 21 si 28 februarie, 7 martie si 4 aprilie 2012, pronuntate în dosarele nr. 8.070/40/2011, nr. 8.063/40/2011, nr. 8.077/40/2011, nr. 8.058/40/2011, nr. 8.067/40/2011, nr. 8.076/40/2011, nr. 8.071/40/2011, nr. 8.081/40/2011, nr. 8.060/40/2011, nr. 8.057/40/2011, nr. 8.064/40/2011, nr. 8.082/40/2011, nr. 8.065/40/2011 si nr. 8.068/40/2011, Tribunalul Botosani - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.

Exceptia a fost ridicata de Gabriela Ciocan, Aurel Bucatariu, Maria Bucatariu, Iulia Vieriu, Elena Chirianu, Neculai Munteanu, Constanta Curpan, Verona Bocancea, Elena Onofrei, Elena Mariuta, Maria Irimia, Niculina Zamosteanu, Violeta Corduneanu si Angelica Amariei cu ocazia solutionarii unor cauze civile având ca obiect drepturi de asigurari sociale.

Prin Încheierea din 26 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 7.351/100/2011, Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.

Exceptia a fost ridicata de Maria Ciocan cu ocazia solutionarii unei actiuni civile având ca obiect drepturi de asigurari sociale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca:

1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 a fost emisa cu încalcarea principiului separatiei si echilibrului puterilor în stat si a principiului suprematiei Constitutiei si obligativitatii legii, consacrate de art. 1 alin. (4) si (5) din Legea fundamentala. Astfel, actul normativ criticat abroga Hotarârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, desi aceasta hotarâre de Guvern fusese suspendata, potrivit art. 14 si 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prin hotarâre judecatoreasca. Prin urmare, hotarârile judecatoresti de suspendare sunt lipsite de efect, Guvernul intervenind pe cale legislativa asupra celor decise de puterea judecatoreasca.

O parte dintre autorii exceptiei arata si faptul ca, pe cale judecatoreasca, au obtinut anularea deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu, iar emiterea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 a dus, practic, la imposibilitatea punerii în aplicare a hotarârilor judecatoresti amintite.

2. Prin lipsirea de efect a unor hotarâri judecatoresti, actul normativ criticat aduce atingere, totodata, si accesului liber la justitie si dreptului la un proces echitabil, prevazute de art. 21 din Legea fundamentala, precum si principiului independentei judecatorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constitutie.

De asemenea, este încalcat si principiul egalitatii de arme, care reprezinta o garantie a dreptului la un proces echitabil, asa cum este acesta reglementat de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, nu se mai poate vorbi despre existenta unui just echilibru între partile în proces, de vreme ce Guvernul, care are calitatea de parte, intervine, în mod discretionar, prin acte normative, reglementând situatia juridica ce a dat nastere litigiilor privind dreptul la pensie, în scopul de a împiedica si limita executarea hotarârilor judecatoresti.

3. Dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 încalca prevederile constitutionale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privata si ale art. 148 alin. (2) si (4) privind prioritatea reglementarilor comunitare cu caracter obligatoriu fata de dispozitiile contrare din legile interne, precum si prevederile art. 11 privind raportul dintre dreptul international si dreptul intern si ale art. 20 referitor la preeminenta tratatelor internationale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, reglementari privind protectia proprietatii. În acest sens, arata ca dreptul la pensie constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, iar diminuarea drepturilor la pensie stabilite initial, în baza legislatiei nationale, aduce atingere dreptului de proprietate privata, impunând o sarcina excesiva si disproportionata, fara mentinerea unui just echilibru între interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale omului.

4. Întrucât afecteaza drepturi câstigate în temeiul legislatiei anterioare, dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 sunt retroactive, contravenind, astfel, prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.

5. Restrângerea drepturilor fundamentale ce se realizeaza prin dispozitiile de lege criticate este contrara prevederilor art. 53 din Constitutie, întrucât nu are un caracter temporar, nu este justificata de niciuna dintre situatiile mentionate de textul constitutional care permit o astfel de restrângere si aduce atingere însesi substantei dreptului la pensie, prin diminuarea semnificativa a cuantumului acesteia.

6. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 a fost adoptata cu încalcarea art. 115 alin. (4) din Constitutie, întrucât nu au existat situatii urgente a caror reglementare sa nu poata fi amânata. Astfel, Guvernul nu a îndepartat prin dispozitiile ordonantei de urgenta aspectele privind încalcarea dreptului de proprietate si retroactivitatea, aspecte constatate de instantele de judecata în analiza Hotarârii Guvernului nr. 737/2010. Din contra, a instituit dispozitii identice acestei din urma hotarâri.

7. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 încalca si prevederile constitutionale ale art. 73 alin. (1) referitor la atributia de legiferare a Parlamentului si ale art. 108 alin. (1) si (2) privind actele Guvernului, întrucât reglementarea cu privire la pensii nu poate face obiectul unei ordonante de urgenta, ci doar al unei legi organice.

8. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 este discriminatorie, încalcând prevederile art. 16 din Constitutie, ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale art. 1 si 2 din Protocolul nr. 12 la Conventie si ale art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, întrucât nu prevede ca, în urma revizuirii, se va pastra în plata cuantumul mai avantajos al pensiei, asa cum statueaza art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, Tribunalul Botosani - Sectia I civila si Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 nu aduc nicio atingere prevederilor din Constitutie si din actele normative internationale invocate de autorii exceptiei.

Tribunalul Botosani - Sectia I civila, în complet diferit, exprimându-si opinia în dosarele Curtii Constitutionale nr. 661D - 667D/2012 si nr. 778D - 780D/2012, considera întemeiata exceptia de neconstitutionalitate. Astfel, apreciaza ca, prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, statul a intervenit în procesele aflate în curs cu privire la deciziile de recalculare, ceea ce aduce atingere dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constitutie si de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. În acest sens, invoca hotarârea pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în Cauza Arras si altii împotriva Italiei.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 sunt constitutionale, deoarece nu aduc nicio atingere prevederilor din Constitutie invocate de autorii exceptiei. Face trimitere, în acest sens, la Decizia Curtii Constitutionale nr. 215/2012.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011.

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege, autorii exceptiei invoca încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) si (5) privind principiile separatiei si echilibrului puterilor în stat, suprematiei Constitutiei si obligativitatii legii, ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitor la accesul liber la justitie, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privata, ale art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertati, ale art. 73 alin. (1) referitor la atributia de legiferare a Parlamentului, ale art. 108 alin. (1) si (2) privind actele Guvernului, ale art. 115 alin. (4) referitor la conditiile adoptarii ordonantelor de urgenta, ale art. 124 alin. (3) privind principiul independentei judecatorilor si ale art. 148 alin. (2) si (4) privind prioritatea reglementarilor comunitare cu caracter obligatoriu fata de dispozitiile contrare din legile interne. De asemenea, considera ca sunt încalcate si prevederile constitutionale ale art. 11 privind raportul dintre dreptul international si dreptul intern si ale art. 20 referitor la preeminenta tratatelor internationale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil si ale art. 14 privind interzicerea discriminarii, din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, ale art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, reglementari referitoare la protectia proprietatii, precum si ale art. 1 si 2 din Protocolul nr. 12 la Conventie si ale art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind interzicerea discriminarii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie si din actele normative internationale, invocate si în prezenta cauza, si fata de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 704 din 5 iulie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, Curtea a respins ca neîntemeiata exceptia de neconstitutionalitate, retinând ca autorii acesteia formuleaza atât critici de neconstitutionalitate extrinseca a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, cât si critici de neconstitutionalitate intrinseca a dispozitiilor acestui act normativ.

I. Astfel, referitor la criticile de neconstitutionalitate extrinseca, Curtea a retinut ca acestea privesc contrarietatea dintre Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 si dispozitiile art. 115 alin. (4) din Constitutie.

În jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat în mod constant ca situatiile extraordinare exprima un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun, aspect întarit si prin adaugarea sintagmei "a caror reglementare nu poate fi amânata". În acest sens sunt Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, si Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea, I, nr. 237 din 14 aprilie 2010.

Curtea a mai aratat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, ca pentru îndeplinirea cerintelor prevazute de art. 115 alin. (4) din Constitutie este necesara existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Totodata, cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 421 din 9 mai 2007, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constitutionala a statuat ca "urgenta reglementarii nu echivaleaza cu existenta situatiei extraordinare, reglementarea operativa putându-se realiza si pe calea procedurii obisnuite de legiferare".

Raportând aceste criterii de analiza la cauza de solutionat, Curtea a constatat ca, în preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, existenta unei situatii extraordinare este motivata de Guvern prin trei elemente interdependente, consecinte ale intrarii în vigoare a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, si anume: lipsa identificarii documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare, impactul negativ al acestei situatii asupra valorificarii dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, precum si necesitatea stabilirii unei etapizari a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivitatii si egalitatii, în scopul stabilirii în mod just si echitabil a drepturilor de pensie, astfel încât persoanele îndreptatite sa aiba posibilitatea sa identifice si sa depuna la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activitati profesionale.

Prin urmare, având în vedere împrejurarea ca, prin aplicarea metodologiei de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu instituite prin Hotarârea Guvernului nr. 737/2010, emisa în aplicarea Legii nr. 119/2010, în practica s-a ajuns la emiterea unor decizii de stabilire a cuantumului pensiilor neconforme cu situatia veniturilor realizate pe parcursul vietii profesionale a destinatarilor masurilor de recalculare, precum si faptul ca era necesara remedierea acestei situatii într-un termen cât mai scurt, pentru a se asigura valorificarea în mod just si în conformitate cu principiul contributivitatii a drepturilor de pensie ale unor largi categorii socio-profesionale, Curtea a constatat ca aceasta împrejurare avea natura unei situatii extraordinare.

Cât priveste conditia ca situatia extraordinara sa impuna, totodata, o interventie legislativa urgenta, prin aceeasi Decizie nr. 704/2012, Curtea a constatat ca adoptarea masurilor în cauza printr-o ordonanta de urgenta a fost modalitatea cea mai rapida si eficienta pentru a pune la adapost drepturile constitutionale ocrotite prin art. 47 din Constitutie si pentru a evita încalcarea lor. În acelasi sens este si Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011.

II. În legatura cu criticile de neconstitutionalitate intrinseca, prin Decizia nr. 704/2012, Curtea a retinut urmatoarele:

II.1. Referitor la critica de neconstitutionalitate vizând încalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Constitutie, autorii exceptiei au aratat ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 lipsesc de efect juridic hotarârile judecatoresti pronuntate cu prilejul recalcularii pensiilor în temeiul Legii nr. 119/2010. Sunt avute în vedere hotarârile judecatoresti pronuntate în legatura cu aplicarea Hotarârii Guvernului nr. 737/2010, în special acelea care au avut ca efect blocarea aplicarii acestui act normativ, prin anularea sa.

Or, Curtea a observat ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 nu fac trimitere si nici nu urmaresc anularea ori lipsirea de efect a hotarârilor judecatoresti amintite. Acestea îsi pastreaza valabilitatea cât priveste aplicarea Legii nr. 119/2010, asa cum a fost reglementata de Hotarârea Guvernului nr. 737/2010.

Actul normativ criticat instituie însa o noua procedura administrativa de calcul al pensiei, ce trebuie vazuta ca o etapa distincta, ulterioara recalcularii. Desi au vizat, în esenta, acelasi obiectiv, respectiv recalcularea pensiilor de serviciu conform principiului contributivitatii, Hotarârea Guvernului nr. 737/2010 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 sunt acte normative distincte, procedurile instituite fiind, de asemenea, separate si succesive.

Prin urmare, Curtea a apreciat ca Guvernul nu a intervenit pe cale legislativa pentru lipsirea de efect a unor hotarâri judecatoresti, ci a instituit o noua procedura ce a urmarit stabilirea cât mai echitabila si justa a pensiilor persoanelor mentionate în dispozitiile art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010.

II.2. Curtea a apreciat, prin aceeasi Decizie nr. 704/2012, ca cele retinute mai sus raspund si criticilor referitoare la încalcarea dreptului la un proces echitabil, din perspectiva lipsirii de efect a unor hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile.

Cât priveste critica privind încalcarea principiului egalitatii partilor în proces, Curtea a retinut ca acest principiu vizeaza egalitatea de arme procesuale de care se bucura partile adverse într-un litigiu. Or, emiterea unui act normativ de catre Guvern, ulterior pronuntarii de catre instanta de judecata asupra acelui litigiu, nu poate fi privita ca un astfel de mijloc de aparare, cu atât mai mult cu cât nu se urmareste anularea drepturilor obtinute în urma recalcularii, asa cum de altfel reiese din continutul art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011.

Referitor la sustinerea autorilor exceptiei potrivit careia dispozitiile actului normativ criticat ar limita accesul justitiabililor la instantele de judecata, Curtea a constatat ca aceasta este lipsita de temei, de vreme ce prevederile art. 21 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, dispun ca: "(1) Împotriva deciziilor de pensie revizuite se poate introduce contestatie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a carui raza teritoriala îsi are domiciliul reclamantul.

(2) La contestarea deciziilor de pensie revizuite potrivit prezentei metodologii sunt aplicabile dispozitiile privind jurisdictia asigurarilor sociale prevazute la art. 152 - 157 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare."

II.3. Cu referire la criticile de neconstitutionalitate raportate la dispozitiile art. 15 alin. (2), art. 44 si art. 53 din Constitutie, precum si la dispozitiile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin Decizia nr. 704/2012, Curtea a constatat ca toate acestea pornesc de la premisa încalcarii dreptului la pensie vazut din perspectiva unui "bun".

Fata de critici asemanatoare celor aratate, Curtea a constatat ca s-a mai pronuntat cu prilejul controlului a priori asupra Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.

Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, ale carei considerente de principiu sunt valabile si în prezenta cauza, Curtea a statuat, cu privire la regimul special al pensiilor de serviciu, ca acestea sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului, care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, pe când partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat. S-a aratat, de asemenea, ca acordarea acestui supliment a urmarit instituirea unui regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socio-profesionale supuse unui statut special. Aceasta compensatie, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Prin urmare, partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de "bun", reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

În ceea ce priveste invocarea încalcarii art. 53 din Legea fundamentala, prin aceeasi decizie, Curtea a statuat ca invocarea acestor dispozitii constitutionale este lipsita de relevanta, întrucât dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

De altfel, un argument suplimentar în sensul conventionalitatii masurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie si Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronuntata în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 si nr. 45.588/11 - Ana Maria Frimu, Iudita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar si Lucia Ghetu împotriva României, prin care s-a constatat ca masura de transformare a pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti în pensii contributive, în temeiul Legii nr. 119/2010, este conforma prevederilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, coroborat cu art. 14 din aceeasi conventie, chiar daca acest lucru a însemnat o scadere cu 70% a cuantumului pensiilor. Prin decizia mentionata, Curtea de la Strasbourg a preluat astfel rationamentul Curtii Constitutionale, statuând ca masura de reducere a pensiilor de serviciu este prevazuta de lege (paragrafele 18 si 42) si constituie o modalitate de a echilibra bugetul si de a corecta diferentele existente între sistemele de pensie, iar aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate (paragraful 44).

II.4. Cu privire la critica vizând imposibilitatea reglementarii pe calea ordonantei de urgenta a unui domeniu apartinând legii organice, Curtea a retinut atât faptul ca reglementarea dreptului la pensie nu reprezinta un domeniu rezervat legii organice prin simplul fapt ca este un drept fundamental, asa cum sustin unii dintre autorii exceptiei de neconstitutionalitate, cât si faptul ca, asa cum s-a aratat mai sus, dreptul la pensie speciala, respectiv dreptul la componenta necontributiva a pensiei de serviciu nu reprezinta un drept fundamental. În plus, interdictia stabilita de art. 115 alin. (1) din Constitutie pentru Guvern de a reglementa în domeniul legilor organice priveste doar ordonantele simple, iar nu si ordonantele de urgenta.

II.5. În sfârsit, referitor la sustinerea potrivit careia dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 nu permit ca, în urma revizuirii, titularul pensiei sa poata opta pentru cuantumul mai avantajos, asa cum prevedea art. 180 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, Curtea a retinut, prin Decizia nr. 704/2012, ca, la data intrarii în vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011, legea amintita nu mai era în vigoare, fiind abrogata prin dispozitiile art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.

De altfel, Curtea a retinut ca principiul enuntat de Legea nr. 19/2000 privea numai pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câstigat. În acest sens sunt si cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, în care s-au statuat urmatoarele: "Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivitatii, se constituie într-un drept câstigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptata nici macar cu caracter temporar. Prin sumele platite sub forma contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, persoana în cauza, practic, si-a câstigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitatii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenta dreptului la pensie, iar derogarile, chiar si temporare, referitoare la obligatia statului de a plati cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicarii acestui principiu, afecteaza substanta dreptului la pensie.

Aceasta nu înseamna ca legea nu poate în viitor sa reaseze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se însa tot pe principiul contributivitatii, pentru ca, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evolutiei în reglementarea juridica a acestui domeniu. De aceea, daca prin reasezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul aratat mai sus rezulta un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat sa adopte reglementari similare art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, si anume sa mentina în plata cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementarilor anterior în vigoare, daca acesta este mai avantajos. Aceasta este o masura de protectie a persoanelor care beneficiaza de pensie în sensul art. 47 alin. (2) din Constitutie, constituind, de asemenea, o speranta legitima a asiguratului, întemeiata pe prevederile legale în vigoare cu privire la obtinerea si încasarea unui anumit cuantum al pensiei."

Din aceasta perspectiva, Curtea a statuat ca este evident ca nu se poate vorbi despre o identitate de situatii între principiul pe care îl consacra Legea nr. 19/2000 si dispozitiile de lege criticate.

Distinct de cele aratate mai sus, prin Decizia nr. 292 din 27 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 22 mai 2012, prin care a respins, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. f), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) lit. b) si alin. (2), precum si art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, Curtea a retinut ca si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotarârea din 14 februarie 2012, pronuntata în Cauza Arras si altii împotriva Italiei, a statuat ca adoptarea legislatiei în vederea armonizarii sistemului de pensii prin tratarea în mod egal a tuturor pensionarilor urmareste interesul public (paragraful 81). În opinia Curtii de la Strasbourg, o masura de reducere a pensiilor, de principiu, nu este de natura a aduce atingere esentei drepturilor la pensie ale reclamantilor, din moment ce aceasta reducere a avut ca efect egalizarea unei situatii de fapt si evitarea unor avantaje nejustificate pentru reclamanti si pentru alte persoane aflate în aceeasi situatie. În acest context, Curtea a mentionat si marja larga de apreciere a statului în reglementarea sistemului de pensii.

În acelasi sens sunt si Decizia nr. 533 din 22 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 24 iulie 2012, si Decizia nr. 812 din 2 octombrie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 24 octombrie 2012.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate pronuntata de Curte prin deciziile mai sus mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Maria Fechete, Florica Micu, Ana Roman, Maria Grozav, Ileana Corodan, Flavia Eudochia Lese, Maria Crainic, Ioan Bucur, Ana Bucur, Nicu Serban, Viorel Perta, Marin Andrei, Viorica Banescu, Sofia Bogdan, Alexandrina Chiratcu, Violeta Chirita, Olimpia Constantin, Liana Curta, Maria Damian, Victoria Gheorghe, Maria Isaila, Ecaterina Mainea, Stefana Marcu, Gherghina Munteanu, Stana Nica, Elena Nitu, Tascu Saracaceanu, Alexandrina Simion, Garofita Tanase, Ioana Tanase si Stefana Vasile în dosarele nr. 662/2/2012 si nr. 7.773/2/2011 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, de Gabriela Ciocan, Aurel Bucatariu, Maria Bucatariu, Iulia Vieriu, Elena Chirianu, Neculai Munteanu, Constanta Curpan, Verona Bocancea, Elena Onofrei, Elena Mariuta, Maria Irimia, Niculina Zamosteanu, Violeta Corduneanu si Angelica Amariei în dosarele nr. 8.070/40/2011, nr. 8.063/40/2011, nr. 8.077/40/2011, nr. 8.058/40/2011, nr. 8.067/40/2011, nr. 8.076/40/2011, nr. 8.071/40/2011, nr. 8.081/40/2011, nr. 8.060/40/2011, nr. 8.057/40/2011, nr. 8.064/40/2011, nr. 8.082/40/2011, nr. 8.065/40/2011 si nr. 8.068/40/2011 ale Tribunalului Botosani - Sectia I civila si de Maria Ciocan în Dosarul nr. 7.351/100/2011 al Curtii de Apel Cluj - Sectia I civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 13 decembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puica
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf