Codul Fiscal - Art. 77^1

Definirea venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

14 Aprilie 2015

Ordonanta de urgenta nr. 6 din 7 aprilie 2015

  • Text modificat
Text VechiText Nou

(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se realizează prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

?

(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi la alin. (3) teza a doua se calculează şi se încasează de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se realizează prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile/definitive şi executorii a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. În cazul transferului prin executare silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a fost transferată proprietatea imobiliară se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

11 Mai 2010

Legea nr. 76 din 6 mai 2010

  • Text modificat
Text VechiText Nou

(7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se virează şi se reţine integral la bugetul de stat.

?

(7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se distribuie astfel:

  • a) o cotă de 50% se face venit la bugetul consolidat;
  • b) o cotă de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

31 Decembrie 2009

Hotarare nr. 1620 din 29 decembrie 2009

  • Norme metodologice modificate sau introduse
  • Introduce
  • Modifica

Text Nou

e^1) nu constituie transfer impozabil constatarea prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă a dobândirii dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii.

Text Nou

În cazul transferurilor prin executare silită, după expirarea termenului de 10 zile inclusiv, în care contribuabilul avea sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalităţi decât procedura notarială sau judecătorească, organul de executare silită sau cumpărătorul, după caz, trebuie să solicite organului fiscal competent stabilirea impozitului şi emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentaţiei aferente transferului.

Text VechiText Nou

151^6. Expertizele privind valoarea de circulaţie a proprietăţilor imobiliare vor fi comunicate direcţiilor teritoriale ale Ministerului Economiei şi Finanţelor până la data de 31 decembrie a anului fiscal curent, pentru a fi utilizate în anul fiscal următor.

Expertizele întocmite de camerele notarilor publici privind valoarea de circulaţie orientativă a proprietăţilor imobiliare constituie baza de calcul a impozitului datorat de contribuabilii definiţi la pct. 151^2 din prezentele norme metodologice, în cazul în care valoarea declarată de părţi este mai mică decât valoarea orientativă stabilită prin expertiza camerei notarilor publici.

Obligaţia de a calcula şi de a încasa impozitul revine:

  • - notarilor publici pentru actele autentificate de aceştia;
  • - organului fiscal competent în celelalte cazuri.
?

151^6. Expertizele privind valoarea de circulaţie a proprietăţilor imobiliare vor fi comunicate direcţiilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi utilizate începând cu data de întâi a lunii următoare primirii acestora.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

13 Octombrie 2009

Ordonanta de urgenta nr. 109 din 7 octombrie 2009

  • Text modificat
Text VechiText Nou

(5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o dată pe an, expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

?

(5) Camerele notarilor publici vor actualiza cel puţin o dată pe an expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile, care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

28 Decembrie 2007

Legea nr. 372 din 28 decembrie 2007, Hotarare nr. 1579 din 19 decembrie 2007

  • Text modificat
  • Norme metodologice modificate sau introduse
Text VechiText Nou

(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la această valoare.

?

(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum şi între soţi, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

Text VechiText Nou

În cazul transferurilor prin alte modalităţi decât procedura notarială sau judecătorească, contribuabilul are sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la data transferului, în vederea stabilirii impozitului, în condiţiile legii.

?

În cazul transferurilor prin alte modalităţi decât procedura notarială sau judecătorească, contribuabilul are sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, în termen de 10 de zile, inclusiv, de la data transferului, în vederea stabilirii impozitului, în condiţiile legii.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

19 Octombrie 2007

Hotarare nr. 1195 din 4 octombrie 2007

  • Text modificat integral
  • Norme metodologice modificate sau introduse

Text Nou

(1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

  • a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
    • - 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
    • - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;
  • b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
    • - 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
    • - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri:

  • a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
  • b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.

151^2. Definirea unor termeni:

  • a) prin contribuabil, în sensul art. 77^1 din Codul fiscal, se înţelege persoana fizică căreia îi revine obligaţia de plată a impozitului.
    • În cazul transferului dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, credirentierul, transmiţătorul în cazul contractului de întreţinere, al actului de dare în plată, al contractului de tranzacţie etc., cu excepţia transferului prin donaţie.
    • În contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toţi copermutanţii, coschimbaşii, cu excepţia schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, situaţie în care calitatea de contribuabil o are numai proprietarul bunului imobil.
    • În cazul transferului dreptului de proprietate prin donaţie, calitatea de contribuabil revine donatarului.
    • Contribuabil este şi persoana fizică din patrimoniul căreia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia cu titlu de aport la capitalul social.
    • În cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauză de moarte, prin succesiune legală sau testamentară, calitatea de contribuabil revine moştenitorilor legali sau testamentari, precum şi legatarilor cu titlu particular;
  • b) prin construcţii de orice fel se înţelege:
    • - construcţii cu destinaţia de locuinţă;
    • - construcţii cu destinaţia de spaţii comerciale;
    • - construcţii industriale, hale de producţie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;
    • - orice construcţie sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizaţia de construcţie în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • c) prin terenul aferent construcţiilor se înţelege terenuri-curţi, construcţii şi anexele acestora, conform titlului de proprietate, identificat printr-un identificator unic - numărul cadastral - sau care constituie un singur corp funciar;
  • d) prin terenuri de orice fel, fără construcţii, se înţelege terenurile situate în intravilan sau extravilan, indiferent de categoria de folosinţă, cum ar fi: curţi, grădini, arabil, păşune, fâneaţă, forestier, vii, livezi şi altele asemenea pe care nu sunt amplasate construcţii şi nu pot fi încadrate în categoria terenurilor aferente construcţiilor în înţelesul lit. c);
  • e) prin transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia se înţelege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer: vânzare-cumpărare, donaţie, rentă viageră, întreţinere, schimb, dare în plată, tranzacţie, aport la capitalul social, inclusiv în cazul când transferul se realizează în baza unei hotărâri judecătoreşti şi altele asemenea;
  • f) data de la care începe să curgă termenul este data dobândirii, iar calculul termenului se face în condiţiile dreptului comun.
    • Termenul în raport cu care se calculează data dobândirii este:
      • - pentru construcţiile noi şi terenul aferent acestora, termenul curge de la data încheierii procesului-verbal de recepţie finală, în condiţiile prevăzute de lege;
      • - pentru construcţiile neterminate şi terenul aferent acestora, termenul se calculează de la data dobândirii dreptului de proprietate sau dezmembrămintelor sale asupra terenului;
  • g) data dobândirii se consideră:
    • - pentru imobilele dobândite prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, data dobândirii este considerată data validării, prin hotărârea comisiei judeţene de aplicare a legilor de mai sus, a propunerilor făcute de comisiile locale de aplicare a acestor legi. Numărul şi data hotărârii sunt înscrise în adeverinţele eliberate de comisiile locale fiecărui solicitant îndreptăţit la restituire ori constituire;
    • - pentru imobilele atribuite, restituite, retrocedate etc. în baza legilor: Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 247/2005, cu modificările si completările ulterioare, data dobândirii este considerată data emiterii actului administrativ, respectiv ordinul prefectului, dispoziţia de restituire sau orice alt act administrativ în materie;
    • - în cazul în care foştii proprietari sau moştenitorii acestora au dobândit dreptul de proprietate prin hotărâre judecătorească, data dobândirii este considerată data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti;
    • - pentru imobilele dobândite cu titlu de uzucapiune, constatat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, data dobândirii este considerată data la care a început să curgă termenul de uzucapiune;
    • - în cazul înstrăinării unor imobile rezultate din dezmembrarea, respectiv dezlipirea unui imobil, data dobândirii acestor imobile este data dobândirii imobilului iniţial care a fost supus dezlipirii, respectiv dezmembrării;
    • - în cazul înstrăinării terenurilor alipite şi ulterior dezmembrate, respectiv dezlipite, data dobândirii este considerată data la care a fost dobândit imobilul cu suprafaţa cea mai mare din operaţia de alipire;
    • - în cazul înstrăinării unor imobile rezultate din alipirea unora dobândite la date diferite, impozitul se va calcula în funcţie de data dobândirii parcelei cu suprafaţa cea mai mare;
    • - în cazul în care parcelele alipite au suprafeţele egale, data dobândirii este considerată data la care a fost dobândită ultima parcelă;
    • - în cazul schimbului, data dobândirii imobilelor care fac obiectul schimbului va fi data la care fiecare copermutant, respectiv coschimbaş, a dobândit proprietatea.

151^3. Nu se datorează impozit la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale: Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.

Este exceptată de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate prin donaţie între rude ori afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi. Dovada calităţii de soţ, rudă sau afin se face cu acte de stare civilă.

Înstrăinarea ulterioară a proprietăţilor imobiliare dobândite în condiţiile prevăzute la paragrafele 1 şi 2 va fi supusă impozitării, cu excepţia transmiterii dreptului de proprietate prin donaţie între rude ori afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.

Face excepţie de la impunere transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia pentru proprietăţile imobiliare din patrimoniul afacerii definite conform pct. 41*) din normele metodologice date în aplicarea art. 48 din Codul fiscal, acestea fiind incluse în categoriile de venituri pentru care venitul net anual se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă.

În cazul partajului judiciar sau voluntar nu se datorează impozit.

(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

151^4. În cazul procedurii succesorale se aplică următoarele reguli:

  • a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data întocmirii încheierii de finalizare a succesiunii;
  • b) impozitul datorat va fi achitat de către contribuabil la data întocmirii încheierii finale de către notarul public;
  • c) în situaţia în care succesiunea legală sau testamentară este dezbătută şi finalizată prin întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, nu se datorează impozit. Nu se datorează impozit nici în situaţia în care, după finalizarea succesiunii, se solicită certificat de moştenitor suplimentar şi se întocmeşte încheierea finală suplimentară înainte de expirarea termenului de 2 ani;
  • d) în cazul finalizării succesiunii prin întocmirea încheierii finale după expirarea termenului de 2 ani, moştenitorii datorează impozitul de 1% prevăzut în art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal;
  • e) în cazul în care succesiunea a fost finalizată prin întocmirea încheierii de finalizare înainte de expirarea termenului de 2 ani şi se solicită certificat de moştenitor suplimentar după expirarea termenului de 2 ani, calculat de la data decesului autorului succesiunii, moştenitorii datorează impozit în condiţiile art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietăţile imobiliare ce se vor declara şi menţiona în încheierea finală suplimentară;
  • f) în cazul succesiunilor vacante şi a partajului succesoral nu se datorează impozit;
  • g) impozitul se calculează şi se încasează la valoarea proprietăţilor imobiliare cuprinse în masa succesorală.

Masa succesorală, din punct de vedere fiscal şi în condiţiile art. 77^1 alin. (1) şi (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. În scop fiscal, prin activul net imobiliar se înţelege valoarea proprietăţilor imobiliare după deducerea pasivului succesoral corespunzător acestora. În pasivul succesiunii se includ obligaţiile certe şi lichide dovedite prin acte autentice şi/sau executorii, precum şi cheltuielile de înmormântare până la concurenţa sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu înscrisuri.

În cazul în care în activul succesoral se cuprind şi bunuri mobile, drepturi de creanţă, acţiuni, certificate de acţionar etc., se va stabili proporţia valorii proprietăţilor imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proporţional cu cota ce revine fiecăreia din categoriile de bunuri mobile sau imobile.

După deducerea pasivului succesoral corespunzător bunurilor imobile, din valoarea acestora se determină activul net imobiliar reprezentând baza impozabilă;

  • h) în cazul în care procedura succesorală se finalizează prin hotărâre judecătorească, se aplică dispoziţiile pct. 151^7 paragraful 6 din prezentele norme metodologice.

(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la această valoare.

151^5. La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3) din Codul fiscal se calculează la valoarea declarată de părţi. În cazul în care valoarea declarată de părţi este mai mică decât valoarea orientativă stabilită prin expertizele întocmite de camerele notarilor publici, impozitul se va calcula la această din urmă valoare.

În cazul proprietăţilor imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social, valoarea la care se va stabili impozitul este aceea din actul prin care s-a realizat aducerea bunului imobil ca aport în natură la capitalul social, astfel:

  • - în cazul în care legislaţia în materie impune întocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puţin de valoarea rezultată din expertiza de evaluare;
  • - în cazul în care legislaţia în materie nu impune întocmirea unei expertize de evaluare, impozitul se va stabili la valoarea din act, dar nu mai puţin de valoarea stabilită în condiţiile art. 77^1 alin. (4) din Codul fiscal.

La constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate, impozitul se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 20% din valoarea orientativă stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici. Aceeaşi valoare se va stabili şi la stingerea pe cale convenţională sau prin consimţământul titularului a acestor dezmembrăminte.

La transmiterea nudei proprietăţi, impozitul se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 80% din valoarea orientativă stabilită prin expertizele camerei notarilor publici.

Pentru construcţiile neterminate, la înstrăinarea acestora, valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiză, care va cuprinde valoarea construcţiei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent declarată de părţi, dar nu mai puţin decât valoarea stabilită pentru teren prin expertizele camerei notarilor publici. Raportul de expertiză va fi întocmit pe cheltuiala contribuabilului de un expert autorizat în condiţiile legii.

La schimb imobiliar, impozitul se calculează la valoarea fiecăreia din proprietăţile imobiliare transmise.

În cazul schimbului unui bun imobil, proprietate imobiliară, cu un bun mobil, impozitul se calculează la valoarea bunului imobil, calitatea de contribuabil fiind a persoanei fizice care transmite proprietatea imobiliară.

(5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o dată pe an, expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

151^6. Expertizele privind valoarea de circulaţie a proprietăţilor imobiliare vor fi comunicate direcţiilor teritoriale ale Ministerului Economiei şi Finanţelor până la data de 31 decembrie a anului fiscal curent, pentru a fi utilizate în anul fiscal următor.

Expertizele întocmite de camerele notarilor publici privind valoarea de circulaţie orientativă a proprietăţilor imobiliare constituie baza de calcul a impozitului datorat de contribuabilii definiţi la pct. 151^2 din prezentele norme metodologice, în cazul în care valoarea declarată de părţi este mai mică decât valoarea orientativă stabilită prin expertiza camerei notarilor publici.

Obligaţia de a calcula şi de a încasa impozitul revine:

  • - notarilor publici pentru actele autentificate de aceştia;
  • - organului fiscal competent în celelalte cazuri.

(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se realizează prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

151^7. Impozitul se va calcula şi se va încasa de către notarul public, pe chitanţă sau bon fiscal, anterior autentificării actului sau semnării încheierii de finalizare a procedurii succesorale.

Impozitul poate fi plătit de către contribuabil fie în numerar, la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar, într-un cont al biroului notarial. În cazul plăţii impozitului prin virament bancar, dovada achitării se face cu ordinul de plată.

Documentul de plată a impozitului de către contribuabil se va menţiona în încheierea de autentificare, respectiv în încheierea de finalizare a procedurii succesorale şi în certificatul de moştenitor.

Modelul chitanţelor ce vor fi utilizate de către notarii publici la încasarea impozitului se va stabili şi se va tipări de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România.

În îndeplinirea obligaţiei ce le revine, registratorii de carte funciară vor verifica dacă în cuprinsul actului notarial sunt menţionate documentele de plată a impozitului, prevăzute la paragrafele 1 - 3.

Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia vor comunica organului fiscal din raza de competenţă teritorială a instanţei de fond hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. În situaţia în care instanţele judecătoreşti nu transmit în termenul legal documentaţia prevăzută de lege, organul fiscal poate stabili impozitul datorat, la solicitarea contribuabilului, pe baza documentaţiei prezentate de acesta. În situaţia în care la primirea documentaţiei transmise de instanţele judecătoreşti constată diferenţe care conduc la modificarea bazei de impunere, organul fiscal emite o decizie de impunere, conform procedurii legale.

Baza de calcul a impozitului datorat este cea stabilită potrivit hotărârii judecătoreşti sau documentaţiei aferente hotărârii, în situaţia în care acestea includ valoarea imobilului stabilită de un expert autorizat în condiţiile legii, respectiv expertiza privind stabilirea valorii de circulaţie a imobilului.

În cazul în care în hotărârea judecătorească nu este precizată valoarea imobilului stabilită de un expert autorizat în condiţiile legii sau în documentaţia aferentă hotărârii nu este cuprinsă expertiza privind stabilirea valorii de circulaţie a imobilului, baza de calcul a impozitului se va stabili în condiţiile pct. 151^6 din prezentele norme metodologice.

În cazul transferurilor prin alte modalităţi decât procedura notarială sau judecătorească, contribuabilul are sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la data transferului, în vederea stabilirii impozitului, în condiţiile legii.

În cazul în care se solicită intabularea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, în temeiul hotărârii judecătoreşti, registratorii de carte funciară vor verifica existenţa deciziei de impunere emise de organul fiscal competent şi dovada achitării impozitului.

(7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se virează şi se reţine integral la bugetul de stat.

(8) Procedura de calculare, încasare şi virare a impozitului perceput în condiţiile alin. (1) şi (3), precum şi obligaţiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

18 Octombrie 2007

Ordonanta de urgenta nr. 106 din 4 octombrie 2007

  • Text modificat
Text VechiText Nou

(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se va realiza prin hotărâre judecătorească, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

?

(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se realizează prin hotărâre judecătorească sau prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

Text VechiText Nou

(7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se distribuie astfel:

  • a) cota de 40% se face venit la bugetul de stat;
  • b) cota de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării;
  • c) cota de 10% se face venit la bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru îndeplinirea activităţii de publicitate imobiliară.
?

(7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se virează şi se reţine integral la bugetul de stat.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

29 Decembrie 2006

Hotarare nr. 1861 din 21 decembrie 2006

  • Norme metodologice modificate sau introduse
Text VechiText Nou

151^2. Definirea unor termeni:

a) prin construcţii de orice fel se înţelege:

  • - construcţii cu destinaţia de locuinţă;
  • - construcţii cu destinaţia de spaţii comerciale;
  • - construcţii industriale, hale de producţie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;
  • - orice construcţie sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizaţia de construcţie în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) prin terenul aferent acestora (construcţiilor) se înţelege terenuri - curţi, construcţii -, conform titlului de proprietate.

În cazul în care construcţiile au fost demolate, la înstrăinarea terenului se va aplica regimul de impozitare prevăzut pentru terenurile fără construcţii;

c) prin transferul dreptului de proprietate se înţelege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege.

Este supus impozitării şi transferul dreptului de proprietate asupra unei cote indivize din imobilele menţionate la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal.

Nu este supusă impozitării constituirea unor dezmembrăminte ale dreptului de proprietate uzufruct, uz, habitaţie, servitute, superficie cu privire la imobilele menţionate la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal;

d) prin terenuri de orice fel, fără construcţii, se înţelege: terenurile situate în intravilan sau extravilan, dobândite după data de 1 ianuarie 1990.

Dacă ulterior dobândirii terenului pe acesta s-a edificat o construcţie, acestui teren i se va aplica regimul de impozitare pentru terenurile menţionate la lit. b) (teren aferent construcţiilor);

e) data de la care începe să curgă termenul de 3 ani este data actului de dobândire, iar calculul termenului de 3 ani se face în condiţiile dreptului comun, finalizându-se în ziua celui de-al treilea an de la dobândire.

Pentru construcţiile noi, termenul de 3 ani curge de la data încheierii procesului-verbal de recepţie finală a construcţiei, în condiţiile legii.

Pentru construcţiile neterminate, la înstrăinarea acestora valoarea de bază se va stabili pe baza unui raport de expertiză, care va cuprinde valoarea construcţiei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent stabilită în condiţiile legii, raport ce va fi întocmit, pe cheltuiala contribuabilului, de un expert autorizat în condiţiile legii, iar termenul de 3 ani se calculează de la data expirării termenului legal prevăzut în autorizaţia de construire.

În situaţia imobilelor definite la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal, care au fost deţinute într-o stare de indiviziune, sistată printr-un act de partaj voluntar sau judiciar, data şi modalitatea dobândirii va fi data la care fiecare coindivizar a dobândit proprietatea, având în vedere caracterul declarativ şi retroactiv al efectelor partajului.

?

151^2. Definirea unor termeni:

a) prin contribuabil, în sensul art. 77^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege persoana fizică căreia îi revine obligaţia de plată a impozitului. În cazul transferului dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele acestuia: vânzătorul, donatorul, credirentierul, transmiţătorul în cazul contractului de întreţinere etc. În contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toţi copermutanţii (coschimbaşii).

În cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauză de moarte, prin succesiune legală sau testamentară, calitatea de contribuabil revine moştenitorilor legali sau testamentari precum şi legatarilor cu titlul particular.

b) prin construcţii de orice fel se înţelege:

  • - construcţii cu destinaţia de locuinţă;
  • - construcţii cu destinaţia de spaţii comerciale;
  • - construcţii industriale, hale de producţie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;
  • - orice construcţie sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizaţia de construcţie în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c) prin terenul aferent acestora (construcţiilor) se înţelege terenuri - curţi, construcţii -, conform titlului de proprietate.

d) prin terenuri de orice fel, fără construcţii, se înţelege: terenurile situate în intravilan sau extravilan.

e) prin transferul dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia se înţelege înstrăinarea prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer: vânzare-cumpărare, donaţie, rentă viageră, întreţinere, schimb, inclusiv în cazul când transferul se realizează printr-o hotărâre judecătorească.

f) data de la care începe să curgă termenul este data dobândirii, iar calculul termenului se face în condiţiile dreptului comun.

g) pentru construcţiile noi şi terenul aferent acestora, termenul curge de la data încheierii procesului-verbal de recepţie finală, în condiţiile legii.

h) pentru construcţiile neterminate şi terenul aferent, termenul se calculează de la data expirării termenului legal pentru finalizarea construcţiei prevăzut în autorizaţia de construire.

i) actul de partaj voluntar sau judiciar şi actul de schimb sunt supuse impozitării; data dobândirii imobilelor care fac obiectul acestor acte, va fi data la care fiecare coproprietar (coindivizar) sau copermutant (coschimbaş) a dobândit proprietatea.

j) pentru terenurile libere de construcţii dobândite prin acte succesive, care au fost alipite ori alipite şi dezlipite anterior înstrăinării, termenul curge de la data actului de alipire sau dezlipire.

Pentru terenurile (dezlipite) dezmembrate libere de construcţii, dobândite printr-un singur act, termenul curge de la data dobândirii dreptului de proprietate.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

Text VechiText Nou

151^3. Prin valoare de bază se înţelege valoarea bunului imobil care face obiectul tranzacţiei, stabilită sau evaluată în condiţiileart. 77^1 alin. (4) din Codul fiscal.

Prin valoare de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare se înţelege:

- preţul de vânzare declarat de părţi, în cazul înstrăinării imobilului prin contract de vânzare-cumpărare;

- valoarea stabilită de părţile contractante pe baza propriei aprecieri, în cazul transferului dreptului de proprietate prin alte acte încheiate în formă autentică: donaţie, întreţinere, rentă viageră, schimb, dare în plată etc.

Prin venit impozabil se înţelege diferenţa pozitivă ce rezultă în urma scăderii valorii de bază din valoarea de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare.

?

151^3. Nu se datorează impozit la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.

Este exceptată de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia prin donaţie între rude ori afini până la gradul III inclusiv, precum şi între soţi. Dovada calităţii de soţ, rudă sau afin se face cu acte de stare civilă.

Înstrăinarea ulterioară a proprietăţilor imobiliare dobândite prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale, precum şi prin donaţie, indiferent de gradul de rudenie, va fi supusă impozitării.

Face excepţie de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia pentru proprietăţile imobiliare din patrimoniul afacerii.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

Text VechiText Nou

151^4. Nu sunt supuse impozitării veniturile realizate din înstrăinarea construcţiilor de orice fel cu terenul aferent, precum şi a terenurilor fără construcţii din intravilan şi extravilan, dacă au fost dobândite de transmiţător prin:

a) reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile legilor speciale: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, şi orice alte acte normative cu caracter reparatoriu;

b) moştenire legală sau/şi testamentară. În cazul succesiunii testamentare nu are relevanţă gradul de rudenie între autorul succesiunii şi moştenitorul testamentar sau legatarul cu titlu particular;

c) donaţie între rude până la gradul al patrulea inclusiv. În cazul în care gradul de rudenie nu rezultă în mod explicit din actul de dobândire, transmiţătorul va putea face dovada rudeniei până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoana de la care a dobândit imobilul, cu acte de stare civilă.

În cazul în care imobilul a fost dobândit de la mai mulţi proprietari aflaţi în indiviziune, este suficient ca dobânditorul să facă dovada gradului de rudenie cu oricare dintre coindivizarii transmiţători;

d) schimb imobiliar, indiferent de natura bunului imobil: construcţii de orice fel cu terenul aferent, terenuri fără construcţii în intravilan sau extravilan, indiferent de persoanele între care s-a făcut schimbul.

Transmiterea, prin moştenire, donaţie sau schimb imobiliar, a construcţiilor de orice fel şi a terenului aferent, precum şi a terenurilor de orice fel, fără construcţii, indiferent de modalitatea de dobândire a acestora, neconstituind o operaţiune juridică aducătoare de venituri, nu generează o diferenţă favorabilă în sensul prevederilor art. 77^1 alin. (2) din Codul fiscal şi, în consecinţă, nu este supusă impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Nu este supus impozitării aportul în natură adus la capitalul social al societăţilor comerciale, indiferent de forma de organizare a acestora.

În situaţia constituirii ca aport la capitalul social, adus de către asociaţi, constând în construcţii de orice fel cu terenul aferent şi/sau terenuri fără construcţii situate în intravilan ori extravilan, nu are relevanţă data sau modul de dobândire a bunurilor imobile de natura celor de mai sus, care sunt aportate la capitalul social al unei societăţi comerciale.

?

151^4. Finalizarea procedurii succesorale are loc la data emiterii certificatului de moştenitor.

În situaţia în care succesiunea legală sau testamentară este dezbătută şi finalizată prin emiterea certificatului de moştenitor legal/legatar în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii sau se emite certificat de moştenitor suplimentar nu se datorează impozit.

Succesiunea finalizată după expirarea termenului de 2 ani, ca şi suplimentarea certificatului de moştenitor/legatar după împlinirea termenului de 2 ani (aceluiaşi termen) se impozitează.

În situaţia în care bunurile imobile din masa succesorală sunt supuse impozitării, notarul public va calcula şi comunica cuantumul acestora la data depunerii cererii de deschidere a procedurii succesorale.

Impozitul datorat va fi achitat de către contribuabil la data întocmirii încheierii finale de către notarul public.

Impozitul se calculează la valoarea masei succesorale supusă impozitării. Prin masa succesorală supusă impozitării se înţelege diferenţa pozitivă dintre activul şi pasivul succesiunii. În pasivul succesiunii se includ creanţele certe şi lichide dovedite prin acte autentice şi/sau executorii, precum şi cheltuielile de înmormântare de până la 1000 RON, cheltuielile de înmormântare nu trebuie dovedite cu înscrisuri.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

Text VechiText Nou

151^5. a) Prin preţ de achiziţie se înţelege preţul cu care a fost cumpărat bunul imobil. Preţul de cumpărare se majorează cu 5% din acel preţ rezultând valoarea de bază.

b) În oricare dintre modurile de dobândire menţionate la art. 77^1 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, valoarea de bază se calculează prin majorarea valorii menţionate în act cu 5% .

c) În cazul construcţiilor noi, prin costul acestora la data realizării se înţelege valoarea stabilită prin expertiză la care se adaugă valoarea terenului aferent.

d) În cazul în care, din orice motive, valoarea de bază pentru bunurile dobândite conform lit. a), b) şi c) nu se poate stabili prin modalităţile prevăzute mai sus pentru fiecare bun, valoarea de bază va fi aceea stabilită prin expertizele utilizate de camerele notarilor publici la data dobândirii acestor imobile. În cazul în care în aceste expertize erau menţionate o valoare minimă şi o valoare maximă, valoarea de bază va fi considerată valoarea minimă stabilită în expertize.

e) Pentru terenurile dobândite într-o perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 1990 şi data de la care notarii publici au început să utilizeze expertizele folosite de camerele notarilor publici, prin care s-au stabilit valorile de circulaţie pentru bunurile imobile, valoarea de bază se stabileşte prin majorarea preţului de achiziţie, calculată în condiţiile lit. a), ori a valorii menţionate în act, pentru terenurile dobândite în modalităţile prevăzute la lit. b), cu rata inflaţiei pe economie, calculată până în ultima lună şi comunicată lunar Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România de către Institutul Naţional de Statistică.

Pentru terenurile neconstruite din intravilan şi extravilan, dobândite într-o modalitate din care nu rezultă valoarea terenului ce a făcut obiectul tranzacţiei, valoarea de bază este valoarea minimă stabilită în prima expertiză utilizată de camera notarilor publici în circumscripţia căreia se află terenul.

Pentru construcţiile de orice fel cu terenul aferent acestora, dobândite într-o modalitate din care nu rezultă valoarea imobilului, valoarea de bază o reprezintă valoarea minimă stabilită în expertizele utilizate de camerele notarilor publici la data dobândirii bunului imobil.

f) Bunurile dobândite în una dintre modalităţile prevăzute la lit. a) şi b) pot suferi, între momentul dobândirii şi momentul înstrăinării, îmbunătăţiri care să le aducă un spor de valoare. Acest spor de valoare se va dovedi printr-un raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii. În această situaţie valoarea de bază se va stabili prin cumularea valorilor stabilite în condiţiile lit. a) şi b), la care se va adăuga valoarea îmbunătăţirilor stabilite prin expertiza întocmită în condiţiile de mai sus.

?

151^5. La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevăzut la art. 77^1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare se calculează la valoarea declarată de părţi. În cazul în care valoarea declarată de părţi este mai mică decât valoarea orientativă stabilită de expertizele întocmite de către Camerele Notarilor Publici, impozitul se va calcula la această din urmă valoare.

La constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate, impozitul se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 20% din valoarea orientativă întocmită de Camera Notarilor Publici. Aceeaşi valoare se va stabili şi la stingerea pe cale convenţională sau prin consimţământul titularului a acestor dezmembrăminte.

La transmiterea nudei proprietăţi impozitul se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 80% din valoarea orientativă stabilită prin expertizele Camerei Notarilor Publici.

Pentru construcţiile neterminate, la înstrăinarea acestora valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiză, care va cuprinde valoarea construcţiei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent declarată de părţi, dar nu mai puţin decât valoarea stabilită prin expertizele Camerei Notarilor Publici. Raportul de expertiză va fi întocmit pe cheltuiala contribuabilului, de un expert autorizat în condiţiile legii.

Pentru actul de partaj impozitul se determină la valoarea masei partajabile şi se suportă de copartajanţi proporţional cu cota deţinută din dreptul de proprietate, raportat la data dobândirii fiecărui imobil ce compune masa partajabilă.

La schimb impozitul se calculează la valoarea fiecăruia din bunurile imobile transmise.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

Text VechiText Nou

151^6. Expertizele se fac de către experţi autorizaţi în condiţiile legii şi vor conţine date şi informaţii privind terenurile şi construcţiile de orice fel.

Expertizele utilizate de camerele notarilor publici vor avea în vedere, la prima reactualizare, stabilirea unei valori unice, fără a se mai stabili valori minime şi maxime, ori a unor criterii tehnice prin care să se poată stabili în mod obiectiv valorile de circulaţie pentru bunurile imobile supuse impozitării, în condiţiile prezentelor norme metodologice.

?

151^6. Expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile vor fi comunicate direcţiilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până la data de 31 decembrie a anului fiscal curent pentru a fi utilizate în anul fiscal următor.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

Text VechiText Nou

151^7. Prin pierderea din transferul proprietăţii imobiliare se înţelege diferenţa negativă dintre valoarea de înstrăinare şi valoarea de bază a bunurilor imobile menţionate la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal.

Această diferenţă reprezintă pierderea contribuabilului şi nu se poate compensa cu alte venituri realizate de contribuabil.

?

151^7. Impozitul se va calcula şi încasa de către notarul public, anterior autentificării actului sau semnării încheierii de finalizare a procedurii succesorale.

Impozitul poate fi plătit de către contribuabil fie în numerar la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar într-un cont al biroului notarial.

Documentul de plată al impozitului de către contribuabili, se va invoca în încheierea de autentificare, respectiv certificatul de moştenitor legal/testamentar sau suplimentar.

Dispoziţiile prezentelor norme se aplică şi în cazul în care transferul dreptului de proprietate se face prin hotărâre judecătorească.

Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, vor asigura calcularea şi încasarea impozitului datorat potrivit prevederilor alin. (6), prin organul fiscal din raza de competenţă teritorială a instanţei de fond, comunicând acestuia hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

27 Decembrie 2006

Ordonanta de urgenta nr. 110 din 21 decembrie 2006

  • Text modificat
Text VechiText Nou
(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se va realiza printr-o hotărâre judecătorească, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de către instanţele judecătoreşti la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.
?
(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se va realiza prin hotărâre judecătorească, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de către organul fiscal competent. Instanţele judecătoreşti care pronunţă hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

Text VechiText Nou
a) cota de 40% se face venit la bugetul consolidat;
?
a) cota de 40% se face venit la bugetul de stat;

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

1 August 2006

Legea nr. 343 din 17 iulie 2006

  • Text modificat
Text VechiText Nou

1) Sunt supuse impozitării veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor de orice fel şi terenul aferent acestora, care se înstrăinează în termen de până la 3 ani inclusiv, de la data dobândirii, precum şi veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel, fără construcţii, dobândite după 1 ianuarie 1990.

(2) Venitul impozabil din transferul proprietăţilor imobiliare, cu excepţiile prevăzute la alin. (3), reprezintă diferenţa favorabilă dintre valoarea de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare, terenuri şi/sau construcţii, şi valoarea de bază a acestora.

(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) aportul în natură la capitalul social al societăţilor comerciale, precum şi veniturile realizate din înstrăinarea construcţiilor de orice fel cu terenul aferent, terenurile fără construcţii din intravilan şi extravilan dobândite de contribuabil prin:

  • a) reconstituirea dreptului de proprietate;
  • b) moştenire sau donaţie între rude până la gradul al patrulea inclusiv;
  • c) schimb imobiliar.

(4) Valoarea de bază a bunurilor imobile prevăzute la alin. (1), în funcţie de modalitatea de dobândire, se stabileşte avându-se în vedere:

  • a) preţul de achiziţie pentru bunurile imobile dobândite prin cumpărare, majorat cu 5%;
  • b) valoarea imobilului menţionată în act, dacă acesta a fost dobândit prin donaţie, schimb, rentă viageră, dare în plată, adjudecare, contract de întreţinere, hotărâre judecătorească etc., majorată cu 5%;
  • c) pentru construcţiile noi, costul acestora la data realizării, dovedit prin raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii, la care se adaugă valoarea terenului aferent, stabilită în condiţiile prezentei legi;
  • d) valoarea rezultată din expertizele utilizate de către camerele notarilor publici, la data dobândirii imobilelor a căror valoare de bază nu se poate stabili prin modalităţile prevăzute la lit. a) - c);
  • e) valoarea stabilită în funcţie de modul de dobândire, în condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), pentru terenurile situate în intravilan şi extravilan, actualizată cu rata inflaţiei pe economie din ultima lună pentru care există date oficiale comunicate de către Institutul Naţional de Statistică, dacă la data dobândirii nu erau întocmite expertize de către camerele notarilor publici. Pentru terenurile şi construcţiile de orice fel, dobândite de contribuabili într-o modalitate din care nu rezultă valoarea la care acestea au fost dobândite, valoarea de bază este valoarea minimă stabilită în prima expertiză utilizată de camera notarilor publici în circumscripţia căreia se află terenul;
  • f) preţul de achiziţie pentru bunurile dobândite în condiţiile prevăzute la lit. a) sau valoarea menţionată pentru bunurile dobândite în condiţiile prevăzute la lit. b), la care se adaugă costul lucrărilor şi serviciilor de natură să crească valoarea imobilului, la data efectuării acestora, dovedite prin raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii.

(5) Expertizele întocmite de camerele notarilor publici vor fi reactualizate cel puţin o dată pe an şi avizate de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile teritoriale.

(6) Pierderea din transferul proprietăţii imobiliare reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

?

(1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

  • a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
    • - 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
    • - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;
  • b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
    • - 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
    • - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri:

  • a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
  • b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.

(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la această valoare.

(5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o dată pe an, expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. În cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se va realiza printr-o hotărâre judecătorească, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de către instanţele judecătoreşti la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

(7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se distribuie astfel:

  • a) cota de 40% se face venit la bugetul consolidat;
  • b) cota de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării;
  • c) cota de 10% se face venit la bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru îndeplinirea activităţii de publicitate imobiliară.

(8) Procedura de calculare, încasare şi virare a impozitului perceput în condiţiile alin. (1) şi (3), precum şi obligaţiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.

4 Iulie 2005

Hotarare nr. 610 din 23 iunie 2005

  • Norme metodologice modificate sau introduse

Text Nou

151^2. Definirea unor termeni:

a) prin construcţii de orice fel se înţelege:

- construcţii cu destinaţia de locuinţă;

- construcţii cu destinaţia de spaţii comerciale;

- construcţii industriale, hale de producţie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;

- orice construcţie sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizaţia de construcţie în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) prin terenul aferent acestora (construcţiilor) se înţelege terenuri - curţi, construcţii -, conform titlului de proprietate.

În cazul în care construcţiile au fost demolate, la înstrăinarea terenului se va aplica regimul de impozitare prevăzut pentru terenurile fără construcţii;

c) prin transferul dreptului de proprietate se înţelege înstrăinarea, prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate în oricare dintre modalităţile prevăzute de lege.

Este supus impozitării şi transferul dreptului de proprietate asupra unei cote indivize din imobilele menţionate la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal.

Nu este supusă impozitării constituirea unor dezmembrăminte ale dreptului de proprietate uzufruct, uz, habitaţie, servitute, superficie cu privire la imobilele menţionate la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal;

d) prin terenuri de orice fel, fără construcţii, se înţelege: terenurile situate în intravilan sau extravilan, dobândite după data de 1 ianuarie 1990.

Dacă ulterior dobândirii terenului pe acesta s-a edificat o construcţie, acestui teren i se va aplica regimul de impozitare pentru terenurile menţionate la lit. b) (teren aferent construcţiilor);

e) data de la care începe să curgă termenul de 3 ani este data actului de dobândire, iar calculul termenului de 3 ani se face în condiţiile dreptului comun, finalizându-se în ziua celui de-al treilea an de la dobândire.

Pentru construcţiile noi, termenul de 3 ani curge de la data încheierii procesului-verbal de recepţie finală a construcţiei, în condiţiile legii.

Pentru construcţiile neterminate, la înstrăinarea acestora valoarea de bază se va stabili pe baza unui raport de expertiză, care va cuprinde valoarea construcţiei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent stabilită în condiţiile legii, raport ce va fi întocmit, pe cheltuiala contribuabilului, de un expert autorizat în condiţiile legii, iar termenul de 3 ani se calculează de la data expirării termenului legal prevăzut în autorizaţia de construire.

În situaţia imobilelor definite la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal, care au fost deţinute într-o stare de indiviziune, sistată printr-un act de partaj voluntar sau judiciar, data şi modalitatea dobândirii va fi data la care fiecare coindivizar a dobândit proprietatea, având în vedere caracterul declarativ şi retroactiv al efectelor partajului.

Text Nou

151^3. Prin valoare de bază se înţelege valoarea bunului imobil care face obiectul tranzacţiei, stabilită sau evaluată în condiţiileart. 77^1 alin. (4) din Codul fiscal.

Prin valoare de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare se înţelege:

- preţul de vânzare declarat de părţi, în cazul înstrăinării imobilului prin contract de vânzare-cumpărare;

- valoarea stabilită de părţile contractante pe baza propriei aprecieri, în cazul transferului dreptului de proprietate prin alte acte încheiate în formă autentică: donaţie, întreţinere, rentă viageră, schimb, dare în plată etc.

Prin venit impozabil se înţelege diferenţa pozitivă ce rezultă în urma scăderii valorii de bază din valoarea de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare.

Text Nou

151^4. Nu sunt supuse impozitării veniturile realizate din înstrăinarea construcţiilor de orice fel cu terenul aferent, precum şi a terenurilor fără construcţii din intravilan şi extravilan, dacă au fost dobândite de transmiţător prin:

a) reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile legilor speciale: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, şi orice alte acte normative cu caracter reparatoriu;

b) moştenire legală sau/şi testamentară. În cazul succesiunii testamentare nu are relevanţă gradul de rudenie între autorul succesiunii şi moştenitorul testamentar sau legatarul cu titlu particular;

c) donaţie între rude până la gradul al patrulea inclusiv. În cazul în care gradul de rudenie nu rezultă în mod explicit din actul de dobândire, transmiţătorul va putea face dovada rudeniei până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoana de la care a dobândit imobilul, cu acte de stare civilă.

În cazul în care imobilul a fost dobândit de la mai mulţi proprietari aflaţi în indiviziune, este suficient ca dobânditorul să facă dovada gradului de rudenie cu oricare dintre coindivizarii transmiţători;

d) schimb imobiliar, indiferent de natura bunului imobil: construcţii de orice fel cu terenul aferent, terenuri fără construcţii în intravilan sau extravilan, indiferent de persoanele între care s-a făcut schimbul.

Transmiterea, prin moştenire, donaţie sau schimb imobiliar, a construcţiilor de orice fel şi a terenului aferent, precum şi a terenurilor de orice fel, fără construcţii, indiferent de modalitatea de dobândire a acestora, neconstituind o operaţiune juridică aducătoare de venituri, nu generează o diferenţă favorabilă în sensul prevederilor art. 77^1 alin. (2) din Codul fiscal şi, în consecinţă, nu este supusă impozitului pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.

Nu este supus impozitării aportul în natură adus la capitalul social al societăţilor comerciale, indiferent de forma de organizare a acestora.

În situaţia constituirii ca aport la capitalul social, adus de către asociaţi, constând în construcţii de orice fel cu terenul aferent şi/sau terenuri fără construcţii situate în intravilan ori extravilan, nu are relevanţă data sau modul de dobândire a bunurilor imobile de natura celor de mai sus, care sunt aportate la capitalul social al unei societăţi comerciale.

Text Nou

151^5. a) Prin preţ de achiziţie se înţelege preţul cu care a fost cumpărat bunul imobil. Preţul de cumpărare se majorează cu 5% din acel preţ rezultând valoarea de bază.

b) În oricare dintre modurile de dobândire menţionate la art. 77^1 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, valoarea de bază se calculează prin majorarea valorii menţionate în act cu 5% .

c) În cazul construcţiilor noi, prin costul acestora la data realizării se înţelege valoarea stabilită prin expertiză la care se adaugă valoarea terenului aferent.

d) În cazul în care, din orice motive, valoarea de bază pentru bunurile dobândite conform lit. a), b) şi c) nu se poate stabili prin modalităţile prevăzute mai sus pentru fiecare bun, valoarea de bază va fi aceea stabilită prin expertizele utilizate de camerele notarilor publici la data dobândirii acestor imobile. În cazul în care în aceste expertize erau menţionate o valoare minimă şi o valoare maximă, valoarea de bază va fi considerată valoarea minimă stabilită în expertize.

e) Pentru terenurile dobândite într-o perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 1990 şi data de la care notarii publici au început să utilizeze expertizele folosite de camerele notarilor publici, prin care s-au stabilit valorile de circulaţie pentru bunurile imobile, valoarea de bază se stabileşte prin majorarea preţului de achiziţie, calculată în condiţiile lit. a), ori a valorii menţionate în act, pentru terenurile dobândite în modalităţile prevăzute la lit. b), cu rata inflaţiei pe economie, calculată până în ultima lună şi comunicată lunar Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România de către Institutul Naţional de Statistică.

Pentru terenurile neconstruite din intravilan şi extravilan, dobândite într-o modalitate din care nu rezultă valoarea terenului ce a făcut obiectul tranzacţiei, valoarea de bază este valoarea minimă stabilită în prima expertiză utilizată de camera notarilor publici în circumscripţia căreia se află terenul.

Pentru construcţiile de orice fel cu terenul aferent acestora, dobândite într-o modalitate din care nu rezultă valoarea imobilului, valoarea de bază o reprezintă valoarea minimă stabilită în expertizele utilizate de camerele notarilor publici la data dobândirii bunului imobil.

f) Bunurile dobândite în una dintre modalităţile prevăzute la lit. a) şi b) pot suferi, între momentul dobândirii şi momentul înstrăinării, îmbunătăţiri care să le aducă un spor de valoare. Acest spor de valoare se va dovedi printr-un raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii. În această situaţie valoarea de bază se va stabili prin cumularea valorilor stabilite în condiţiile lit. a) şi b), la care se va adăuga valoarea îmbunătăţirilor stabilite prin expertiza întocmită în condiţiile de mai sus.

Text Nou

151^6. Expertizele se fac de către experţi autorizaţi în condiţiile legii şi vor conţine date şi informaţii privind terenurile şi construcţiile de orice fel.

Expertizele utilizate de camerele notarilor publici vor avea în vedere, la prima reactualizare, stabilirea unei valori unice, fără a se mai stabili valori minime şi maxime, ori a unor criterii tehnice prin care să se poată stabili în mod obiectiv valorile de circulaţie pentru bunurile imobile supuse impozitării, în condiţiile prezentelor norme metodologice.

Text Nou

151^7. Prin pierderea din transferul proprietăţii imobiliare se înţelege diferenţa negativă dintre valoarea de înstrăinare şi valoarea de bază a bunurilor imobile menţionate la art. 77^1 alin. (1) din Codul fiscal.

Această diferenţă reprezintă pierderea contribuabilului şi nu se poate compensa cu alte venituri realizate de contribuabil.

1 Iunie 2005

Legea nr. 163 din 1 iunie 2005

  • Text modificat

Text Nou

(1) Sunt supuse impozitării veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor de orice fel şi terenul aferent acestora, care se înstrăinează în termen de până la 3 ani inclusiv, de la data dobândirii, precum şi veniturile realizate din transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel, fără construcţii, dobândite după 1 ianuarie 1990.

(2) Venitul impozabil din transferul proprietăţilor imobiliare, cu excepţiile prevăzute la alin. (3), reprezintă diferenţa favorabilă dintre valoarea de înstrăinare a proprietăţilor imobiliare, terenuri şi/sau construcţii, şi valoarea de bază a acestora.

(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) aportul în natură la capitalul social al societăţilor comerciale, precum şi veniturile realizate din înstrăinarea construcţiilor de orice fel cu terenul aferent, terenurile fără construcţii din intravilan şi extravilan dobândite de contribuabil prin:

  • a) reconstituirea dreptului de proprietate;
  • b) moştenire sau donaţie între rude până la gradul al patrulea inclusiv;
  • c) schimb imobiliar.

(4) Valoarea de bază a bunurilor imobile prevăzute la alin. (1), în funcţie de modalitatea de dobândire, se stabileşte avându-se în vedere:

  • a) preţul de achiziţie pentru bunurile imobile dobândite prin cumpărare, majorat cu 5%;
  • b) valoarea imobilului menţionată în act, dacă acesta a fost dobândit prin donaţie, schimb, rentă viageră, dare în plată, adjudecare, contract de întreţinere, hotărâre judecătorească etc., majorată cu 5%;
  • c) pentru construcţiile noi, costul acestora la data realizării, dovedit prin raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii, la care se adaugă valoarea terenului aferent, stabilită în condiţiile prezentei legi;
  • d) valoarea rezultată din expertizele utilizate de către camerele notarilor publici, la data dobândirii imobilelor a căror valoare de bază nu se poate stabili prin modalităţile prevăzute la lit. a) - c);
  • e) valoarea stabilită în funcţie de modul de dobândire, în condiţiile prevăzute la lit. a) şi b), pentru terenurile situate în intravilan şi extravilan, actualizată cu rata inflaţiei pe economie din ultima lună pentru care există date oficiale comunicate de către Institutul Naţional de Statistică, dacă la data dobândirii nu erau întocmite expertize de către camerele notarilor publici. Pentru terenurile şi construcţiile de orice fel, dobândite de contribuabili într-o modalitate din care nu rezultă valoarea la care acestea au fost dobândite, valoarea de bază este valoarea minimă stabilită în prima expertiză utilizată de camera notarilor publici în circumscripţia căreia se află terenul;
  • f) preţul de achiziţie pentru bunurile dobândite în condiţiile prevăzute la lit. a) sau valoarea menţionată pentru bunurile dobândite în condiţiile prevăzute la lit. b), la care se adaugă costul lucrărilor şi serviciilor de natură să crească valoarea imobilului, la data efectuării acestora, dovedite prin raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii.

(5) Expertizele întocmite de camerele notarilor publici vor fi reactualizate cel puţin o dată pe an şi avizate de Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţiile teritoriale.

(6) Pierderea din transferul proprietăţii imobiliare reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

30 Martie 2005

Ordonanta de urgenta nr. 24 din 24 martie 2005

  • Text modificat

Text Nou

(1) Venitul impozabil din transferul proprietăţilor imobiliare, cu excepţia operaţiunilor de schimb sau aport în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale, reprezintă diferenţa favorabilă dintre suma realizată din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare, terenuri şi/sau construcţii, şi valoarea de bază a acestora.

(2) Valoarea de bază a proprietăţilor imobiliare este, în funcţie de modalitatea de dobândire a imobilului:

  • a) preţul de achiziţie;
  • b) costul construcţiilor realizate de contribuabil;
  • c) preţul orientativ minim al proprietăţilor imobiliare la data dobândirii, utilizat de camera notarilor publici în circumscripţia căreia este situat imobilul.

(3) Pentru calculul valorii de bază, preţul de achiziţie se determină, la alegerea contribuabilului, ca fiind oricare dintre:

  • a) preţul cu care a fost dobândit imobilul, majorat cu 5%;
  • b) preţul cu care a fost dobândit imobilul, la care se adaugă costul lucrărilor şi serviciilor de natură să crească valoarea imobilului, la data efectuării acestora, dovedite prin raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii.

(4) Costul construcţiilor realizate de contribuabil se determină, la alegerea contribuabilului, ca fiind oricare dintre:

  • a) costul construcţiilor realizate de contribuabil la data realizării, dovedite prin raport de expertiză întocmit de un expert autorizat, în condiţiile legii;
  • b) preţul orientativ minim al proprietăţilor imobiliare la data finalizării construcţiei, utilizat de camera notarilor publici în circumscripţia căreia este situat imobilul, majorat cu 5% .

(5) Pentru proprietăţile imobiliare obţinute de contribuabil într-o modalitate din care nu rezultă valoarea la care a fost dobândit imobilul, valoarea de bază este preţul orientativ minim al proprietăţilor imobiliare, utilizat de camera notarilor publici în circumscripţia căreia este situat imobilul la data dobândirii. În situaţia în care la data dobândirii nu existau preţuri orientative minime utilizate de camera notarilor publici, se ia în calcul primul preţ orientativ introdus.

(6) Pentru tranzacţiile cu bunuri imobiliare, altele decât cele prevăzute la alin. (8) lit. b), deţinute cu titlu de proprietate o perioadă mai mare de 3 ani, valoarea de bază se actualizează de la data dobândirii cu rata inflaţiei pe economie din ultima lună a trimestrului expirat, comunicată de Institutul Naţional de Statistică.

(7) Pierderea din transferul proprietăţii imobiliare reprezintă pierderea definitivă a contribuabilului.

(8) Nu se impozitează următoarele venituri din transferul proprietăţilor imobiliare:

  • a) venitul obţinut din transferul proprietăţii asupra imobilelor, construcţii şi terenuri, pentru care contribuabilului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în condiţiile legislaţiei în vigoare;
  • b) venitul obţinut din transferul proprietăţii asupra construcţiilor cu destinaţia de locuinţă şi terenul aferent acestora, deţinute cu titlu de proprietar o perioadă mai mare de 3 ani;
  • c) venitul obţinut din transferul bunurilor imobiliare dobândite de contribuabil prin moştenire legală sau donaţie între rude până la gradul al patrulea inclusiv, cu cel puţin 3 ani înaintea înstrăinării.
Parteneri
Hotel Armatti Complex Wolf