Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1058 din 11 decembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie invocata de Victoria Hojbota, Maria Cîmpan si Elena Onioi în Dosarul nr. 11.294/86/2011 al Curtii de Apel Suceava - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.341D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal îndeplinita.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.352D/2012, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie invocata de Elena Dornean în Dosarul nr. 11.299/86/2011 al Curtii de Apel Suceava - Sectia I civila.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect al exceptiilor de neconstitutionalitate invocate în dosarele nr. 1.341D/2012 si nr. 1.352D/2012, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind întrunite conditiile conexarii dosarelor.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.352D/2012 la Dosarul nr. 1.341D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin încheierile din 11 septembrie 2012 si 18 septembrie 2012, pronuntate în dosarele nr. 11.294/86/2011 si nr. 11.299/86/2011, Curtea de Apel Suceava - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie invocata de Victoria Hojbota, Maria Cîmpan, Elena Onioi si Elena Dornean în cauze având ca obiect solutionarea contestatiilor formulate împotriva unor decizii de revizuire a pensiilor, emise în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, în esenta, ca personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea a beneficiat, în temeiul Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea si al personalului care functioneaza în cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, de un statut profesional similar magistratilor, marcat de aceleasi incompatibilitati si interdictii, astfel încât si drepturile la pensia de serviciu ar trebui sa fie aceleasi, în conformitate cu principiul accesorium sequitur principale, astfel cum s-a retinut si în jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi, care, ca urmare a pronuntarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297 din 27 martie 2012, beneficiaza de un tratament juridic similar cu magistratii în privinta acordarii beneficiului pensiei de serviciu.

Se mai arata ca pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea reprezinta un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel încât masura recalcularii pensiilor de serviciu, în temeiul Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, si, ulterior, revizuirea acestora, în temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, echivaleaza cu o expropriere, fiind încalcate predictibilitatea legii, precum si speranta legitima ca un drept câstigat, recunoscut si executat de stat va fi ocrotit si garantat.

Se mai sustine ca, la data intrarii în vigoare a Legii nr. 119/2010, articolele referitoare la pensia de serviciu cuprinse în Legea nr. 567/2004 nu au fost abrogate conform art. 63 si art. 65 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, existând asadar reglementari duble, total opuse.

De asemenea, se arata ca noile metodologii de revizuire a pensiilor de serviciu cuprinse în Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala si în Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor prevazute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor au stabilit în mod discriminatoriu modalitati diferite de calcul, date diferite pentru recalcularea pensiilor, acordarea retroactiva de grupe de munca si stabilirea în mod diferit a stagiului de cotizare, situatie care a determinat majorarea pensiilor beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, fiind diminuate în mod substantial doar pensiile personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, ale controlorilor financiari si ale personalului aeronautic.

Curtea de Apel Suceava - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecatorii-raportori, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, prevederi care au urmatorul continut: "La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga: [...]

f) art. 68, art. 68^1 alin. (2) si art. 68^2 - 68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;".

În opinia autoarelor exceptiei, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, si art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi.

Sunt invocate si prevederile art. 14 - Interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 1 - Protectia proprietatii din Primul Protocol aditional la Conventie si art. 1 - Interzicerea generala a discriminarii cuprins în Protocolul nr. 12 aditional la aceeasi conventie.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

Prevederile legale criticate în prezenta cauza au mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, invocându-se critici identice de neconstitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si conventionale.

Astfel, prin Decizia nr. 920 din 1 noiembrie 2012*), nepublicata înca, Curtea a constatat ca abrogarile prevazute de art. 196 din Legea nr. 263/2010 nu constituie decât o operatiune tehnico-legislativa de corelare a prevederilor actului normativ adoptat cu cele existente în alte legi ce reglementeaza pensiile speciale, respectiv alte masuri în domeniul pensiilor, astfel încât Legea nr. 263/2010 nu are caracter novator si nu aduce nicio modificare sau niciun element nou în raport cu cadrul legal consacrat odata cu aparitia Legii nr. 119/2010.

 

*) Decizia nr. 920 din 1 noiembrie 2012 a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2013.

 

Prin aceeasi decizie, referitor la invocarea considerentelor statuate de Curte prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, ca argument în sprijinul sustinerilor potrivit carora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea ar trebui sa beneficieze de pensie de serviciu, în mod similar consilierilor de conturi, Curtea a constatat ca statutul consilierilor de conturi este diferit de cel al personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor, aspect ce decurge în mod expres din prevederile constitutionale ale art. 140 alin. (1).

În ceea ce priveste sustinerile referitoare la faptul ca personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea a beneficiat, în temeiul Legii nr. 567/2004, de un statut profesional similar magistratilor, marcat de aceleasi incompatibilitati si interdictii, astfel încât si drepturile la pensia de serviciu ar trebui sa fie aceleasi, în conformitate cu principiul accesorium sequitur principale, prin decizia precitata, Curtea a constatat ca personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor de pe lânga acestea nu beneficiaza de statutul magistratilor, fapt ce rezulta din prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, potrivit carora, "în înfaptuirea actului de justitie, munca personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti constituie un sprijin pentru judecatori si procurori, competenta acestei categorii de personal si îndeplinirea corecta a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfasurare a întregii activitati a instantelor judecatoresti si a parchetelor de pe lânga acestea".

De asemenea, prin Decizia nr. 1.264 din 27 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, Curtea a mai statuat ca independenta judecatorilor, respectiv impartialitatea procurorilor se bucura de o consacrare constitutionala, în art. 124 alin. (3), respectiv art. 132 alin. (1), în timp ce pentru personalul auxiliar Constitutia nu are astfel de prevederi. Incontestabil ca toate categoriile de pensii speciale la care se refera Legea nr. 119/2010 au fost justificate de împrejurari deosebite tinând de statutul si activitatea desfasurata de persoanele beneficiare.

Cu toate acestea, Curtea, prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a retinut doar neconstitutionalitatea dispozitiilor referitoare la magistrati, întrucât numai în cazul acestora statutul profesional special era consacrat la nivel constitutional.

Prin aceeasi decizie, Curtea s-a pronuntat si cu privire la conformitatea textelor de lege criticate cu prevederile Legii fundamentale care consacra dreptul la pensie, dreptul de proprietate privata, precum si principiul neretroactivitatii legii civile. În acest sens, a retinut ca pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementata printr-o lege speciala, are doua componente, si anume pensia contributiva si un supliment din partea statului. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, pe când partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constitutie. De asemenea, Curtea a aratat ca în conceptul de "drepturi câstigate" pot intra doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari. Prin urmare, numai daca legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestatii deja încasate s-ar fi încalcat dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*1),

 

*1) A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, exceptie invocata de Victoria Hojbota, Maria Cîmpan, Elena Onioi si Elena Dornean în dosarele nr. 11.294/86/2011 si nr. 11.299/86/2011 ale Curtii de Apel Suceava - Sectia I civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 11 decembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf