Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1022 din 29 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 si 10 din Codul de procedura penala

Petre Lazaroiu - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Oana Cristina Puica - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. b) si alin. 10 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Elena-Viorica Rosca (fosta Bocan, fosta Nelega) în Dosarul nr. 240/221/2012 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 947D/2012.

La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Presedintele dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.078D/2012, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Costel Draghici în Dosarul nr. 37.314/301/2011 (numar în format vechi 351/2012) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala.

La apelul nominal raspunde autorul exceptiei, personal si asistat de avocatul Nicolae Stroian.

Curtea, având în vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 947D/2012 si nr. 1.078D/2012, pune în discutie, din oficiu, problema conexarii cauzelor.

Aparatorul autorului exceptiei arata ca nu se opune conexarii dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciaza ca fiind întrunite conditiile pentru conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.078D/2012 la Dosarul nr. 947D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecata.

Presedintele acorda cuvântul avocatului autorului exceptiei de neconstitutionalitate, care solicita admiterea acesteia si depune note scrise. Astfel, arata ca dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. a), b) si c) din Codul de procedura penala contravin principiilor constitutionale privind accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si folosirea cailor de atac, întrucât contin limitari care aduc atingere dreptului în însasi substanta lui. Face trimitere, referitor la redactarea neclara si imprecisa a dispozitiilor de lege criticate, si la deciziile nr. XVII/2007 si nr. XLVIII/2007 ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntate în recurs în interesul legii, potrivit carora cererea de revizuire îndreptata împotriva unei hotarâri judecatoresti definitive, pronuntata în temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a) si b) din Codul de procedura penala, este inadmisibila, iar, în cazul plângerii formulate împotriva rezolutiei, ordonantei si dispozitiei din rechizitoriu, prin care s-a dispus neînceperea urmaririi penale sau clasarea, instanta învestita nu poate pronunta solutia prevazuta de art. 278^1 alin. 8 lit. c) din Codul de procedura penala.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:

 

Prin Încheierea din 3 mai 2012, pronuntata în Dosarul nr. 240/221/2012, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. b) si alin. 10 din Codul de procedura penala.

Exceptia a fost ridicata de Elena-Viorica Rosca (fosta Bocan, fosta Nelega) cu ocazia solutionarii recursului împotriva unei sentinte penale prin care, în temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. b) din Codul de procedura penala, a fost admisa plângerea împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecata.

Prin Decizia penala nr. 523 din 13 martie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 37.314/301/2011 (numar în format vechi 351/2012), Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedura penala.

Exceptia a fost ridicata de Costel Draghici cu ocazia solutionarii recursului împotriva unei sentinte penale prin care a fost respinsa ca inadmisibila cererea de revizuire îndreptata împotriva unei hotarâri pronuntate într-o cauza având ca obiect o plângere formulata în temeiul art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedura penala.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin ca dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. a), b) si c) din Codul de procedura penala contravin principiilor constitutionale privind accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si folosirea cailor de atac, deoarece contin limitari care aduc atingere dreptului în însasi substanta lui. Considera ca libertatea legiuitorului de a stabili conditiile de exercitare a cailor de atac si procedura de judecata nu este una absoluta, limitele libertatii de reglementare fiind determinate si în aceste cazuri de obligativitatea respectarii normelor si principiilor privind drepturile si libertatile fundamentale si a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentala si prin actele juridice internationale la care România este parte. În reglementarea exercitarii dreptului de acces la justitie, legiuitorul are posibilitatea sa impuna anumite conditii de forma, tinând de natura si de exigentele administrarii justitiei, fara însa ca aceste conditionari sa aduca atingere substantei dreptului sau sa îl lipseasca de efectivitate. Totodata, autoarea exceptiei Elena-Viorica Rosca (fosta Bocan, fosta Nelega) sustine ca dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala încalca egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, dreptul la aparare, conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala, întrucât solutia pronuntata de judecator, în temeiul art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedura penala, în procedura plângerii împotriva actelor procurorului de netrimitere în judecata nu este supusa niciunei cai de atac.

Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata, deoarece dispozitiile art. 278^1 alin. 8 lit. b) si alin. 10 din Codul de procedura penala nu aduc nicio atingere prevederilor din Constitutie si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale invocate de autorul exceptiei.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedura penala este întemeiata, întrucât acestea limiteaza dreptul justitiabilului de a exercita o cale de atac împotriva unei masuri.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului precizeaza ca îsi mentine punctul de vedere retinut în deciziile Curtii Constitutionale nr. 574/2007, nr. 982/2007, nr. 1.277/2008, nr. 736/2009, nr. 721/2010 si nr. 1.608/2011, în sensul ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 278^1 alin. 8 si 10 din Codul de procedura penala. Alin. 8 al art. 278^1 are cuprinsul dat prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, iar alin. 10 al aceluiasi articol a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Textele de lege criticate au urmatorul cuprins: "Judecatorul pronunta una dintre urmatoarele solutii:

a) respinge plângerea, prin sentinta, ca tardiva sau inadmisibila ori, dupa caz, ca nefondata, mentinând rezolutia sau ordonanta atacata;

b) admite plângerea, prin sentinta, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii urmaririi penale, dupa caz. Judecatorul este obligat sa arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodata faptele si împrejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin care anume mijloace de proba;

c) admite plângerea, prin încheiere, desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata si, când probele existente la dosar sunt suficiente, retine cauza spre judecare, în complet legal constituit, dispozitiile privind judecata în prima instanta si caile de atac aplicându-se în mod corespunzator. [...] Hotarârea judecatorului pronuntata potrivit alin. 8 este definitiva."

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii de lege, autorii exceptiei invoca încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la aparare, ale art. 53 privind conditiile si limitele restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, ale art. 124 alin. (2) referitor la înfaptuirea justitiei si ale art. 129 referitor la folosirea cailor de atac, precum si ale art. 11 privind raportul dintre dreptul international si dreptul intern si ale art. 20 referitor la preeminenta tratatelor internationale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si ale art. 2 privind dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala din Protocolul nr. 7 la Conventie, precum si ale art. 14 referitor la dreptul la un proces echitabil din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 278^1 alin. 8 si 10 din Codul de procedura penala au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi prevederi din Constitutie si din actele normative internationale invocate si în prezenta cauza si fata de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.132 din 27 noiembrie 2007, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2008, Decizia nr. 250 din 6 martie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 24 martie 2008, si Decizia nr. 777 din 1 iulie 2008, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 4 august 2008, Curtea a statuat ca dispozitiile de lege criticate asigura accesul la justitie al persoanelor nemultumite de solutiile de netrimitere în judecata date de procuror, partile având posibilitatea sa îsi apere drepturile si interesele în cursul judecatii prin mijloacele prevazute de lege si cu respectarea tuturor garantiilor procesuale. În cadrul acestei jurisprudente, Curtea a mai retinut ca în procedura plângerii formulate împotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere în judecata nu se judeca însasi cauza, ci doar temeinicia si legalitatea solutiilor pronuntate de procuror, pe baza probelor administrate în cursul urmaririi penale si a eventualelor probe scrise înfatisate instantei de partile în proces. Nicio dispozitie legala nu împiedica partea interesata ca, atunci când apreciaza ca este posibila administrarea altor probe pentru stabilirea adevarului, sa solicite procurorului care a emis actul de netrimitere în judecata sau procurorului superior ierarhic sa dispuna, în conditiile prevazute de lege, începerea sau redeschiderea urmaririi penale.

De asemenea, prin Decizia nr. 482 din 10 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 iulie 2012, Curtea, respingând ca neîntemeiata exceptia de neconstitutionalitate, a statuat ca între dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala, potrivit carora hotarârea pronuntata de judecator în temeiul art. 278^1 alin. 8 din Codul de procedura penala este definitiva, si prevederile din Legea fundamentala si din actele normative internationale invocate nu poate fi retinuta nicio contradictie. Stabilirea competentei instantelor judecatoresti si instituirea regulilor de desfasurare a procesului, deci si reglementarea cailor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a retinut, cu mai multe prilejuri, ca acesta este sensul art. 129 din Constitutie, text care face referire la "conditiile legii" atunci când reglementeaza exercitarea cailor de atac ("Împotriva hotarârilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, în conditiile legii"), ca, de altfel, si al art. 126 alin. (2) din Constitutie, care, referindu-se la competenta instantelor judecatoresti si la procedura de judecata, stabileste ca acestea "sunt prevazute numai de lege" [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004].

Dispozitiile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedura penala nu aduc atingere dreptului la aparare prevazut de art. 24 din Legea fundamentala si nici accesului liber la justitie si dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, întrucât nu înlatura posibilitatea de a beneficia de drepturile si garantiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale si a actelor normative internationale invocate nu reglementeaza dreptul la exercitarea cailor de atac în orice cauza. Astfel, asa cum s-a aratat mai sus, art. 129 din Constitutie stipuleaza ca partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac numai în conditiile legii. Totodata, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala, în care nu se judeca infractiunea care a format obiectul cercetarii sau urmaririi penale, ci rezolutia sau ordonanta de netrimitere în judecata emisa de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la doua grade de jurisdictie în materie penala din Protocolul nr. 7 la Conventie nu sunt aplicabile.

Cu acelasi prilej, Curtea a statuat ca eliminarea cailor de atac în aceasta materie este justificata de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 278^1 din Codul de procedura penala, legiuitorul urmarind sa asigure celeritatea procedurii si obtinerea în mod rapid a unei hotarâri definitive prin care sa fie exercitat controlul judiciar cu privire la solutia procurorului.

În ceea ce priveste pretinsa încalcare prin textele de lege ce fac obiectul exceptiei a art. 53 din Constitutie, aceasta nu poate fi retinuta, prevederile constitutionale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care exista o restrângere a exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, restrângere care nu s-a constatat.

În acelasi sens sunt si Decizia nr. 571 din 29 mai 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 25 iulie 2012, si Decizia nr. 711 din 5 iulie 2012, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 16 august 2012.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, solutia de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate pronuntata de Curte prin deciziile mai sus mentionate, precum si considerentele care au fundamentat-o îsi pastreaza valabilitatea si în prezenta cauza.

Pentru motivele aratate mai sus, nu sunt încalcate nici prevederile art. 14 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

Referitor la invocarea ca temei al exceptiei de neconstitutionalitate a art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, Curtea constata ca o atare încalcare nu poate fi retinuta, întrucât principiul egalitatii cetatenilor nu înseamna uniformitate, astfel ca, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite, tratamentul nu poate fi decât diferit.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 si 10 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Elena-Viorica Rosca (fosta Bocan, fosta Nelega) în Dosarul nr. 240/221/2012 al Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia penala si de Costel Draghici în Dosarul nr. 37.314/301/2011 (numar în format vechi 351/2012) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 29 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTE,
PETRE LAZAROIU
 
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puica
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf