Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1052 din 11 decembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel-Liviu Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie invocata de Rozalia Gorea în Dosarul nr. 5.230/97/2010 al Curtii de Apel Cluj - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.283D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, procedura de citare fiind legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiata, invocând în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 27 iunie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 5.230/97/2010, Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie invocata de Rozalia Gorea într-o cauza având ca obiect solutionarea contestatiei formulate împotriva deciziei de recalculare a unei pensii de serviciu, în temeiul Legii nr. 119/2010.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca actul normativ criticat contravine dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, deoarece este în contradictie cu normele de tehnica legislativa, respectiv cu prevederile art. 6 alin. (1) si (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, care impun existenta unei concordante între motivele si/sau scopul actului normativ si efectele acestuia. Or, în opinia autoarei exceptiei, prin adoptarea actului normativ criticat nu s-a realizat scopul propus, si anume obtinerea unor economii semnificative la bugetul de stat. Astfel, se sustine ca exista o discrepanta majora între cele aratate în expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 si previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al acestei legi, pe de o parte, si realitatea bugetara existenta la finalizarea procesului de recalculare a pensiilor, pe de alta parte, realitate care indica o crestere a cheltuielilor sistemului de pensii publice, iar nu o scadere, asa cum s-a prevazut, situatie determinata de cresterea a 95% din pensiile din sistemul de aparare si ordine publica, în urma recalcularii acestora.

În opinia autoarei exceptiei, actul normativ criticat contravine si dispozitiilor constitutionale privind obligatia statului de a asigura un nivel de trai decent, dat fiind faptul ca recalcularea pensiilor de serviciu nu s-a dovedit a fi o masura de dezvoltare economica si de protectie sociala, ci, dimpotriva, a accentuat într-un mod nerezonabil într-o societate democratica dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri si cheltuieli, cu consecinte implicite pe termen mediu si lung asupra nivelului de trai a carui finantare se asigura din bugetul de stat. Mai mult, arata ca efectele produse de aplicarea Legii nr. 119/2010 afecteaza stabilitatea economica a tarii si implicit securitatea nationala.

Legea nr. 119/2010 contravine si dispozitiilor art. 20 din Constitutie, deoarece încalca prevederile art. G pct. 2 din Partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite si, în subsidiar, prevederile art. 12 pct. 2 din Partea a II-a a aceleiasi Carte, raportat la art. 65 pct. 1 si 2 din Partea a XI-a din Codul european de securitate sociala al Consiliului Europei, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalcularii pensiilor de serviciu, cuantumul ce a rezultat din aceasta operatiune nu este cel putin egal cu 40% din totalul câstigului anterior al beneficiarului pensiei.

De asemenea, sunt încalcate si prevederile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dat fiind faptul ca dreptul la pensie, ca drept fundamental, este un "bun" în sensul acestei norme internationale.

Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, arata ca masura transformarii pensiei de serviciu într-o pensie contributiva nu afecteaza obligatia statului de a asigura un nivel de trai decent.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezinta prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit carora:

"Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în întelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare: (...)

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea."

În opinia autorului exceptiei, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului si art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai decent.

De asemenea, sunt invocate prevederile art. G pct. 2 din Partea V-a a Cartei sociale europene revizuite si, în subsidiar, prevederile art. 12 pct. 2 din Partea a II-a a aceleiasi Carte, raportat la art. 65 pct. 1 si 2 din Partea a XI-a din Codul european de securitate sociala al Consiliului Europei, precum si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constitutionalitate în raport cu dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai decent si în raport de o motivare similara celei invocate în prezenta cauza. Astfel, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Decizia nr. 1.590 din 13 decembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 6 februarie 2012 si Decizia nr. 1.269 din 27 septembrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011, Curtea a retinut ca aceste dispozitii constitutionale sunt lipsite de relevanta, întrucât dreptul la pensie vizeaza pensia obtinuta în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

Cele statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauza, neintervenind elemente noi, de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.

De asemenea, prin Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, Curtea a examinat critici de neconstitutionalitate identice cu cele formulate în prezenta cauza, statuând ca nu se poate retine încalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, ci, mai degraba, o previzionare inexacta a efectelor Legii nr. 119/2010, fapt care nu reprezinta un aspect de neconstitutionalitate.

Tot din perspectiva efectelor generate de actul normativ în discutie, si în prezenta cauza, autoarea exceptiei considera ca este încalcat art. 47 alin. (1) din Constitutie, referitor la dreptul la un nivel de trai decent.

Fata de aceleasi sustineri, în decizia mentionata, Curtea a apreciat ca cele aratate în motivarea exceptiei sunt insuficiente pentru a evalua în mod concret efectele pe care dispozitiile Legii nr. 119/2010 le-au avut asupra economiei. Astfel, împrejurarea ca în anul 2011 deficitul sistemului public de pensii a fost superior celui din anii precedenti trebuie raportata la ansamblul masurilor pe care statutul le-a luat în aceasta perioada, precum si la contextul social si economic. Or, Curtea a constatat ca Legea nr. 119/2010 nu a fost singurul act normativ adoptat în aceasta perioada în ceea ce priveste materia dreptului la pensie, anul 2010 aducând dupa sine si adoptarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. În acelasi timp, contextul crizei economice pe care România a strabatut-o în aceasta perioada a produs efecte negative având multiple manifestari. Evolutia sociala, cresterea numarului de asigurati si diminuarea numarului de contribuabili pot fi tot atâtea raspunsuri la problema cresterii deficitului sistemului de pensii publice.

De asemenea, în ceea ce priveste sustinerile privind contrarietatea actului normativ criticat cu prevederile Cartii sociale europene revizuite si ale Codului european de securitate sociala al Consiliului Europei, motivate de o pretinsa nerespectare a cuantumurilor prestatiilor sociale aratate în aceste acte internationale, prin decizia mentionata, s-a retinut ca, în sistemul public de pensii întemeiat pe principiul contributivitatii cuantumul pensiei este raportat nu doar la veniturile obtinute imediat înainte de deschiderea dreptului la pensie, ci la veniturile obtinute pe întreaga perioada de contributie. Prevederile internationale invocate nu stabilesc nici ele ca veniturile în functie de care se apreciaza cuantumul la pensie sunt numai acelea aferente ultimilor ani de contributie, astfel ca apar ca lipsite de temei criticile de neconstitutionalitate invocate.

În ceea ce priveste invocarea încalcarii prevederilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin mai multe decizii Curtea, reiterând cele statuate în jurisprudenta sa anterioara (spre exemplu, deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, nr. 38 din 24 ianuarie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 5 martie 2012, si nr. 213 din 13 martie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 2 mai 2012), a constatat ca, si din aceasta perspectiva, exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, aratându-se ca partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de "bun", ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar eliminarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.

Întrucât criticile de neconstitutionalitate din prezenta cauza privesc aspecte identice cu cele relevate în deciziile anterior mentionate si având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutiile deciziilor mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*1),

 

*1) A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, exceptie invocata de Rozalia Gorea în Dosarul nr. 5.230/97/2010 al Curtii de Apel Cluj - Sectia I civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 11 decembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf