Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1013 din 27 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniel Liviu Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie invocata de Gabriela Cegolea în Dosarul nr. 2.580/93/2012 al Tribunalului Ilfov - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.464D/2012.

La apelul nominal raspunde autoarea exceptiei, personal si asistata de avocat Gabriel Ionescu, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste cealalta parte, procedura de citare fiind legal îndeplinita.

Magistratul-asistent refera asupra faptului ca, în temeiul dispozitiilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 si ale art. 56 alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, aprobat prin Hotarârea Plenului Curtii Constitutionale nr. 6/2012, dosarul a fost repus pe rol în data de 20 noiembrie 2012, având în vedere imposibilitatea constituirii majoritatii prevazute de art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvântul reprezentantului autoarei exceptiei, care solicita admiterea acesteia. În acest sens, arata, în esenta, ca textul de lege criticat este neconstitutional din cauza reglementarii unor conditii de forma excesiv de restrictive pentru întocmirea listei sustinatorilor unui candidat independent.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiata, aratând ca legiuitorul are competenta exclusiva sa reglementeze exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecarei functii publice elective.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta civila nr. 1.151 din 3 noiembrie 2012, pronuntata în Dosarul nr. 2.580/93/2012, Tribunalul Ilfov - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie invocata de Gabriela Cegolea într-o cauza având ca obiect solutionarea contestatiei formulate împotriva unei decizii a biroului electoral de circumscriptie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca impunerea respectarii unor conditii de forma a listei sustinatorilor, necesara înregistrarii candidaturii la alegerile parlamentare, încalca drepturile electorale ale cetatenilor de a vota si de a fi alesi, drepturi garantate prin Constitutie, în cuprinsul titlului II - Drepturile, libertatile si îndatoririle fundamentale, capitolul II - Drepturile si libertatile fundamentale.

Se arata ca "formalismul excesiv" nu poate sta la baza încalcarii unor drepturi fundamentale ale cetateanului; altfel spus, respingerea candidaturii la alegerile parlamentare, în baza unor liste de sustinatori declarate numai în parte nevalide, prin decizie a biroului electoral de circumscriptie, echivaleaza, pe de o parte, cu imposibilitatea sustinatorilor si simpatizantilor candidatului de a-si exercita în mod liber dreptul de vot, iar pe de alta parte, este încalcat si dreptul de a fi ales al candidatului.

Se mai arata ca, pe fondul cauzei deduse judecatii instantei, problema de contencios electoral invocata este aceea de a clarifica daca nerespectarea unei conditii de forma a listei de sustinatori a unui candidat independent la alegerile parlamentare, respectiv referitoare la depunerea unei parti din listele de sustinatori în copie tehnica, iar nu în original, este de natura a atrage invalidarea respectivelor parti din listele de sustinatori. În opinia autoarei exceptiei, elementul esential al manifestarii de vointa în sensul sustinerii unei candidaturi îl reprezinta semnatura sustinatorului în original, iar nu "elemente formale, cum ar fi copierea de mâna a datelor de identificare a sustinatorilor."

Se mai apreciaza ca numai neîndeplinirea conditiilor de fond, iar nu a celor de forma, ale listei sustinatorilor ar fi de natura sa atraga respingerea candidaturii.

Tribunalul Ilfov - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiata. În acest sens, arata ca textul de lege criticat reglementeaza atributiile biroului electoral de circumscriptie, atributii ce nu contravin dispozitiilor art. 36 si ale art. 37 din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate sunt constitutionale. În acest sens, arata ca dreptul de a fi ales, ca orice drept fundamental, nu este un drept absolut, iar exercitiul sau poate fi conditionat de îndeplinirea anumitor cerinte, aplicabile în egala masura tuturor candidatilor la alegerile parlamentare, atât timp cât acestea sunt rezonabile si nu afecteaza dreptul în substanta sa. Se mai arata ca, pe de o parte, atât conditiile legale impuse, cât si verificarea acestora sunt necesare pentru a asigura un grad sporit de responsabilitate din partea tuturor competitorilor electorali si pentru exercitarea cu buna-credinta a dreptului de a fi ales, iar, pe de alta parte, dispozitiile art. 36 din Constitutie nu sunt incidente în cauza.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezinta prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008.

Textul de lege criticat are urmatorul cuprins: "(1) Biroul electoral de circumscriptie examineaza respectarea conditiilor legale pentru ca o persoana sa poata candida, respectarea conditiilor de fond si de forma ale listei sustinatorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste conditii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc conditiile legale."

În opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 36 - Dreptul de vot si art. 37 - Dreptul de a fi ales.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

Prevederile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 reglementeaza atributiile biroului electoral de circumscriptie referitoare la înregistrarea propunerilor de candidaturi la alegerile parlamentare, respectiv verificarea îndeplinirii conditiilor de fond ale listei sustinatorilor (cum ar fi îndeplinirea vârstei cerute de lege pentru exercitarea dreptului de vot sau detinerea domiciliului în colegiul uninominal unde candidatul independent doreste sa candideze) sau a conditiilor de forma ale listei sustinatorilor, respectiv a elementelor pe care aceasta trebuie sa le cuprinda, precum si depunerea listei într-un exemplar original, astfel cum aceasta conditie este reglementata expres prin dispozitiile art. 30^1 lit. c) din Legea nr. 35/2008.

Autoarea exceptiei critica aceasta ultima cerinta de forma, si anume conditia întocmirii si depunerii listei sustinatorilor în 4 exemplare originale, aratând, ca, în opinia sa, elementul esential al manifestarii de vointa în sensul sustinerii unei candidaturi îl reprezinta semnatura sustinatorului în original, iar nu "elemente formale, cum ar fi copierea de mâna a datelor de identificare a sustinatorilor", iar nerespectarea unei conditii de forma a listei de sustinatori a candidatului independent la alegerile parlamentare, respectiv referitoare la depunerea unei parti din listele de sustinatori în copie tehnica, iar nu în original, nu poate atrage invalidarea respectivelor parti din listele de sustinatori.

Analizând aceste sustineri, Curtea constata ca acestea reprezinta, în fapt, aspecte ce tin de interpretarea si aplicarea legii de catre instantele judecatoresti, iar nu veritabile critici de neconstitutionalitate.

Potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în exercitarea atributiilor sale, Curtea Constitutionala se pronunta "numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", astfel încât aspectele privind interpretarea si aplicarea legii în ceea ce priveste îndeplinirea conditiilor de forma ale listei sustinatorilor intra în competenta instantei judecatoresti sesizate cu controlul legalitatii deciziei biroului electoral de circumscriptie, precum si a celei de control judiciar, în cadrul solutionarii recursului, potrivit dispozitiilor art. 32 alin. (4) si (6) din actul normativ criticat.

De altfel, în legatura cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot si dreptul de a fi ales, în jurisprudenta Curtii Constitutionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010), s-a statuat ca, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Constitutie, potrivit caruia sistemul electoral se reglementeaza prin lege organica, legiuitorul ordinar are competenta exclusiva ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 si 40 din Legea fundamentala, sa dezvolte, la nivelul legislatiei infraconstitutionale, conditiile concrete pentru exercitarea dreptului de a fi ales la nivelul fiecarei functii publice elective.

De asemenea, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, referindu-se la prevederile art. 25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, a statuat ca "dreptul de a fi ales trebuie exercitat fara restrictii nerezonabile, ceea ce implica posibilitatea existentei unor conditionari în exercitiul acestor drepturi".

În acelasi sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, hotarârile din 2 martie 1987 si 22 mai 2012, pronuntate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52, si, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 si 84, prin care s-a statuat ca dreptul garantat prin art. 3 - Dreptul la alegeri libere cuprins în Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu este un drept absolut, iar statele au o marja larga de apreciere în alegerea sistemului electoral si a conditiilor de aplicare a acestuia, fara însa a limita drepturile în discutie atât de mult încât sa afecteze esenta acestora si sa le goleasca de continut.

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, exceptie invocata de Gabriela Cegolea în Dosarul nr. 2.580/93/2012 al Tribunalului Ilfov - Sectia civila.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 27 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf