Publicata in Monitorul Oficial

Decizie nr. 1000 din 22 noiembrie 2012

Referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 408^2 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala

Augustin Zegrean - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Petre Lazaroiu - judecator

Mircea Stefan Minea - judecator

Ion Predescu - judecator

Puskas Valentin Zoltan - judecator

Tudorel Toader - judecator

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 408^2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Mihail Alexandru Fediuc în Dosarul nr. 12.861/303/2012 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti - Sectia penala, si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 1.318D/2012.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 13 noiembrie 2012, când, în temeiul art. 260 alin. 1 din Codul de procedura civila coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, precum si al art. 58 alin. (3) din aceeasi lege, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a dispus amânarea pronuntarii pentru data de 22 noiembrie 2012.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

 

Prin Sentinta penala nr. 538 din 14 august 2012, pronuntata în Dosarul nr. 12.861/303/2012, Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 408^2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Mihail Alexandru Fediuc într-o cauza având ca obiect solutionarea unei cereri de revizuire formulata ca urmare a pronuntarii de catre Curtea Constitutionala a Deciziei nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, prin care dispozitiile art. 320^1 din Codul de procedura penala au fost declarate neconstitutionale în masura în care înlatura aplicarea legii penale mai favorabile, iar alineatul final al aceluiasi articol a fost declarat neconstitutional.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esenta, ca prevederile art. 408^2 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala discrimineaza persoane aflate în situatii juridice identice, dând dreptul de a formula cerere de revizuire - ca urmare a constatarii de catre Curtea Constitutionala a neconstitutionalitatii dispozitiilor legale pe care s-a întemeiat solutia pronuntata în cauza sau a altor dispozitii din actul atacat care, în mod necesar si evident, nu pot fi disociate de prevederile mentionate în sesizare, - doar partilor din procesul în care a fost ridicata exceptia, sotului si rudelor apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia, si procurorului, nu si altor persoane ale caror cauze au fost solutionate pe baza acelorasi texte legale, declarate ulterior neconstitutionale.

Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti - Sectia penala opineaza ca dispozitiile criticate sunt constitutionale. Se arata ca, potrivit practicii constante a Curtii Constitutionale, principiul egalitatii nu înseamna uniformitate si ca unor situatii juridice diferite le poate fi aplicat un tratament juridic diferit. În acest sens, se arata ca revizuentul, prin neinvocarea exceptiei de neconstitutionalitate pe parcursul solutionarii cauzei, cu toate ca a avut aceasta posibilitate, se afla într-o situatie juridica diferita de cea a inculpatilor care, dând dovada de diligenta, au înteles sa îsi exercite acest drept procesual, în scopul apararii drepturilor si intereselor lor legitime. Se mai arata ca deciziile Curtii Constitutionale produc efecte erga omnes numai pentru viitor, nefiind, astfel, aplicabile raporturilor juridice solutionate definitiv pâna la data intrarii lor în vigoare.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciaza ca textele criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. Se arata în acest sens ca deciziile Curtii Constitutionale produc efecte erga omnes numai de la data intrarii lor în vigoare, ele neputând fi aplicate retroactiv. Se mai arata ca autorul exceptiei, prin neinvocarea în cursul solutionarii cauzei a exceptiei de neconstitutionalitate, cu toate ca ar fi avut aceasta posibilitate, se afla într-o situatie juridica diferita de cea a persoanei care s-a prevalat de acest drept procesual, motiv pentru care nu poate fi retinuta încalcarea dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

 

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispozitiile art. 408^2 - Revizuirea în cazul deciziilor Curtii Constitutionale din Codul de procedura penala. Din analiza exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea retine însa ca, în realitate, autorul critica prevederile art. 408^2 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, care au urmatorul cuprins:

Art. 408^2: "Hotarârile definitive pronuntate în cauzele în care Curtea Constitutionala a admis o exceptie de neconstitutionalitate pot fi supuse revizuirii, daca solutia pronuntata în cauza s-a întemeiat pe dispozitia legala declarata neconstitutionala sau pe alte dispozitii din actul atacat care, în mod necesar si evident, nu pot fi disociate de prevederile mentionate în sesizare.

Pot cere revizuirea:

a) oricare parte din proces, în limitele calitatii sale procesuale;

b) sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;

c) procurorul.".

Se sustine, în esenta, ca textele criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, referitor la critica autorului exceptiei potrivit careia prevederile art. 408^2 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala încalca dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), Curtea retine ca, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constitutie si ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, deciziile Curtii Constitutionale produc efecte erga omnes numai pentru viitor, de la data intrarii lor în vigoare, care este data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I. Astfel, ele nu pot fi aplicate unor litigii care au fost solutionate definitiv anterior acestei date.

De asemenea, Curtea retine ca, pe parcursul solutionarii cauzei, autorul exceptiei a beneficiat de toate garantiile procesuale specifice procesului penal, dar nu a înteles sa se prevaleze de dreptul de a ridica exceptia de neconstitutionalitate a carei solutionare i-ar fi putut conferi dreptul de a formula cerere de revizuire. Prin urmare, acesta se afla într-o situatie juridica diferita de cea a persoanei care a invocat aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, într-o alta cauza, si care, în urma declararii de catre Curtea Constitutionala a neconstitutionalitatii textului criticat, a avut dreptul de a cere revizuirea hotarârii judecatoresti ramase definitiva.

Or, potrivit practicii Curtii Constitutionale, principiul egalitatii, consacrat prin art. 16 alin. (1) din Constitutie, presupune aplicarea unui tratament juridic egal persoanelor aflate în situatii juridice identice, pe când persoanelor aflate în situatii juridice diferite le poate fi aplicat un tratament juridic diferit.

Distinct de cele aratate, Curtea retine ca decizia Curtii Constitutionale prin care au fost declarate neconstitutionale prevederile art. 320^1 alin. 1 - 7 din Codul de procedura penala, a carei incidenta se vrea a fi invocata ca motiv de revizuire, i-ar fi fost aplicabila autorului exceptiei în cazul în care cauza sa ar fi fost în curs de solutionare la data publicarii acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, indiferent daca autorul ar fi invocat sau nu, în propriul sau dosar, aceeasi exceptie de neconstitutionalitate. Dar, având în vedere faptul ca la data anterior aratata, în privinta autorului exceptiei a fost deja pronuntata o hotarâre definitiva, decizia Curtii Constitutionale vizata nu este aplicabila.

Pentru aceste motive, nu poate fi retinuta încalcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1).

 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

 

Respinge, ca neîntemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 408^2 alin. 1 si 2 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Mihail Alexandru Fediuc în Dosarul nr. 12.861/303/2012 al Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti - Sectia penala.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata în sedinta publica din data de 22 noiembrie 2012.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
 
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf