Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1038 din 5 decembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si a legii in ansamblul sau

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Iulia Antoanella Motoc - judecator

Ion Predescu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a legii în ansamblul sau, exceptie ridicata de Flavia Eudochia Lese în Dosarul nr. 6.772/100/2010 al Tribunalului Maramures - Sectia I civila, de Mariana Barbuta în Dosarul nr. 58.559/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si de Aurel Bonciog în Dosarul nr. 45.818/3/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale.

Aceste exceptii de neconstitutionalitate constituie obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 302D/2012, 374D/2012 si 676D/2012.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din 27 septembrie 2012 si au fost consemnate în încheierea de la acea data, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronuntarea la data de 18 octombrie 2012, iar apoi, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecata, la 13 noiembrie 2012, 22 noiembrie 2012, 27 noiembrie 2012 si 5 decembrie 2012.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 13 decembrie 2011, pronuntata în Dosarul nr. 6.772/100/2010, Tribunalul Maramures - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a legii în ansamblul sau.

Exceptia a fost ridicata de Flavia Eudochia Lese cu prilejul solutionarii contestatiei formulate împotriva deciziei de pensionare.

Prin Încheierea din 25 ianuarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 58.559/3/2010, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (1) si (2) din Legea nr. 119/2010.

Exceptia a fost ridicata de Mariana Barbuta cu prilejul solutionarii contestatiei formulate împotriva deciziei de pensionare.

Prin Încheierea din 10 ianuarie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 45.818/3/2010, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 3 din Legea nr. 119/2010.

Exceptia a fost ridicata de Aurel Bonciog cu prilejul solutionarii recursului formulat împotriva Sentintei civile nr. 6.652 din 24 iunie 2011, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a civila, conflicte de munca si asigurari sociale în Dosarul nr. 45.818/3/2010.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esenta, ca dispozitiile actului normativ criticat, care prevad recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plata prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, sunt retroactive, întrucât aduc atingere unor drepturi câstigate potrivit legislatiei anterioare Legii nr. 119/2010. În sprijinul celor aratate, invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 375/2005. În continuare, arata ca prevederile Legii nr. 119/2010 aduc atingere si dreptului de proprietate privata, pensia reprezentând un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Pentru ca stapânirea unui bun sa poata fi calificata drept posesie, trebuie sa existe atât elementul material - corpus, cât si elementul psihologic - animus sibi habendi. Or, prin prevederile art. 3 din Legea nr. 119/2010 se aduce atingere elementului material. În sensul celor aratate invoca si cele retinute de Înalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 29 din 12 decembrie 2011.

Tribunalul Maramures - Sectia I civila, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiata.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 - 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si legea în ansamblul sau, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010.

Textele de lege au urmatoarea redactare:

- Art. 1: "Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii în întelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:

a) pensiile militare de stat;

b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor;

c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea;

d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;

e) pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;

f) pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;

g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila;

h) pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi.";

- Art. 2: "(1) Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii pentru limita de vârsta în întelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevazute la art. 1 lit. c) si f) devin pensii pentru limita de vârsta în întelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) Pensiile de invaliditate si pensiile de urmas dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmas, în întelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Pensiile de serviciu, altele decât cele mentionate la alin. (1) - (3), dintre cele prevazute la art. 1, devin pensii pentru limita de vârsta în întelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.";

- Art. 3: "(1) Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) În situatia pensiilor dintre cele prevazute la alin. (1), care au fost stabilite în baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determina considerându-se a fi îndeplinite conditiile de acordare prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) În termen de 15 zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarâre a Guvernului."

Autorii exceptiei considera ca prevederile Legii nr. 119/2010 sunt contrare urmatoarelor texte din Constitutie: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privata si art. 136 alin. (5) referitor la dreptul de proprietate privata. De asemenea, invoca art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art. 17 din conventia amintita.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate în raport cu aceleasi texte din Constitutie si argumente asemanatoare celor invocate în prezenta cauza. Astfel, prin deciziile nr. 871 si nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a retinut, în esenta, ca "pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea speciala". Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, "tine de politica statului în domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia". Prin urmare, dobândirea dreptului la pensie speciala "nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câstigat reprezentând doar prestatiile deja realizate pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. (...) Conformându-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor, si numai în ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie si vârsta eligibila nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor nu se rasfrânge asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale în vigoare, care constituie facta praeterita."

Cu acelasi prilej, Curtea a statuat ca "Partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi încadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, în notiunea de <>, ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept câstigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pâna la data intrarii în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii."

În prezenta cauza însa autorii exceptiei considera ca cele retinute de Curtea Constitutionala prin deciziile amintite se impune a fi reconsiderate având în vedere considerentele Deciziei Înaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 29 din 12 decembrie 2011 cu privire la recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si de colegiile de conducere ale curtilor de apel Brasov, Cluj, Craiova si Galati privind aplicarea dispozitiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constitutie, art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia europeana a drepturilor omului si art. 14 din Conventie, referitoare la recalcularea pensiilor prevazute de art. 1 din lege, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011.

Curtea retine însa ca, prin decizia amintita, Înalta Curte de Casatie si Justitie nu a negat competenta instantei de contencios constitutional de a decide cu privire la constitutionalitatea si conventionalitatea unor dispozitii de lege si nici efectul definitiv si general obligatoriu al deciziilor acestei instante. Astfel, a precizat ca "deciziile si considerentele deciziilor Curtii Constitutionale sunt obligatorii în ceea ce priveste constatarile conformitatii sau neconformitatii atât cu Constitutia, cât si cu Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului". În continuare a retinut însa ca, "daca instanta de contencios constitutional a constatat conventionalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una in abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constitutionala), iar aceasta nu împiedica instantele de drept comun sa evalueze în concret, în fiecare cauza în parte, în raport cu circumstantele fiecarei spete, daca aplicarea aceleiasi norme nu antreneaza pentru reclamant consecinte incompatibile cu Conventia, protocoalele ei aditionale sau jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului".

Or, Curtea Constitutionala retine ca prin Decizia din 7 februarie 2012, pronuntata în Cauza Frimu si altii contra României, ori Decizia din 15 mai 2012, pronuntata în Cauza Abaluta si altii contra României, paragrafele 13 - 20, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca, desi art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii la bugetul asigurarilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat.

De asemenea, Curtea de la Strasbourg a amintit ca statele parti la Conventie dispun de o marja larga de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Astfel, data fiind cunoasterea directa a propriei societati si a nevoilor sale, autoritatile nationale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile si veniturile publice, iar Curtea respecta alegerea lor, cu exceptia cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.

În speta, Curtea a subliniat ca reforma sistemelor de pensii a fost fundamentata pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, si anume contextul economic actual si corectarea inegalitatilor existente între diferitele sisteme de pensii.

În aceasta privinta, Curtea a constatat ca diminuarea pensiilor reclamantilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevazut de Legea nr. 263/2010 si a aratat ca motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate.

De asemenea, Curtea a retinut ca reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv si nu a adus atingere drepturilor la prestatii sociale dobândite în temeiul contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei parti din pensie, care era sustinuta integral de la bugetul de stat si care reprezenta un avantaj de care reclamantii beneficiasera multumita naturii profesiei lor.

În ceea ce priveste diferenta de tratament, în raport cu alte categorii de pensionari, Curtea a constatat ca o diferenta este discriminatorie, în sensul art. 14 din Conventie, în cazul în care nu are nicio justificare obiectiva si rezonabila.

Curtea a retinut ca faptul ca alte categorii sociale se bucura în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor tine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.

Având în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a retinut ca masurile criticate de reclamanti nu i-au determinat pe acestia sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul de proprietate si nu au fost în mod nejustificat discriminati în raport cu alti pensionari.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi*1),

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 - 3 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, precum si a legii în ansamblul sau, exceptie ridicata de Flavia Eudochia Lese în Dosarul nr. 6.772/100/2010 al Tribunalului Maramures - Sectia I civila, de Mariana Barbuta în Dosarul nr. 58.559/3/2010 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si de Aurel Bonciog în Dosarul nr. 45.818/3/2010 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 5 decembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

 

 

*1) A se vedea opinia separata de la Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf