Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1054 din 11 decembrie 2012

Asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor*)

*) A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Verginia Furdui în Dosarul nr. 8.772/107/2010 al Curtii de Apel Târgu Mures - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.323D/2012.

La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.334D/2012, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicata de Lia Dorina Bordianu în Dosarul nr. 5.225/97/2010 al Curtii de Apel Cluj - Sectia I civila.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinita.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.334D/2012 la Dosarul nr. 1.323D/2012, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 4 septembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 8.772/107/2010, si prin Încheierea din 5 iulie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 5.225/97/2010, Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia I civila si Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de reclamanta-intimata Verginia Furdui si de reclamanta-intimata Lia Dorina Bordianu, în cadrul unor cauze având ca obiect contestatii la decizii de recalculare a pensiilor.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 47 alin. (1) si art. 20.

Referitor la încalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie, arata ca dispozitiile Legii nr. 119/2010 încalca normele de tehnica legislativa care impun existenta unei congruente (concordante) între motivele si/sau scopul unui act normativ, pe de-o parte, si efectele juridice ale acestuia, pe de alta parte, astfel cum statueaza dispozitiile art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Or, la sfârsitul anului 2011, dupa finalizarea procesului de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1 din Legea nr. 119/2010 exista o discrepanta enorma între expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 si previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al Legii nr. 119/2010 si realitatea bugetara. Concluzionând, autorii exceptiei arata ca, prin adoptarea Legii nr. 119/2010, s-a marit, contrar dezideratelor si angajamentelor asumate de România cu organismele financiare internationale, deficitul sistemului de pensii de la 1,2% din P.I.B. în anul 2009 la 2,35% din P.I.B. în anul 2011.

Cu privire la încalcarea art. 47 alin. (1) din Constitutie, sustin ca dispozitiile de lege criticate nu au reprezentat masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent, ci masuri prin care s-a accentuat dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri si cheltuieli. Considera ca actualmente situatia de fapt este diferita fata de cea prevazuta în Decizia nr. 871/2010 a Curtii Constitutionale. Astfel, la 1 an si 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 se observa ca efectele produse de aceasta sunt cel putin pe termen scurt si mediu în totala contradictie cu motivele si scopurile principale ale acesteia, astfel cum au fost mentionate în expunerea de motive.

De asemenea, considera ca Legea nr. 119/2010 contravine si art. 20 din Constitutie, deoarece încalca, în principal, art. G pct. 2 din partea a V-a din Carta sociala europeana revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificata de România prin Legea nr. 74/1999, si, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeasi carta raportat la art. 65 pct. 1 si 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate sociala al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964, întrucât în majoritatea cazurilor, în urma recalcularii, pensiile personalului diplomatic si consular, personalului aeronautic civil navigant si nenavigant, functionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputatilor, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si personalului Curtii de Conturi nu sunt cel putin egale cu 40% din totalul câstigului anterior al beneficiarului pensiei.

Curtea de Apel Târgu Mures - Sectia I civila si Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila apreciaza ca dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de catre autoarea exceptiei Lia Dorina Bordianu, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost retinut în încheierile de sesizare a Curtii Constitutionale, îl constituie dispozitiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care au urmatorul cuprins: "Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în întelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:

[...] c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea."

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate considera ca aceste prevederi de lege contravin urmatoarelor dispozitii din Constitutie: art. 1 alin. (5), potrivit caruia "În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent si art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, coroborat cu art. G pct. 2 din partea a V-a din Carta sociala europeana revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996, ratificata de România prin Legea nr. 74/1999, si cu art. 12 pct. 2 din partea a II-a din aceeasi carta raportat la art. 65 pct. 1 si 2 din partea a XI-a din Codul european de securitate sociala al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:

I. Cu privire la notele scrise depuse la dosar de autoarea exceptiei Lia Dorina Bordianu, prin care aceasta "invoca exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 119/2010", Curtea constata ca, potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a Curtii îl reprezinta încheierea instantei judecatoresti, iar litigiul constitutional se desfasoara numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fara ca acestea sa poata fi modificate de vreuna dintre parti. Prin urmare, nu poate fi primita cererea prin care se invoca o noua exceptie de neconstitutionalitate, ulterior încheierii de sesizare, direct în fata Curtii Constitutionale.

II. Referitor la dispozitiile de lege criticate, Curtea retine ca s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, prin Decizia nr. 1.481 din 8 noiembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 17 ianuarie 2012, prin Decizia nr. 1.423 din 20 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 14 decembrie 2011, Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, si Decizia nr. 1.285 din 29 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 23 noiembrie 2011.

Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, s-a constatat, în esenta, ca "pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea speciala". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, "tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie speciala "nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, [...] Conformându-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila, nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri în domeniul pensiilor nu se rasfrânge asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale în vigoare, care constituie facta praeterita".

Totodata, Curtea a statuat ca "partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de <>, ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii".

Curtea Constitutionala a constatat ca "eliminarea pensiilor de serviciu reglementata de Legea nr. 119/2010 nu a reprezentat o sarcina individuala excesiva, aceasta sarcina fiind suportata de cvasimajoritatea personalului angajat în domeniul public care beneficia de astfel de pensii în egala masura. Ajustarea dictata de principiul contributivitatii nu numai ca elimina un beneficiu suplimentar acordat unor angajati ai statului, dar îi integreaza pe cvasimajoritatea acestora într-un sistem unic de pensii publice. Totodata, conform jurisprudentei Curtii, dreptul la pensie nu este afectat decât atunci când este redusa pensia contributiva (a se vedea Decizia nr. 872 si Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010); or, în cauza de fata, nu se pune o atare problema, pensia contributiva nefiind în niciun fel afectata sau restrânsa".

Totodata, prin Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, Curtea a statuat: "cuantumurile viitoare ale pensiilor aflate în plata nu pot fi subsumate unui drept de proprietate pe care beneficiarul unei pensii l-ar avea. Cuantumul pensiei reprezinta un bun numai în masura în care acesta a devenit exigibil".

Referitor la criticile privind pretinsa încalcare a art. 20 din Constitutie coroborat cu prevederile Cartii sociale europene revizuite si Codului european de securitate sociala al Consiliului Europei, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012. Cu acel prilej, Curtea a retinut ca "în sistemul public de pensii, întemeiat pe principiul contributivitatii, cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obtinute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci si la veniturile obtinute pe întreaga perioada de contributie. Prevederile internationale invocate nu stabilesc nici ele ca veniturile în functie de care se apreciaza cuantumul la pensie sunt numai acelea aferente ultimilor ani de contributie, astfel ca apar ca lipsite de temei criticile de neconstitutionalitate invocate".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutiile, cât si considerentele deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie ridicata de Verginia Furdui în Dosarul nr. 8.772/107/2010 al Curtii de Apel Târgu Mures - Sectia I civila si de Lia Dorina Bordianu în Dosarul nr. 5.225/97/2010 al Curtii de Apel Cluj - Sectia I civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 11 decembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf