Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1007 din 27 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli in domeniul sanatatii

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ionita Cochintu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala Labormed Pharma - S.A., cu sediul în Bucuresti, în Dosarul nr. 3.033/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.329D/2012.

La apelul nominal se prezinta, pentru autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, avocatii Valeriu Stoica si Bogdan Dragos si, pentru partea Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, consilierul juridic Anca Raiciu.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.333D/2012, având ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala Ozone Laboratories Pharma - S.A., cu sediul în Bucuresti, în Dosarul nr. 3.034/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se prezinta, pentru autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, avocatii Valeriu Stoica si Bogdan Dragos si, pentru partea Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, consilier juridic Anca Raiciu.

Curtea, din oficiu, pune în discutie problema conexarii dosarelor.

Reprezentantii partilor si cel al Ministerului Public arata ca sunt de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.333D/2012 la Dosarul nr. 1.329D/2012, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecata, presedintele acorda cuvântul reprezentantilor partilor.

Reprezentantul autoarelor exceptiei de neconstitutionalitate, avocat Valeriu Stoica, sustine ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 sunt neconstitutionale întrucât contravin art. 16, art. 34, art. 44, art. 56 si art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutia României. În acest sens arata ca în bugetul asigurarilor sociale de stat este prevazuta o anumita suma care este folosita pentru compensarea unor medicamente, buget care este, în fiecare an, depasit, creându-se un deficit al acestui buget, iar pentru acoperirea acestui deficit s-a instituit un mecanism de impunere a unei taxe, denumita clawback, fiind singura taxa stabilita în functie de necesitatea acoperirii deficitului bugetar si singurul criteriu avut în vedere pentru instituirea sa.

De asemenea, sustine ca nu toti producatorii de medicamente participa la programele nationale de sanatate, creându-se astfel o discriminare, iar taxa de clawback se aplica, pe lânga alte taxe, si asupra taxei pe valoarea adaugata, ceea ce este contrar prevederilor constitutionale.

Totodata, arata ca sunt încalcate prevederile referitoare la adoptarea ordonantelor de urgenta, întrucât nu a existat o situatie extraordinara, obiectiva si cuantificabila, independenta de vointa legiuitorului, nearatându-se care sunt elementele componente, depasindu-se si sfera în care Guvernul poate interveni.

În final, sustine ca, prin modul în care este conceputa si reglementata aceasta taxa, se încalca dreptul de proprietate, întrucât se ajunge ca taxele sa reprezinte aproximativ 47% din cifra de afaceri, ceea ce conduce la eliminarea agentului economic de pe piata, cu evidente efecte negative si asupra pacientului. Ca atare, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, aratând ca modalitatea de stabilire a contributiei clawback a mai facut obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care este Decizia Curtii Constitutionale nr. 548 din 24 mai 2012.

De asemenea, sustine ca în prevederile art. 3 si art. 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 sunt cuprinse anumite valori, respectiv valori individuale pentru cei care nu participa la programele nationale de sanatate, precum si valori individuale variabile, adaptabile la fiecare platitor de contributie sau participant la programele nationale de sanatate.

În continuare, arata ca interventia legislativa pe calea ordonantei de urgenta a fost determinata de un interes public general, pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populatiei la medicamente, având în vedere consideratii de ordin financiar - criza la nivel national si european si nevoia de a determina anumite surse de finantare.

Reprezentantul Ministerului Public arata ca, în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate extrinseca, urgenta reglementarii rezulta din expunerea de motive, nefiind încalcate prevederile constitutionale invocate în sustinerea acesteia.

Referitor la pretinsa încalcare a art. 16, art. 34 si art. 44 din Constitutie, apreciaza ca dispozitiile legale sunt constitutionale în raport cu acestea.

În ceea ce priveste critica referitoare la neconstitutionalitatea aplicarii "unui impozit la impozit", raportata la dispozitiile art. 56 alin. (2) din Constitutie, apreciaza ca aceasta este întemeiata. Astfel, prevederile criticate sunt constitutionale în masura în care se interpreteaza în sensul ca procentul "p" se aplica asupra valorii consumului de medicamente suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, aferent vânzarilor fiecarui platitor de contributie, fara ca pretul medicamentelor vândute sa includa si taxa pe valoarea adaugata. De asemenea, arata ca acest aspect a fost rezolvat prin adoptarea Ordonantei Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:

 

Prin încheierile din 20 iunie si 4 septembrie 2012, pronuntate în dosarele nr. 3.033/2/2012 si nr. 3.034/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala Labormed Pharma - S.A., cu sediul în Bucuresti, si de Societatea Comerciala Ozone Laboratories Pharma - S.A., cu sediul în Bucuresti, în cauze având ca obiect solutionarea cererilor de anulare a unor notificari comunicate în temeiul art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarele acesteia sustin, în esenta, urmatoarele:

1. Dispozitiile art. 1 si art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 impun în mod nediferentiat tuturor contribuabililor vizati de acest act normativ obligatia de a plati o taxa calculata asupra unei valori - consumul total de medicamente - care include, între altele, si consumul de medicamente din cadrul unor programe nationale la care respectivii contribuabili nu participa în nicio modalitate, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie, precum si principiului justei asezari a sarcinilor fiscale.

Din prevederile criticate rezulta ca taxa de clawback se datoreaza pentru consumul total de medicamente, generat atât de consumul de medicamente cuprinse în programele nationale de sanatate, cât si de consumul de medicamente care nu formeaza obiectul unor astfel de programe.

2. Taxa de clawback se constituie într-o taxa aplicabila, între altele, asupra unei alte taxe, respectiv taxa pe valoarea adaugata. Astfel, prin intermediul taxei instituite de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 se ajunge la suprataxarea unei valori care are "statut de suma colectata" cu titlu de taxa pe valoarea adaugata - mai exact la suprataxarea acelei parti a nivelului consumului avut în vedere de art. 1 din aceeasi ordonanta de urgenta, care este reprezentata de sumele înregistrate cu titlu de taxa pe valoarea adaugata. Or, aceasta împrejurare este contrara principiului justei asezari a sarcinilor fiscale instituit de art. 56 alin. (2) din Constitutie, care trebuie interpretat în sensul ca un contribuabil poate fi obligat sa suporte numai sarcini fiscale aferente propriei activitati ori unor beneficii proprii.

3. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 este contrara art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie, deoarece, în cazul de fata, situatia extraordinara si urgenta sunt doar proclamate în preambulul ordonantei de urgenta, fara a fi motivate si fara a fi precizat vreun element cuantificabil, obiectiv, prin care sa se demonstreze felul în care ar fi perturbata functionarea sistemului de sanatate prin neemiterea acestei ordonante, neprecizându-se nici de ce o asemenea reglementare este urgenta si nu poate fi amânata.

Totodata, se arata ca, prin obiectul de reglementare, ordonanta de urgenta criticata afecteaza "regimul juridic al îndatoririlor constitutionale", respectiv al asezarii juste a sarcinilor fiscale.

4. Se mai sustine ca sunt încalcate prevederile constitutionale ale art. 34 si art. 44 alin. (1) si (2), sens în care arata ca obligatia de plata a contributiei stabilita prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, respectiv "asa-numita taxa de clawback", este o ingerinta în dreptul la respectarea bunurilor în sensul art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, stabilind o masura nelegala si disproportionata. Cadrul legislativ a avut carente înca de la începutul instituirii acestei taxe, respectiv incoerenta autoritatilor sau comunicarea defectuoasa a informatiilor referitoare la cuantumul acestei taxe de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate catre platitorii taxei de clawback.

Modul în care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a interpretat legislatia este total imprevizibil, iar notificarile atacate prin cererea introductiva contin elemente eronate, a caror posibilitate de verificare concreta nu se afla la dispozitia contribuabililor.

Or, prin reglementarea care impune o sarcina disproportionata, statul provoaca sau impune retragerea medicamentelor din listele de compensare sau retragerea unor producatori de pe piata, încalcându-se si dreptul la ocrotirea sanatatii.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, exprimându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, arata urmatoarele:

1. În Dosarul nr. 1.329D/2012:

- în ceea ce priveste pretinsa încalcare a dispozitiilor constitutionale ale art. 115 alin. (4) si (6), considera ca aceasta este neîntemeiata, întrucât interventia legislativa sub forma adoptarii unei ordonante de urgenta este justificata, fiind determinata de necesitatea satisfacerii unui interes public, constând în asigurarea accesului neîntrerupt al populatiei la medicamente, neadoptarea unor masuri în procedura de urgenta fiind de natura sa conduca la imposibilitatea desfasurarii corespunzatoare a activitatilor din domeniul sanitar;

- în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la art. 16 alin. (1) din Constitutie, aceasta este întemeiata, având în vedere ca, asa cum reiese din mecanismul de calcul al contributiei instituite de dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, procentul de contributie datorat este identic pentru toti contribuabilii, desi acestia se regasesc în situatii diferite, în sensul ca nu toti producatorii de medicamente participa la programele nationale de sanatate;

- referitor la pretinsa încalcare a prevederilor art. 56 alin. (2) din Constitutie, apreciaza ca se sustine argumentul autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, în sensul ca taxa de clawback se constituie într-o taxa aplicabila, printre altele, asupra unei altei taxe, si anume celei pe valoarea adaugata.

2. În Dosarul nr. 1.333D/2012:

- exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiata, având în vedere situatiile de urgenta care au determinat adoptarea actului normativ, astfel cum acestea sunt prevazute în partea introductiva a ordonantei de urgenta criticate, precum si faptul ca modalitatea de reglementare a mecanismului de impunere si colectare a contributiei si consecintele neexecutarii obligatiilor nu sunt de natura sa aduca atingere prevederilor invocate în sustinerea exceptiei;

- cu privire la pretinsa încalcare a prevederilor art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie, se considera ca este neîntemeiata, întrucât interventia legislativa sub forma adoptarii unei ordonante de urgenta este justificata, fiind determinata de necesitatea satisfacerii unui interes public constând în asigurarea accesului neîntrerupt al populatiei la medicamente, neadoptarea unor masuri în procedura de urgenta fiind de natura sa conduca la imposibilitatea desfasurarii corespunzatoare a activitatilor din domeniul sanitar;

- în ceea ce priveste pretinsa încalcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, se constata ca în art. 3 din ordonanta de urgenta se mentioneaza faptul ca aceasta contributie trimestriala se calculeaza prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, consum aferent vânzarilor fiecarui platitor de contributie. Prin urmare, se realizeaza o diferentiere între platitorii de taxa prin raportare la vânzarile fiecarui platitor.

De altfel, în art. 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 este mentionata formula prin care se calculeaza contributia trimestriala (Ctd) datorata de fiecare platitor, fiind indicate criterii care diferentiaza platitorii între ei;

- referitor la pretinsa încalcare a prevederilor art. 56 alin. (2) din Constitutie, se apreciaza ca acestea nu sunt încalcate. Formula de calcul a contributiei trimestriale (Ctd) datorata de fiecare platitor este indicata în art. 3^1, si nu în art. 3 alin. (1); or, calculul contributiei trimestriale (Ctd) datorate de fiecare platitor are în vedere valoarea vânzarilor individuale de medicamente aferente acestuia, si nu valoarea consumului de medicamente comercializate de un platitor. Prin urmare, ceea ce prezinta relevanta la calcularea taxei este valoarea la care acesta a vândut aceste medicamente.

Totodata, asa cum rezulta din art. 3^1 alin. (5), prin valoarea vânzarilor, în sensul alin. (1) - (3), se întelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, care include si taxa pe valoarea adaugata. Calcularea taxei prevazute de ordonanta de urgenta prin raportare la valoarea vânzarilor cu includerea taxei pe valoarea adaugata are în vedere scopul diferit pentru care sunt încasate cele doua contributii.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011.

În sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) care dispun ca "Cetatenii sunt egali în fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari", ale art. 34 privind dreptul la ocrotirea sanatatii, ale art. 44 alin. (1) si (2) referitoare la ocrotirea si garantarea dreptului de proprietate, ale art. 56 alin. (2) potrivit carora "Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale" si ale art. 115 alin. (4) si (6) privind regimul ordonantelor de urgenta. De asemenea, sunt mentionate dispozitiile art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, privind interzicerea discriminarii, precum si ale art. 1 paragraful 2 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie, referitor la protectia proprietatii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:

I. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate extrinseca, Curtea retine ca, astfel cum reiese din expunerea de motive, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 a fost adoptata:

- ca urmare a consumului ridicat de medicamente care a condus la depasirea plafonului alocat si pentru asigurarea unui acces neîntrerupt al populatiei la medicamentele cu si fara contributie personala acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor nationale de sanatate;

- tinând cont de necesitatea implementarii unui sistem de contributie sustenabil pentru suplimentarea în continuare a surselor de finantare a sistemului public de sanatate în regim de urgenta, în vederea asigurarii asistentei medicale a populatiei, si de faptul ca neadoptarea unor masuri imediate ar conduce la imposibilitatea organizarii corespunzatoare a activitatilor din domeniul sanitar si la imposibilitatea îmbunatatirii conditiilor de desfasurare a acestora.

Or, amânarea adoptarii acestor masuri imediate ar avea consecinte negative în ceea ce priveste calitatea serviciilor medicale, prin lipsa resurselor financiare necesare asigurarii asistentei medicale pentru un numar important de pacienti.

De asemenea, ordonanta a fost adoptata si în considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul general public si constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânata, cu impact direct asupra asigurarii asistentei medicale a populatiei, prin suplimentarea surselor de finantare a sistemului public de sanatate. Ca atare, critica de neconstitutionalitate nu poate fi retinuta.

II. Din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, precum si din considerentele încheierilor de sesizare, Curtea constata ca, în fapt, criticile autoarelor exceptiei de neconstitutionalitate privesc, în principal, modul de interpretare si aplicare a prevederilor art. 1 si art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011.

1. Din economia dispozitiilor criticate, Curtea observa ca sfera subiectilor carora le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 este stabilita prin dispozitiile art. 1, care stipuleaza ca: "Detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor sau reprezentantii legali ai acestora au obligatia de a plati trimestrial pentru medicamentele incluse în programele nationale de sanatate, precum si pentru medicamentele cu sau fara contributie personala, folosite în tratamentul ambulatoriu pe baza de prescriptie medicala prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc si pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializa, suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, o contributie trimestriala calculata conform prezentei ordonante de urgenta."

Aceste prevederi nu definesc in terminis notiunea de detinatori ai autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor, astfel încât au acces la obtinerea acestei autorizatii toate persoanele juridice care au în obiectul lor de activitate comercializarea medicamentelor. Intra, desigur, în aceasta categorie si producatorii de medicamente.

Curtea observa ca ordonanta de urgenta nu limiteaza sfera acestor subiecti la persoanele juridice române, deoarece, potrivit art. 4 alin. (1) din aceasta, "în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, au obligatia sa depuna la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate datele de identificare ale reprezentantilor legali care vor duce la îndeplinire obligatiile legale prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, precum si lista medicamentelor pentru care se datoreaza contributia trimestriala".

2. În ceea ce priveste sfera de cuprindere a medicamentelor pentru care se datoreaza plata contributiei trimestriale, este de subliniat ca toti detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor (indiferent ca sunt persoane juridice române sau reprezentanti ai persoanelor juridice straine) au obligatia de a depune la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate în termen de 30 de zile "lista medicamentelor pentru care se datoreaza contributia trimestriala", potrivit art. 4 alin. (1) si (2).

Din analiza prevederilor art. 1, Curtea retine ca sfera de cuprindere a medicamentelor pentru care se datoreaza plata contributiei trimestriale este destul de larga, mergând de la:

a) medicamentele incluse în programele nationale de sanatate, precum si

b) medicamentele cu sau fara contributie personala, folosite în:

- tratamentul ambulatoriu pe baza de prescriptie medicala prin farmaciile cu circuit deschis;

- în tratamentul spitalicesc;

c) medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializa.

Curtea observa însa ca obligativitatea platii contributiei trimestriale este data de faptul ca, astfel cum reiese din ordonanta de urgenta criticata, contravaloarea acestor medicamente este suportata din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii. Ca atare, numai comerciantii care pun pe piata respectivele medicamente a caror contravaloare este suportata din sursa mai sus aratata sunt obligati la plata acestei contributii, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, care îi obliga pe acestia sa depuna la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate lista medicamentelor pentru care datoreaza contributia.

Într-adevar, nu toti producatorii de medicamente participa la programele nationale de sanatate, însa din analiza tuturor prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 rezulta ca nu calitatea de producator de medicamente atrage dupa sine plata taxei, ci calitatea de detinator al autorizatiei de punere pe piata a medicamentelor, si nu numai pentru medicamentele incluse în programele nationale de sanatate, ci pentru toate medicamentele a caror contravaloare este suportata din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii.

3. Obligatia subiectilor mentionati în precedent, respectiv plata contributiei datorate de acestia, este una trimestriala (contributia trimestriala) si se calculeaza prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii "consumului de medicamente" suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, consum aferent vânzarilor fiecarui platitor (detinator de autorizatie de punere pe piata a medicamentelor), potrivit art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011.

III. În ceea ce priveste critica autoarelor prezentei exceptii de neconstitutionalitate, precum si opinia instantei de judecata exprimata în Dosarul nr. 1.329D/2012, referitoare la faptul ca formula de calcul privind taxa de clawback include si taxa pe valoarea adaugata, Curtea retine ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 si în mod special cele referitoare la modul de calcul al contributiei respective au fost modificate si completate astfel:

- prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative în domeniile sanatatii si protectiei sociale, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 7 decembrie 2011, s-a introdus art. 3^1, care prevede, printre altele, la alin. (5) ca "Prin valoarea vânzarilor (...) se întelege valoarea medicamentelor suportate, potrivit legii, din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si din bugetul Ministerului Sanatatii, care include si taxa pe valoarea adaugata";

- Ordonanta Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 24 august 2012, care la art. 7 din sectiunea a 2-a - Reglementari privind contributia trimestriala prevazuta de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii prevede în mod explicit ca formula de calcul nu include si taxa pe valoarea adaugata, revenind la solutia legislativa anterioara modificarii aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 110/2011.

Având în vedere ca sustinerile în prezenta exceptie de neconstitutionalitate vizeaza numai Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 si în mod special art. 1 si art. 3, ramâne ca instanta de judecata învestita cu solutionarea cererilor de anulare a unor notificari comunicate în temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 sa faca aplicarea corecta a prevederilor art. 3 al acesteia.

La momentul solutionarii prezentei exceptii de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autoarele acesteia nu dovedesc niciun interes în a ataca prevederile art. 3^1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2011, acestea nefiind aplicabile în cauza.

IV. Având în vedere cele aratate, Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 si în mod special ale art. 1 si art. 3 criticate în speta vizeaza probleme ce tin de modul de interpretare si aplicare a legii la cauzele deduse judecatii, aspect ce excedeaza competentei instantei de contencios constitutional, urmând ca exceptia de neconstitutionalitate sa fie respinsa ca inadmisibila.

În consecinta, ramâne ca instanta de judecata sa faca interpretarea si aplicarea legii în cauzele deduse judecatii acesteia, tinând cont de dispozitiile legale aplicabile acestora, în limitele învestirii, în conformitate cu prevederile constitutionale si conventionale.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contributii pentru finantarea unor cheltuieli în domeniul sanatatii, exceptie ridicata de Societatea Comerciala Labormed Pharma - S.A., cu sediul în Bucuresti, si de Societatea Comerciala Ozone Laboratories Pharma - S.A., cu sediul în Bucuresti, în dosarele nr. 3.033/2/2012 si nr. 3.034/2/2012 ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 27 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Ionita Cochintu
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf