Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1032 din 29 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International

Petre Lazaroiu - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Simina Gagu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, exceptie ridicata de Virgil-Ioan Ogrean în Dosarul nr. 7.650/102/2011 (numar în format vechi 10.464/2011) al Tribunalului Mures - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului nr. 1.204D/2012 al Curtii Constitutionale.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiata, sens în care invoca jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale (concretizata în deciziile nr. 544 din 24 mai 2012 si nr. 1.149 din 28 septembrie 2010), precum si aspecte din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 10 aprilie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 7.650/102/2011 (numar în format vechi 10.464/2011), Tribunalul Mures - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International.

Exceptia a fost ridicata de Virgil-Ioan Ogrean într-o cauza având ca obiect plata pensiei într-un anumit cuantum.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca prevederile art. 17 din Legea nr. 329/2009 sunt neconstitutionale, deoarece creeaza inechitate si nedreptate între pensionari.

Astfel, daca pensionarilor (indiferent de sistemul de pensii din care provin) care au dobândit dreptul la pensie într-un cuantum mai mic sau egal cu câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010, li se permite în continuare cumulul pensiei cu veniturile realizate, celor care au o pensie cu un cuantum mai mare decât câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat nu li se mai permite acest cumul.

Potrivit autorului exceptiei, crearea unei echitati între pensionari presupune fie interzicerea cumulului pensiei cu veniturile salariale în toate situatiile, fie permiterea în cazul tuturor pensionarilor a cumulului veniturilor salariale cu pensia pâna la limita câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale.

Or, prin interzicerea totala a cumulului veniturilor salariale cu pensia pâna la limita câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat numai în cazul pensionarilor care au o pensie mai mare decât acest cuantum, se creeaza o mare inechitate între cetatenii români, o discriminare între doua categorii de pensionari si privilegii doar pentru cei care au o pensie mai mica decât limita aratata mai sus. Totodata, este îngradit dreptul fundamental la munca.

De asemenea, autorul exceptiei arata ca, odata ce a fost stabilit dreptul la pensie, acesta reprezinta un "bun" asupra caruia exista un drept de proprietate, continutul si limitele acestuia fiind clar stabilite prin decizia de pensionare. Daca s-a apreciat ca în conditiile crizei economice se impunea luarea unor masuri de restrictionare a cheltuielilor bugetare, concretizate în restrângerea dreptului de a cumula pensia cu veniturile salariale pâna la un anumit nivel, de acel nivel trebuiau sa beneficieze toti pensionarii, nu numai cei cu pensii mici. În acest fel, se produce, practic, o expropriere, fara a exista o cauza de utilitate publica si fara o dreapta si prealabila despagubire.

Tribunalul Mures - Sectia civila considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiata, sens în care invoca Decizia din 20 martie 2012, pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în Cauza Ionel Panfile împotriva României, prin care s-a statuat ca regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare, nu încalca art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie. De asemenea, prin stabilirea unui prag al cuantumului pensiei se creeaza o discriminare între asigurati, însa aceasta diferentiere are o motivare obiectiva si rezonabila.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu urmatorul cuprins:

"(1) Beneficiarii dreptului la pensie apartinând atât sistemului public de pensii, cât si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariate sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si în cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, pot cumula pensia neta cu veniturile astfel realizate, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a) la data intrarii în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;

b) dupa data intrarii în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale criticate încalca dispozitiile din Constitutie cuprinse în: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetatenilor, art. 41 alin. (1) privind dreptul la munca si art. 44 alin. (1) si (3) privind dreptul de proprietate privata si conditiile exproprierii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca prevederile art. 17 din Legea nr. 329/2009 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi dispozitii din Constitutie, invocate si în prezenta cauza (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.149 din 28 septembrie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 26 octombrie 2010, Decizia nr. 297 din 1 martie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 20 iulie 2011, Decizia nr. 368 din 22 martie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011, Decizia nr. 378 din 22 martie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 4 iulie 2011, Decizia nr. 544 din 24 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2012).

Cu acele prilejuri, Curtea a statuat ca nicio dispozitie constitutionala nu împiedica legiuitorul sa suprime cumulul pensiei cu salariul, cu conditia ca o asemenea masura sa se aplice în mod egal pentru toti cetatenii, iar eventualele diferente de tratament sa aiba o ratiune licita.

Curtea a constatat ca nivelul pensiei nete pâna la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat (devenit, în prezent, câstigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinta câstigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii si protectiei sociale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011) respecta conditiile de obiectivitate (este expres prevazut de lege, previzibil si determinabil) si rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o optiune justa si echilibrata) impuse de principiul nediscriminarii. Totodata, Curtea a retinut ca masura adoptata este proportionala cu situatia care a determinat-o, respectiv situatia de criza economica în care se regaseste statul, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii si mijloacele folosite în realizarea lui, si este aplicata în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

Totodata, Curtea a retinut ca prestatiile cu titlu de pensie pentru perioadele viitoare nu intra în sfera de incidenta a dreptului de proprietate, acest drept putând fi invocat numai cu privire la perioadele pentru care pensia a fost în plata.

De asemenea, Curtea a mai aratat ca solutia legislativa care instituie un anumit cuantum sau prag valoric, apreciat ca rezonabil, corespunde unei optiuni exclusive a legiuitorului, nefiind deci o problema de resortul contenciosului constitutional.

De altfel, prin Decizia din 20 martie 2012, pronuntata în Cauza Ionel Panfile împotriva României (paragrafele 17 - 25), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca masura interzicerii cumulului pensiei cu salariul este prevazuta de lege, urmareste un scop legitim, respecta justul echilibru între interesele generale ale comunitatii si protectia drepturilor fundamentale ale indivizilor, precum si faptul ca, în domeniul social, statul dispune de o marja larga de apreciere.

Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate îsi pastreaza valabilitatea si în cauza de fata.

Distinct de acestea, Curtea retine ca sustinerea autorului exceptiei în sensul de a se permite tuturor pensionarilor cumulul veniturilor salariale cu pensia pâna la limita câstigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale, vizeaza, în realitate, o modificare a prevederilor de lege criticate, ceea ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale. În acest sens, dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 stabilesc regula conform careia "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, exceptie ridicata de Virgil-Ioan Ogrean în Dosarul nr. 7.650/102/2011 (numar în format vechi 10.464/2011) al Tribunalului Mures - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 29 noiembrie 2012.

 
PRESEDINTE,
PETRE LAZAROIU
 
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf