Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1043 din 11 decembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, exceptie ridicata de Toader Paraschiv în Dosarul nr. 22.470/303/2011 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului nr. 1.052D/2012 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal se prezinta personal autorul exceptiei, Toader Paraschiv, si, pentru partea Agentia Nationala de Integritate, directorul Directiei juridice, control, relatii publice si comunicare, Ioana Lazar, cu delegatie depusa la dosar.

Magistratul-asistent refera asupra cauzei si arata ca dosarul se afla la al doilea termen de judecata, ca urmare a admiterii cererii de acordare a unui nou termen de judecata, formulata de Agentia Nationala de Integritate în sedinta publica din data de 29 noiembrie 2012, când, în temeiul dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 si ale art. 156 din Codul de procedura civila, Curtea a dispus amânarea judecarii cauzei pentru data de 11 decembrie 2012.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul autorului exceptiei, care solicita admiterea criticii de neconstitutionalitate în raport cu art. 9, art. 16 alin. (1) si art. 20 din Constitutie. În acest sens, sustine ca obligarea presedintilor, vicepresedintilor, secretarilor si trezorierilor federatiilor si confederatiilor sindicale la declararea averii si a intereselor este nejustificata si discriminatorie în raport cu persoanele care îndeplinesc functii publice, deoarece liderii de sindicat nu exercita prerogative de putere publica, nu presteaza în numele statului un serviciu de interes general si nu dispun de capacitatea de a gestiona sau administra fonduri publice.

Reprezentantul Agentiei Nationale de Integritate solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate. Arata ca sindicatele reprezinta o emanatie a statului de drept, asigurând exprimarea punctelor de vedere ale membrilor lor, astfel ca nu poate fi considerata neconstitutionala optiunea legiuitorului de a institui obligatia declararii averii si a intereselor pentru liderii de sindicat, în cazul carora este justificata îndeplinirea imperativelor de etica si moralitate. De asemenea, persoanele din conducerea organizatiilor sindicale sunt implicate în procesul de luare a deciziilor si, de aceea, obligatia prevazuta prin textul de lege criticat asigura exercitarea functiilor în conditii de transparenta. În fine, arata ca reglementarea criticata este justificata de situatia obiectiv diferita a liderilor de sindicate si corespunde exigentelor Uniunii Europene si ale Grupului Statelor Anticoruptie al Consiliului Europei în ceea ce priveste asigurarea integritatii si transparentei în exercitarea functiilor publice. Depune note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiata, sens în care arata ca, în cazul liderilor organizatiilor sindicale, este justificata incidenta reglementarilor privind obligatiile de integritate si transparenta în exercitarea functiilor publice. Instituirea unor asemenea obligatii tine, în termeni mai largi, de lupta statului pentru combaterea coruptiei, sens în care invoca Conventia Natiunilor Unite împotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003, ratificata de România prin Legea nr. 365/2004, si Decizia-cadru 2003/568/JAI din 22 iulie 2003 a Consiliului Uniunii Europene privind combaterea coruptiei în sectorul privat.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 28 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 22.470/303/2011, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.

Exceptia a fost ridicata de Toader Paraschiv într-o cauza având ca obiect solutionarea unei plângeri contraventionale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca, în enumerarea de la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, la pct. 37 este cuprinsa o categorie de persoane, respectiv cele care exercita unele functii de conducere în organizatiile sindicale, care nu are niciun element de similaritate cu celelalte 38 de categorii din enumerare. Astfel, între functiile si demnitatile publice, pe de o parte, si functiile de conducere din organizatiile sindicale nu exista nici identitate si nici similaritate, astfel încât aplicarea aceluiasi tratament juridic, fara a exista un motiv obiectiv si rezonabil, constituie o discriminare. Presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii federatiilor si confederatiilor sindicale nu sunt nici functionari publici si nici demnitari, nu exercita nicio prerogativa de putere publica, nu presteaza în numele statului vreun serviciu de interes general si nu dispun de capacitatea de a lua decizii cu privire la modul de gestionare, administrare si distribuire a fondurilor publice.

De asemenea, arata ca declararea averilor si a intereselor are drept scop exercitarea unui control asupra persoanelor care îndeplinesc o functie susceptibila sa ocazioneze acte de coruptie si afectarea fondurilor publice. Or, integrarea conducatorilor de federatii si confederatii în categoria functionarilor si demnitarilor susceptibili sa fie subiecte active ale faptelor de coruptie nu este nici logica, nici impusa de vreun tratat international sau regulament european.

Sunt invocate, în acelasi timp, aspecte privind procesul de adoptare a Legii nr. 176/2010, evidentiindu-se optiunile diferite, pe parcursul adoptarii legii, în ceea ce priveste includerea sau nu a liderilor de sindicat în categoria persoanelor obligate sa depuna declaratia de avere si de interese.

De altfel, discriminarea rezulta si în raport cu categoriile celorlalti conducatori de organizatii neguvernamentale, care nu au o asemenea obligatie, desi exista asemenea organizatii care primesc subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.

În absenta unui temei obiectiv si rezonabil, prevederile de lege criticate încalca si art. 9 din Constitutie, sens în care sunt invocate prevederile Conventiei nr. 87 privind libertatea sindicala si apararea dreptului sindical, adoptata de Organizatia Internationala a Muncii (O.I.M.), ratificata prin Decretul nr. 213/1957, publicat în Buletinul Oficial al României, nr. 4 din 18 ianuarie 1958, art. 2 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011 si art. 218 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Invocând dispozitiile art. 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, autorul exceptiei sustine ca dreptul de asociere în sindicate este un drept fundamental distinct de dreptul general de asociere.

Pe de alta parte, presupunând ca includerea conducatorilor de federatii si confederatii sindicale în rândul persoanelor care trebuie sa depuna declaratii de avere ar avea ca motivatie grija fata de fondurile pe care aceste organizatii le încaseaza din cotizatiile membrilor lor, acesta nu poate fi considerat un motiv valabil, fiind în contradictie cu modul în care este interpretata Conventia nr. 87/1948 de organismele specializate ale O.I.M. Potrivit acestei interpretari, fondurile sindicatelor nu sunt fonduri publice, iar gestionarea acestora constituie responsabilitatea organizatiilor sindicale.

În plus, în niciun stat din Uniunea Europeana, legislatia nu prevede obligatia declararii averii pentru liderii federatiilor sau confederatiilor sindicale, iar obligarea acestora la declararea averilor nu are nicio legatura cu lupta împotriva coruptiei.

În fine, sustine ca dreptul fundamental la asociere în sindicate este îngradit, în conditiile în care averea reprezentantilor organizatiilor sindicale este supusa controlului unei autoritati publice, doar pentru faptul ca acestia exercita o functie de conducere.

Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti - Sectia civila apreciaza ca prevederile art. 1 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 176/2010 sunt constitutionale, deoarece în stabilirea categoriilor de persoane carora le revine obligatia de a depune declaratia de avere si de interese legiuitorul a avut în vedere atât calitatea destinatarilor actului normativ, cât si importanta functiilor detinute de acestea. Stabilirea acestei obligatii în sarcina presedintilor, vicepresedintilor, secretarilor si trezorierilor federatiilor si confederatiilor sindicale este justificata de necesitatea prevenirii faptelor de coruptie. Activitatea persoanelor vizate de norma criticata are o importanta deosebita, prin realizarea negocierii dintre angajator sau organizatia patronala si sindicat ori organizatia sindicala sau reprezentantii angajatilor, a caror conducere o asigura, în vederea reglementarii raporturilor de munca ori de serviciu dintre cele doua parti. Ca urmare, se justifica interesul oricarui cetatean de a cunoaste date referitoare la veniturile realizate si incompatibilitatile existente cu privire la personalul vizat.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 1 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 176/2010 sunt constitutionale. Precizeaza ca textul de lege criticat nu creeaza o discriminare între diferite categorii de persoane, ci reprezinta optiunea legiuitorului, care nu poate fi considerata contrara dispozitiilor constitutionale invocate. De asemenea, pentru a asigura conditiile ca activitatea sindicatelor, patronatelor si asociatiilor profesionale sa se desfasoare sub semnul impartialitatii, integritatii si transparentei, legiuitorul a stabilit masuri de protectie a acestor deziderate, precum este si reglementarea obligatiei declararii averii si a intereselor. Aceasta obligatie este justificata de necesitatea prevenirii faptelor de coruptie de catre anumite categorii de personal, individualizate de legiuitor.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse de Agentia Nationala de Integritate, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, având urmatorul cuprins: "Dispozitiile prezentei legi se aplica urmatoarelor categorii de persoane, care au obligatia declararii averii si a intereselor: [...]

37. presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii federatiilor si confederatiilor sindicale;".

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile de lege criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse în art. 9 privind sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetatenilor si art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 176/2010, Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale, instituirea obligatiei de declarare a averii si intereselor este justificata de necesitatea prevenirii faptelor de coruptie de catre anumite categorii de personal individualizate de legiuitor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.082 din 8 septembrie 2009, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 3 octombrie 2009, si Decizia nr. 1.458 din 9 noiembrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

În acelasi timp, Curtea precizeaza ca, asa cum a statuat în jurisprudenta sa, situatia diferita în care se afla anumite categorii de cetateni impune si tratamentul juridic diferentiat al drepturilor si obligatiilor acestora (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 130 din 4 iulie 2000, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 22 august 2000).

În aceste conditii, Curtea retine ca solutia legislativa potrivit careia presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii federatiilor si confederatiilor sindicale au obligatia declararii averii si a intereselor este pe deplin justificata, legiuitorul fiind liber sa instituie obligatii suplimentare în sarcina acelui personal care desfasoara o activitate de o anumita natura si importanta în sectorul public.

Astfel, situatia deosebita în care se afla presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii federatiilor si confederatiilor sindicale este determinata de atributiile ce le revin în asigurarea îndeplinirii rolului sindicatelor, prevazut în teza a doua a art. 9 din Constitutie, si anume apararea drepturilor si promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor.

În raport cu aceste considerente, Curtea constata ca reglementarea criticata nu contine dispozitii discriminatorii în sensul art. 16 alin. (1) din Constitutie si nu limiteaza în vreun fel dreptul de asociere în sindicate, ci creeaza premisele necesare pentru a asigura exercitarea eficienta a functiilor de conducere în cadrul federatiilor si confederatiilor sindicale, în conditii de impartialitate, integritate si transparenta, proprii unui stat de drept, democratic si social.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 37 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, exceptie ridicata de Toader Paraschiv în Dosarul nr. 22.470/303/2011 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 11 decembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf