Codul Fiscal - Art. 161
Dispozitii tranzitorii
22 Decembrie 2008
Hotarare nr. 1618 din 4 decembrie 2008
| Text Vechi | Text Nou | |
| ? |
|
Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.
18 Octombrie 2007
Ordonanta de urgenta nr. 106 din 4 octombrie 2007
| Text Vechi | Text Nou | |
| ? |
|
Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.
29 Decembrie 2006
Hotarare nr. 1861 din 21 decembrie 2006
Text Nou
83. (1) Pentru aplicarea art. 161 alin. (2) şi (4) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă pentru bunurile imobile achiziţionate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, proporţional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizată pentru realizarea operaţiunilor scutite şi proporţional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de taxare. Ajustarea este operată într-o perioadă de 5 ani în cadrul cărora bunurile imobile au fost dobândite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate ajustarea taxei deduse aferente acestor lucrări este operată, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizării fiecărei lucrări de modernizare. Pentru ajustare, suma taxei pentru fiecare an reprezintă o cincime din taxa dedusă aferentă achiziţiei, construirii sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustării lunare se împarte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de taxă, rezultatul se înmulţeşte cu ajustarea lunară. Fracţiunile de lună se consideră lună întreagă. Taxa nedeductibilă obţinută prin ajustare se înregistrează din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă începe aplicarea regimului de scutire.
Exemplu de ajustare a dreptului de deducere:
O persoană impozabilă dobândeşte la data de 15 aprilie 2005, prin achiziţie sau investiţii, un bun imobil având o valoare de 30.000.000 lei. Activitatea persoanei impozabile cuprinde atât operaţiuni taxabile cât şi operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere. Taxa aferentă acestui imobil a fost de 5.700.000 lei, din care s-au dedus 4.560.000 lei conform pro-rata definitivă de 80% din anul 2005. La sfârşitul anului 2006 taxa dedusă s-a recalculat, în funcţie de pro-rata definitivă de 70% pentru anul 2006, rezultând din recalculare suma de 570.000 lei care s-a înregistrat pe cheltuieli.
În anul 2006 au fost efectuate lucrări de modernizare care au mărit valoarea bunului imobil cu 1.000.000 lei (mai puţin de 20% din valoarea bunului imobil), pentru care taxa aferentă este de 190.000 lei, din care s-a dedus suma de 133.000 lei, conform pro-rata definitivă de 70% din anul 2006. Lucrările de modernizare au fost finalizate în data de 9 aprilie 2006.
În 2007 au fost executate lucrări de modernizare care au mărit valoarea bunului imobil cu 5.000.000 lei (mai puţin de 20% din valoarea bunului imobil după modernizare), pentru care taxa aferentă a fost de 950.000 lei, din care s-au dedus 665.000 lei, conform pro ratei definitive de 70% aplicabilă în 2007. Lucrările de modernizare au fost finalizate la data de 20 aprilie 2007.
De la data de 15 aprilie 2005 până la 31 decembrie 2007, persoana impozabilă închiriază imobilul astfel: 30% din bunul imobil în regim de scutire, iar pentru 70% din bunul imobil optează pentru aplicarea regimului de taxare.
Pe data de 1 ianuarie 2008, persoana impozabilă renunţă la opţiunea de a taxa partea de 70% din bunul imobil.
Ajustarea dreptului de deducere se efectuează astfel.
A. Ajustarea pentru taxa dedusă aferentă dobândirii bunului imobil
- Taxa aferentă bunului imobil 5.700.000 lei
- Taxa dedusă iniţial 4.560.000 lei
- Diferenţa de taxă rezultată din recalculare la sfârşitul anului 2006 570.000 lei
- Taxa dedusă efectiv pentru bunul imobil (4.560.000 - 570.000) 3.990.000 lei
- Ajustarea taxei deduse pentru perioada 15 aprilie 2005 - 31 decembrie 2007: 33 luni
- 3.990.000 lei : 5 ani = 798.000 lei
- 798.000 lei : 12 luni = 66.500 lei
- 60 luni - 33 luni = 27 luni x 66.500 lei = 1.795.000 lei - taxa care se ajustează
B. Ajustarea taxei deduse aferentă lucrării de modernizare din anul 2006
- Taxa dedusă 133.000 lei
- Ajustarea pentru perioada 9 aprilie 2006 - 31 decembrie 2007: 21 luni
- 133.000 lei : 5 ani = 26.600 lei
- 26.600 lei : 12 luni = 2.216,7 lei
- 60 luni - 21 luni = 39 luni x 2.216,7 lei = 86.451,3 lei - taxa care seajustează
C. Ajustarea taxei deduse aferentă lucrării de modernizare din anul 2007
- Taxa dedusă 665.000 lei
Ajustarea pentru perioada 20 aprilie 2007 - 31 decembrie 2007: 9 luni
- 665.000 lei : 5 ani = 133.000 lei
- 133.000 lei : 12 luni = 11.083,3 lei
- 60 luni - 9 luni = 51 luni x 11.083,3 lei = 565.248,3 lei - taxa deajustat
Sumele de 1.795.500 lei + 86.451,3 lei + 565.248,3 lei, rezultate din ajustările efectuate la lit. A, B şi C, reprezintă diferenţa de taxă care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, şi corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă.
(2) Pentru aplicarea art. 161 alin. (5) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările efectuate după data aderării care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal, diferă de ajustarea prevăzută la alin. (1) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani faţă de 5 ani, şi metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici întregi şi nu lunar. Pentru taxa dedusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate înainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor efectuate după data aderării care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor art. 161 alin. (2) şi (4) din Codul fiscal.
Acelaşi exemplu ca în alin. (1), în situaţia în care persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare în 2007 în valoare de 20.000.000 lei în loc de 5.000.000 lei.
Întrucât valoarea bunului imobil după transformare este de 56.000.000 lei şi întrucât valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferentă bunului imobil şi a modernizării din anul 2006, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (1), lit. A şi B.
(3) Pentru aplicarea art. 161 alin. (3) şi (6) din Codul fiscal, persoanele impozabile pot deduce din taxa nededusă, aferentă bunurilor imobile achiziţionate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, proporţională cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizată pentru aceste operaţiuni şi proporţional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de taxă. Ajustarea se realizează într-o perioadă de 5 ani în cadrul cărora bunurile imobile au fost dobândite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate, ajustarea taxei nededuse aferente acestor lucrări este operată, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizării fiecărei lucrări de modernizare. Pentru ajustare se va ţine cont de suma taxei nededuse pentru fiecare an, care reprezintă o cincime din taxa aferentă achiziţiei, construirii sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustării lunare se împarte fiecare cincime la 12. Stabilirea sumei care poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de scutire, iar rezultatul va fi înmulţit cu ajustarea lunară. Fracţiunile de lună se consideră lună întreagă. Taxa dedusă se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă începe aplicarea regimului de taxare.
Exemplu de ajustare a dreptului de deducere:
Pe exemplul de la alin. (1), persoana impozabilă optează pentru regimul de taxare a tuturor operaţiunilor de închiriere de la data de 1 ianuarie 2008.
A. Ajustarea taxei nededuse aferente dobândirii bunului imobil
- Taxa aferentă bunului imobil 5.700.000 lei
- Taxa dedusă iniţial 4.560.000 lei
- Diferenţa de taxă rezultată din recalculare la sfârşitul anului 2006 570.000 lei
- Taxa nededusă pentru bunul imobil (5.700.000 - 3.990.000) 1.710.000 lei
Ajustarea pentru restul perioadei de cinci ani: 27 luni (60 luni - 33 luni):
- lei 1.710.000 : 5 ani = lei 342.000
- lei 342.000 : 12 luni = lei 28.500
- 27 luni x lei 28.500 = lei 769.500
B. Ajustarea taxei nededuse aferente modernizării din anul 2006
Taxa nededusă 57.000 lei
Ajustarea pentru restul perioadei de cinci ani: 60 luni - 21 luni (aprilie 6 - 31 decembrie 2007) = 39 luni
- lei 57.000 : 5 ani = lei 11.400
- lei 11.400 : 12 luni = lei 950
- 39 luni x lei 950 = lei 37050
C. Ajustarea taxei nededuse aferente modernizării din anul 2007
Taxa nededusă 285.000 lei
Ajustarea pentru restul perioadei de cinci ani: 60 luni - 9 luni (aprilie 2007 - 31 decembrie 2007) = 51 luni
- lei 285.000 : 5 ani = lei 57.000
- lei 57.000 : 12 luni = lei 4.750
- 51 luni x lei 4.750 = lei 242.250
Sumele de 769.500 lei + 37050 lei + 242.250 lei, rezultate din ajustările efectuate la lit. A, B şi C se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, şi se preiau corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată respectiv.
(4) Pentru aplicarea art. 161 alin. (7) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările efectuate după data aderării care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal, diferă de ajustarea prevăzută la alin. (1) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani faţă de 5 ani, şi metoda de ajustare, care se face pe ani calendaristici întregi şi nu lunar. Pentru taxa dedusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate înainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor efectuate după data aderării care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor art. 161 alin. (3) şi (6) din Codul fiscal.
Acelaşi exemplu ca în alin. (1), în situaţia în care persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare în 2007 în valoare de 20.000.000 lei în loc de 5.000.000 lei.
Întrucât valoarea bunului imobil după transformare este de 56.000.000 lei şi întrucât valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferentă bunului imobil şi a modernizării din anul 2006, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (3), lit. A şi B.
(5) Pentru aplicarea art. 161 alin. (8) şi (10) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.
Acelaşi exemplu ca în alin. (1), în situaţia în care persoana impozabilă vinde clădirea pe 1 ianuarie 2008 şi nu a optat pe taxarea aceleiaşi vânzări.
A. Ajustarea taxei deduse aferente dobândirii bunului imobil: 2 / 5
- Taxa aferentă bunului imobil 5.700.000 lei
- Taxa dedusă iniţial 4.560.000 lei
- Diferenţa de taxă rezultată din recalculare la sfârşitul anului 2006 570.000 lei
- Taxa dedusă pentru bunul imobil (4.560.000 - 570.000) 3.990.000 lei
Anul 2005 (anul achiziţiei şi al primei utilizări) precum şi anii 2006 şi 2007 sunt luaţi în considerare. Anul 2008, pe parcursul căruia se pierde dreptul de deducere, nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustată: 3.990.000 lei x 2 / 5 = 1.596.000 lei
B. Ajustarea taxei deduse aferente lucrării de modernizare din anul 2006: 3 / 5
- Taxa dedusă 133.000 lei
Anul 2006 (anul în care se termină lucrările de modernizare) precum şi anul 2007 sunt luaţi în considerare. Anul 2008 pe parcursul căruia se pierde dreptul de deducere nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustată: 133.000 lei x 3 / 5 = 79.800 lei
C. Ajustarea taxei deduse aferente lucrării de modernizare din anul 2007: 4 / 5
- Taxa dedusă 665.000 lei
Anul 2007 (anul în care se termină lucrările de modernizare) este luat în considerare.
Anul 2008 pe parcursul căruia se pierde dreptul de deducere nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustată: 665.000 lei x 4 / 5 = 532.000 lei
Sumele de 1.596.000 lei + 79.800 lei + 532.000 lei, rezultate din ajustările efectuate la lit. A, B şi C, reprezintă diferenţa de taxă care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul minus, şi corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă.
(6) Pentru aplicarea art. 161 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile au obligaţia să ajusteze taxa dedusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările efectuate după data aderării care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal, diferă de ajustarea prevăzută la alin. (5) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani faţă de 5 ani. Pentru taxa dedusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate înainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor efectuate după data aderării care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor art. 161 alin. (8) şi (10) din Codul fiscal.
Acelaşi exemplu ca în alin. (1), în situaţia în care persoana impozabilă vinde clădirea pe 1 ianuarie 2008 şi nu a optat pe taxarea acelei vânzări. Persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare în 2007 în valoare de 20.000.000 lei în loc de 5.000.000 lei.
Întrucât valoarea bunului imobil după transformare este de 56.000.000 lei şi întrucât valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferent modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferentă bunului imobil şi a modernizării din anul 2006, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (5), lit. A şi B.
(7) Pentru aplicarea art. 161, alin. (9) şi (12) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajustează taxa nededusă conform art. 149 din Codul fiscal, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani. Valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.
Acelaşi exemplu ca în alin. (2), în situaţia în care persoana impozabilă vinde clădirea pe 1 ianuarie 2008 şi nu a optat pe taxarea acelei vânzări.
A. Ajustarea taxei nededuse aferente dobândirii bunului imobil: 2 / 5
- Taxa aferentă bunului imobil 5.700.000 lei
- Taxa dedusă iniţial 4.560.000 lei
- Diferenţa de taxă rezultată din recalculare la sfârşitul anului 2006 570.000 lei
- Taxa nededusă pentru bunul imobil (5.700.000 - 3.990.000) 1.710.000 lei
Anul 2005 (anul achiziţiei şi al primei utilizări) precum şi anii 2006 şi 2007 sunt luaţi în considerare. Anul 2008 pe parcursul căruia ia naştere dreptul de deducere nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustată: 1.710.000 lei x 2 / 5 = 684.000 lei
B. Ajustarea taxei nededuse aferente lucrării de modernizare din anul 2006: 3 / 5
- Taxa nededusă 57.000 lei
Anul 2006 (anul în care se termină lucrările de modernizare) precum şi anul 2007 sunt luaţi în considerare. Anul 2008 pe parcursul căruia ia naştere dreptul de deducere nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustată: 57.000 lei x 3 / 5 = 34.200 lei
C. Ajustarea taxei nededuse aferentă lucrării de modernizare din anul 2007: 4 / 5
- Taxa nededusă 285.000 lei
Anul 2007 (anul în care se termină lucrările de modernizare) este luat în considerare.
Anul 2008 pe parcursul căruia ia naştere dreptul de deducere nu se ia în considerare.
Suma taxei ce trebuie ajustată: 285.000 lei x 4 / 5 = 228.000 lei
Sumele de 684.000 lei + 34.200 lei + 228.000 lei, rezultate din ajustările efectuate la lit. A, B şi C, reprezintă diferenţa de taxă care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna ianuarie 2008, cu semnul plus, şi corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectivă.
(8) Pentru aplicarea art. 161 alin. (13) din Codul fiscal, persoanele impozabile ajustează taxa nededusă conform art. 149 din Codul fiscal, pentru modernizările sau transformările efectuate după data aderării care depăşesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare. Ajustarea efectuată conform art. 149 din Codul fiscal, diferă de ajustarea prevăzută la alin. (7) prin perioada de ajustare, care este de 20 de ani faţă de 5 ani. Pentru taxa dedusă aferentă bunului imobil, modernizărilor sau transformărilor efectuate înainte de data aderării şi modernizărilor sau transformărilor efectuate după data aderării care nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil, sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, ajustarea se efectuează potrivit prevederilor art. 161 alin. (9) şi (12) din Codul fiscal. Valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate pentru livrarea bunului respectiv.
Acelaşi exemplu ca în alin. (1), în situaţia în care persoana impozabilă vinde clădirea pe 1 ianuarie 2008 şi optează pe taxarea acelei vânzări.
Persoana impozabilă a făcut lucrări de modernizare în 2007 în valoare de 20.000.000 lei în loc de 5.000.000 lei.
Întrucât valoarea bunului imobil după transformare este de 56.000.000 lei şi întrucât valoarea modernizării depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil, ajustarea dreptului de deducere aferentă modernizării trebuie să fie făcută conform art. 149 din Codul fiscal, cu privire la perioada şi metoda de ajustare.
Pentru taxa aferentă bunului imobil şi a modernizării din anul 2006, ajustarea se efectuează potrivit exemplului de la alin. (7), lit. A şi B.
84. În sensul art. 161 alin. (16) din Codul fiscal, prin aplicarea reglementărilor în vigoare la data intrării în vigoare a contractului de leasing, se înţelege că bunurile respective vor fi importate din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată la data finalizării contractelor şi se datorează taxa pe valoarea adăugată la valoarea reziduală a bunurilor. Taxa pe valoarea adăugată datorată pentru aceste importuri, nu se plăteşte efectiv la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, ci se evidenţiază în decontul de taxă, conform prevederilor art. 157 alin. (5) din Codul fiscal.
85. În sensul art. 161 alin. (18) din Codul fiscal, nu este permisă suplimentarea certificatelor de scutire după data de 1 ianuarie 2007. Totuşi, în situaţia în care în cadrul aceleiaşi sume înscrise în certificatul de scutire se modifică contractorii şi/sau subcontractorii, aceste corecţii pot fi efectuate de către organele fiscale competente la solicitarea beneficiarilor fondurilor nerambursabile, în certificatul deja eliberat.
Text Abrogat
66. (1) Livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate până la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, justificate cu documente de expediţie şi transport, situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie sau cu alte documente similare, din care să rezulte că livrarea şi/sau prestarea au fost efectuate până la data menţionată, vor fi facturate potrivit regimului în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.
(2) În situaţia în care anterior datei de 1 ianuarie 2004 s-au încasat avansuri sau au fost întocmite facturi fiscale înaintea livrării de bunuri sau prestării de servicii, se va proceda la regularizare pentru a se aplica regimul în vigoare la data efectuării livrării de bunuri sau prestării de servicii, cu excepţia livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează continuu, pentru care regularizarea se va efectua în funcţie de data la care intervine exigibilitatea taxei potrivit art. 135 alin. (4) din Codul fiscal.
(3) Preţurile cu amănuntul, care includ taxa pe valoarea adăugată colectată neexigibilă de 19%, ale stocurilor de medicamente de uz uman şi veterinar din farmacii, existente la 31 decembrie 2003, se corectează cu diferenţa dintre cota de 19%, în vigoare până la 31 decembrie 2003, şi cota de 9%, în vigoare de la 1 ianuarie 2004, aplicând procedeul sutei mărite. Această operaţiune se reflectă contabil prin înregistrarea: 371 = 4428 în roşu sau cu semnul minus, cu suma aferentă reducerii taxei pe valoarea adăugată de la 19% la 9% . Modificarea de cotă nu afectează deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor de medicamente efectuate până la 31 decembrie 2003, care au fost livrate prin aplicarea cotei de 19% de taxă pe valoarea adăugată. Începând cu data de 1 ianuarie 2004 medicamentele de uz uman şi veterinar se livrează cu cota de 9% de taxă pe valoarea adăugată, indiferent dacă sunt din stocurile producătorilor, ale farmaciilor sau dacă provin din import.
(4) Contractele în derulare privind livrări de bunuri sau prestări de servicii, inclusiv cele de achiziţii publice, sunt supuse cotelor şi regimurilor de taxă pe valoarea adăugată în vigoare de la data de 1 ianuarie 2004, potrivit art. 161 alin. (1) din Codul fiscal. În cazul contractelor de achiziţii publice, la care preţurile negociate nu conţin taxa pe valoarea adăugată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 212/2002, cu modificările ulterioare, se procedează astfel: pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii care au fost scutite cu sau fără drept de deducere până la data de 31 decembrie 2003, iar de la 1 ianuarie 2004 sunt supuse cotei standard sau cotei reduse de taxă pe valoarea adăugată, facturarea se face prin adăugarea cotei de taxă pe valoarea adăugată corespunzătoare la preţul stabilit prin contractul de achiziţii publice pentru livrările/prestările efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2004, iar în cazul livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii care au fost supuse cotei de 19% de taxă pe valoarea adăugată până la data de 31 decembrie 2003, iar de la data de 1 ianuarie 2004 sunt supuse cotei reduse de taxă pe valoarea adăugată, facturarea se face prin adăugarea cotei reduse de taxă pe valoarea adăugată la preţul stabilit prin contractul de achiziţii publice pentru livrările/prestările efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2004. Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate până la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, se aplică prevederile alin. (1) şi (2).
67. (1) Procedura de amânare a exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile derulate după data de 1 ianuarie 2004 în baza certificatelor de amânare a exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată, eliberate în baza art. 17 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, care rămân valabile până la data expirării perioadelor pentru care au fost acordate, în conformitate cu prevederile art. 161 alin. (2) din Codul fiscal, se realizează astfel:
a) beneficiarii au obligaţia să achite în numele furnizorului taxa pe valoarea adăugată direct la bugetul de stat, la data punerii în funcţiune a investiţiei, dar nu mai târziu de data înscrisă în certificatul de amânare a exigibilităţii T.V.A. Taxa pe valoarea adăugată achitată devine deductibilă şi se înscrie în decontul de taxă pe valoarea adăugată din luna respectivă. Cu suma achitată se va diminua corespunzător datoria faţă de furnizor. Beneficiarii certificatelor de amânare a exigibilităţii T.V.A. vor fi obligaţi să plătească dobânzi şi penalităţi de întârziere în cuantumul stabilit pentru neplata obligaţiilor faţă de bugetul de stat în cazul neachitării la termen a taxei pe valoarea adăugată;
b) furnizorii vor înregistra ca taxă neexigibilă taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor către beneficiarii care au obţinut certificate de amânare a exigibilităţii T.V.A., pentru care nu mai au obligaţia de plată la bugetul de stat. În luna în care beneficiarii achită taxa pe valoarea adăugată respectivă, taxa devine exigibilă, dar furnizorii îşi vor reduce corespunzător suma taxei colectate şi concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnată în conturile de clienţi. Furnizorii nu vor fi obligaţi la plata de dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiari a sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată a cărei exigibilitate a fost amânată.
(2) Furnizorii sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere, semnată de persoana care angajează legal unitatea, pe care o transmit beneficiarului, din care să rezulte că bunurile furnizate au fost produse cu cel mult un an înaintea vânzării şi nu au fost niciodată utilizate.
(3) Amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată se justifică de către furnizori pe baza copiei legalizate de pe certificatul de amânare, obţinută de la beneficiari.
(4) Bunurile respective nu pot face obiectul comercializării pe perioada acordării facilităţii prevăzute de lege. În situaţia nerespectării acestei prevederi, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data efectuării livrării. Pentru perioada de la data efectuării livrării până la data plăţii efective se datorează penalităţi de întârziere şi/sau dobânzi pentru neplata în termen a obligaţiilor bugetare.
(5) În caz de divizare, fuziune, lichidare, dizolvare fără lichidare, unităţile care beneficiază de amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată au obligaţia de a achita taxa pe valoarea adăugată înainte de declanşarea acestor operaţiuni şi de a anunţa concomitent organul fiscal care a emis certificatul de amânare a exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată.
(6) Înregistrările contabile pentru transpunerea prevederilor referitoare la amânarea exigibilităţii sunt următoarele:
A. La furnizori:
a) înregistrarea livrării de bunuri:
411 = %
707
4428b) la data achitării taxei pe valoarea adăugată de către beneficiari operaţiunea se înscrie în jurnalul de vânzări în coloanele 8 şi 9 sau 10 şi 11, după caz, iar pe baza copiei documentului de plată transmis de beneficiari se înregistrează taxa pe valoarea adăugată devenită exigibilă:
4428 = 4427
c) concomitent se înregistrează reducerea taxei colectate pentru aceste operaţiuni, care se evidenţiază la rândul de regularizări din Decontul de taxă pe valoarea adăugată:
4427 = 411
B. La beneficiari:
a) înregistrarea achiziţiei de bunuri:
% = 404
212
4428b) achitarea taxei pe valoarea adăugată la bugetul de stat, rezultată din facturile furnizorilor pentru care s-a obţinut certificatul de amânare a exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată:
4426 = 512
Operaţiunea se înscrie în jurnalul pentru cumpărări în coloanele 7 şi 8 sau 9 şi 10, după caz;
c) stingerea datoriei faţă de furnizor pentru partea privind taxa pe valoarea adăugată achitată în numele său:
404 = 4428.
68. (1) Agenţiile de turism touroperatoare şi detailiste, denumite în continuare agenţii de turism, pot aplica regulile speciale în măsura în care acţionează în nume propriu în folosul turistului şi utilizează pentru realizarea pachetului de servicii turistice sau a unor componente ale acestuia bunuri şi/sau servicii achiziţionate de la alte persoane impozabile. Pachetul de servicii turistice, părţile componente ale acestuia şi turistul sunt noţiuni reglementate de legislaţia în vigoare privind comercializarea pachetelor de servicii turistice.
(2) Toate operaţiunile efectuate de agenţiile de turism pentru realizarea pachetului de servicii turistice sau a unor componente ale acestuia, în condiţiile precizate la alin. (1), sunt considerate ca o prestare de servicii unică a agenţiei de turism. Această prestare de servicii unică se impune în ţara în care agenţia de turism îşi are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent de la care sunt prestate serviciile.
(3) Baza de impozitare a serviciului unic furnizat de agenţia de turism este constituită din beneficiul realizat de agenţie, diminuat cu suma taxei pe valoarea adăugată, inclusă în beneficiul respectiv. Acest beneficiu este egal cu diferenţa dintre preţul de vânzare solicitat de agenţia de turism şi costul real al pachetului de servicii turistice sau al unor componente ale acestuia. În înţelesul prezentului alineat, următoarele expresii se definesc astfel:
a) preţ de vânzare - tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care se va obţine de către agenţia de turism de la client ori de la un terţ pentru pachetul de servicii turistice sau, după caz, pentru componente ale acestuia, inclusiv subvenţiile legate direct de această operaţiune, impozitele, taxele, cheltuielile accesorii cum sunt comisioanele şi asigurarea solicitată de agenţie clientului, dar exclusiv sumele prevăzute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal;
b) costul real al pachetului de servicii turistice sau, după caz, al unor componente ale acestuia - preţul, inclusiv taxa pe valoarea adăugată care nu se deduce, facturat de prestatorii unor servicii, precum servicii de transport, hoteliere, de alimentaţie publică, şi alte cheltuieli precum asigurarea auto a mijlocului de transport, taxe pentru viză, diurnă şi cazare pentru şofer, taxe de autostradă, taxe de parcare, combustibil, cu excepţia cheltuielilor generale care intră în costul pachetului de servicii turistice sau, după caz, al unor componente ale acestuia.
(4) Taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă serviciului unic al agenţiei de turism, se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra bazei de impozitare determinate conform alin. (3). Cota de taxă pe valoarea adăugată este cota standard de 19% . Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată aferente pachetelor de servicii turistice sau unor componente ale acestora, comercializate într-o perioadă fiscală, se ţin jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de vânzări (încasări), separate de operaţiunile pentru care se aplică regim normal de taxă pe valoarea adăugată, în care se evidenţiază numai totalul documentului de vânzare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, precum şi jurnale de cumpărări, separate, în care se evidenţiază cumpărările de bunuri/servicii care se cuprind în costul real al pachetului de servicii turistice. Baza de impozitare şi suma taxei pe valoarea adăugată, colectate pentru aceste operaţiuni într-o perioadă fiscală, se determină pe baza unor situaţii de calcul întocmite pentru ansamblul operaţiunilor supuse regulilor speciale în perioada fiscală respectivă şi se evidenţiază corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată.
(5) Agenţiile de turism nu au dreptul să înscrie taxa pe valoarea adăugată, în mod distinct, în facturile fiscale sau în alte documente legale care se predau turistului, pentru operaţiunile cărora le sunt aplicate regulile speciale de determinare a taxei pe valoarea adăugată, în acest caz înscriindu-se distinct în documente menţiunea.
(6) Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru serviciul unic furnizat de agenţia de turism intervine la data la care toate elementele necesare determinării bazei de impozitare prevăzute la alin. (3) sunt certe.
(7) Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate în vederea realizării de operaţiuni supuse regulilor speciale, prevăzute la alin. (3) lit. b), nu este deductibilă de către agenţiile de turism.
(8) Agenţiile de turism pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1), cu următoarele excepţii, pentru care aplicarea regulilor speciale este obligatorie:
a) când turistul este o persoană fizică;
b) când pachetul de servicii turistice conţine şi componente pentru care locul prestării este considerat a fi în străinătate.
(9) În cazul aplicării regimului normal de taxă pe valoarea adăugată, agenţiile de turism au dreptul, în baza art. 129 alin. (5) din Codul fiscal, să refactureze fiecare componentă a pachetului de servicii turistice cu cota de taxă pe valoarea adăugată corespunzătoare fiecărei componente. De asemenea, fiecare componentă facturată în regim normal de taxă pe valoarea adăugată va include şi marja adăugată de agenţia de turism, fără a fi declarată distinct.
(10) Atunci când agenţiile de turism efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de taxă pe valoarea adăugată, cât şi operaţiuni supuse regulilor speciale, acestea trebuie să conducă evidenţe contabile separate pentru fiecare în parte. Nu se aplică reguli speciale pentru transportul de persoane cu orice mijloc de transport, dacă acesta nu face parte dintr-un pachet de servicii turistice.
69. (1) Prezentul punct tratează regulile speciale pentru vânzările de bunuri second-hand (de ocazie), care se aplică de către persoanele impozabile revânzătoare înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.
(2) În vederea aplicării acestor reguli speciale, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege prin bunuri second-hand (de ocazie) bunurile mobile corporale care au fost utilizate anterior achiziţionării şi urmează a fi reparate, îmbunătăţite sau vândute ca atare. În această categorie se include şi cartea veche.
(3) Prin persoană impozabilă revânzătoare, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege o persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care în cadrul activităţii sale economice cumpără din ţară bunuri second-hand (de ocazie) în vederea revânzării acestora către alte persoane.
(4) În prevederile alin. (3) se încadrează persoanele impozabile care au prevăzut în obiectul de activitate comercializarea de bunuri second-hand (de ocazie).
(5) Baza de impozitare pentru livrarea de către persoanele impozabile revânzătoare a bunurilor second-hand se determină la livrarea bunurilor şi este constituită din suma reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare obţinut, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi preţul de cumpărare al bunurilor, însă numai dacă persoana impozabilă revânzătoare a cumpărat bunurile respective de la:
a) persoane care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată;
b) alte persoane impozabile revânzătoare, în măsura în care livrarea de bunuri realizată de acestea a fost supusă prezentului regim special.
(6) Persoanele impozabile revânzătoare care livrează bunuri second-hand nu au dreptul să înscrie taxa pe valoarea adăugată în mod distinct în facturile fiscale sau în alte documente legale care se predau cumpărătorului, taxa nefiind deductibilă de către cumpărător; în acest caz se înscrie în documente menţiunea.
(7) Taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrării de către persoanele impozabile revânzătoare de bunuri second-hand, se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra bazei de impozitare determinate conform alin. (5). Cota de taxă pe valoarea adăugată este cota standard sau cota redusă, după caz. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată, aferentă operaţiunilor de livrare de bunuri second-hand într-o perioadă fiscală, se ţin jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de vânzări (încasări), separate de operaţiunile pentru care se aplică regim normal de taxă pe valoarea adăugată, în care se evidenţiază numai totalul documentului de vânzare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, precum şi jurnale de cumpărări, separate, în care se evidenţiază cumpărările de bunuri destinate a fi vândute în regim second-hand. Baza de impozitare şi suma taxei pe valoarea adăugată, colectate pentru aceste operaţiuni într-o perioadă fiscală, se determină pe baza unor situaţii de calcul întocmite pentru ansamblul operaţiunilor supuse regulilor speciale în perioada fiscală respectivă şi se evidenţiază corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată.(8) Persoanele impozabile revânzătoare pot opta pentru regimul normal de taxă pe valoarea adăugată.
(9) Persoanele impozabile care livrează atât bunuri supuse regimului normal de taxă pe valoarea adăugată, cât şi bunuri în regim second-hand trebuie să ţină evidenţa separat pentru fiecare activitate.
70. (1) Prezentul punct tratează regulile speciale aplicabile bunurilor second-hand vândute în sistem de consignaţie.
(2) În cazul bunurilor second-hand vândute în sistem de consignaţie, baza de impozitare este constituită din:
a) suma obţinută din vânzarea bunurilor second-hand încredinţate de plătitorii de taxă pe valoarea adăugată;
b) suma reprezentând marja obţinută din vânzarea de bunuri second-hand aparţinând neplătitorilor de taxă pe valoarea adăugată sau a bunurilor scutite de taxă pe valoarea adăugată. Marja reprezintă diferenţa dintre preţul la care bunul a fost comercializat şi suma cuvenită proprietarului bunului.
(3) Taxa pe valoarea adăugată colectată se determină astfel:
a) în cazul prevăzut la alin. (2) lit. a), prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra bazei de impozitare, dacă livrările de bunuri sunt taxabile. Cota de taxă pe valoarea adăugată este cota standard de 19% sau, după caz, cota redusă de 9% . Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine în momentul vânzării bunurilor, plătitorii de taxă pe valoarea adăugată care au încredinţat bunurile respective fiind obligaţi să emită facturi fiscale cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea;
b) în cazul prevăzut la alin. (2) lit. b), prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra marjei reprezentând baza de impozitare. Cota de taxă pe valoarea adăugată este cota standard sau cota redusă, după caz. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine în momentul vânzării bunurilor.
(4) Taxa pe valoarea adăugată colectată, stabilită conform alin. (3) lit. b), nu se înscrie în mod distinct în facturile fiscale sau în alte documente legale care se predau cumpărătorului, nefiind deductibilă de către cumpărător, în acest caz înscriindu-se în document menţiunea. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată aferente acestor operaţiuni într-o perioadă fiscală se ţin jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de vânzări (încasări), separate de operaţiunile pentru care se aplică regim normal de taxă pe valoarea adăugată, în care se evidenţiază numai totalul documentului de vânzare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, precum şi jurnale de cumpărări, separate, în care se evidenţiază cumpărările de bunuri second-hand destinate a fi vândute în sistem de consignaţie. Baza de impozitare şi suma taxei pe valoarea adăugată, colectate pentru aceste operaţiuni într-o perioadă fiscală, se determină pe baza unor situaţii de calcul întocmite pentru ansamblul operaţiunilor supuse regulilor speciale în perioada fiscală respectivă şi se evidenţiază corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată.(5) Persoanele impozabile care livrează atât bunuri supuse regimului normal de taxă pe valoarea adăugată, cât şi bunuri supuse regulilor speciale de vânzare în sistem de consignaţie conform alin. (2) lit. b) trebuie să ţină evidenţa separat pentru fiecare activitate.
71. Pentru operaţiunile realizate de casele de amanet, se aplică următoarele reguli:
a) dobânzile sau comisioanele încasate de casele de amanet pentru acordarea de împrumuturi sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată potrivit art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, indiferent dacă bunurile mobile depuse de către debitor drept gaj sunt sau nu sunt returnate;
b) dacă împrumutul nu este restituit de către debitor, casele de amanet datorează taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea obţinută din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet. Dacă, potrivit contractului încheiat cu debitorul, bunurile sunt vândute în sistem de consignaţie, casele de amanet datorează taxa pe valoarea adăugată numai pentru marja realizată din vânzarea bunurilor, aplicând prevederile pct. 70.
72. Regimul normal de taxă pe valoarea adăugată reprezintă toate regulile de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, instituite prin titlul VI al Codului fiscal şi prin prezentele norme metodologice, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 68 - 71 şi a regimului special de scutire prevăzut de art. 152 din Codul fiscal, în care se derogă de la regimul normal de taxă pe valoarea adăugată şi se aplică reguli speciale.
73. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal.
27 Decembrie 2006
Ordonanta de urgenta nr. 110 din 21 decembrie 2006
| Text Vechi | Text Nou | |
(18) Certificatele de scutire de taxă eliberate până la data aderării pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile, acordate de guverne străine, de organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate din ţară şi din străinătate sau de persoane fizice, îşi păstrează valabilitatea pe perioada derulării obiectivelor. Nu sunt admise suplimentări ale certificatelor de scutire după data de 1 ianuarie 2006. | ? | (18) Certificatele de scutire de taxă eliberate până la data aderării pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate şi din ţară sau de persoane fizice îşi păstrează valabilitatea pe perioada derulării obiectivelor. Nu sunt admise suplimentări ale certificatelor de scutire după data de 1 ianuarie 2007. |
Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.
1 August 2006
Legea nr. 343 din 17 iulie 2006
| Text Vechi | Text Nou | |
| ? |
|
Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.
1 Iunie 2005
Legea nr. 163 din 1 iunie 2005
Text Nou
r) Ordonanţa Guvernului nr. 11/1995 privind măsuri comerciale specifice rezervelor materiale naţionale pentru împrospătarea produselor şi valorificarea celor disponibile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 3 februarie 1995, aprobată cu modificări prin Legea nr. 69/1995.
| Text Vechi | Text Nou | |
(7) Referirile la taxa pe valoarea adăugată din actele normative prevăzute la lit. a) - q) rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2006, cu excepţia cazurilor în care actul normativ prevede aplicarea, pe o perioadă limitată de timp a acestor prevederi, şi care se vor aplica pe perioada prevăzută în actul normativ prin care au fost acordate, cu condiţia să nu depăşească data de 31 decembrie 2006: | ? | (7) Referirile la taxa pe valoarea adăugată din actele normative prevăzute la lit. a) - r) rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2006, cu excepţia cazurilor în care actul normativ prevede aplicarea, pe o perioadă limitată de timp, a acestor prevederi şi care se vor aplica pe perioada prevăzută în actul normativ prin care au fost acordate, cu condiţia să nu depăşească data de 31 decembrie 2006: |
Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.
18 Noiembrie 2004
Hotarare nr. 1840 din 28 octombrie 2004
| Text Vechi | Text Nou | |
| ? |
|
Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.
| Text Vechi | Text Nou | |
(6) Persoanele impozabile revânzătoare care livrează bunuri second-hand nu au dreptul să înscrie taxa pe valoarea adăugată, în mod distinct, în facturile fiscale sau în alte documente legale care se predau cumpărătorului, taxa nefiind deductibilă de către cumpărător. | ? | (6) Persoanele impozabile revânzătoare care livrează bunuri second-hand nu au dreptul să înscrie taxa pe valoarea adăugată în mod distinct în facturile fiscale sau în alte documente legale care se predau cumpărătorului, taxa nefiind deductibilă de către cumpărător; în acest caz se înscrie în documente menţiunea. |
Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.
| Text Vechi | Text Nou | |
(7) Taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrării de către persoanele impozabile revânzătoare de bunuri second-hand, se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra bazei de impozitare determinate conform alin. (5). Cota de taxă pe valoarea adăugată este cota standard de 19% . Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor de livrare de bunuri second-hand într-o perioadă fiscală, se ţin jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de vânzări (încasări), separate de operaţiunile pentru care se aplică regim normal de taxă pe valoarea adăugată, în care se evidenţiază numai totalul documentului de vânzare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, precum şi jurnale de cumpărări, separate, în care se evidenţiază cumpărările de bunuri destinate a fi vândute în regim second-hand. Baza de impozitare şi suma taxei pe valoarea adăugată colectate pentru aceste operaţiuni într-o perioadă fiscală se determină pe baza unor situaţii de calcul şi se evidenţiază corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată. | ? | (7) Taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă livrării de către persoanele impozabile revânzătoare de bunuri second-hand, se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra bazei de impozitare determinate conform alin. (5). Cota de taxă pe valoarea adăugată este cota standard sau cota redusă, după caz. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată, aferentă operaţiunilor de livrare de bunuri second-hand într-o perioadă fiscală, se ţin jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de vânzări (încasări), separate de operaţiunile pentru care se aplică regim normal de taxă pe valoarea adăugată, în care se evidenţiază numai totalul documentului de vânzare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, precum şi jurnale de cumpărări, separate, în care se evidenţiază cumpărările de bunuri destinate a fi vândute în regim second-hand. Baza de impozitare şi suma taxei pe valoarea adăugată, colectate pentru aceste operaţiuni într-o perioadă fiscală, se determină pe baza unor situaţii de calcul întocmite pentru ansamblul operaţiunilor supuse regulilor speciale în perioada fiscală respectivă şi se evidenţiază corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată. |
Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.
| Text Vechi | Text Nou | |
b) în cazul prevăzut la alin. (2) lit. b), prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra marjei reprezentând baza de impozitare. Cota de taxă pe valoarea adăugată este de 19% . Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine în momentul vânzării bunurilor. | ? | b) în cazul prevăzut la alin. (2) lit. b), prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra marjei reprezentând baza de impozitare. Cota de taxă pe valoarea adăugată este cota standard sau cota redusă, după caz. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine în momentul vânzării bunurilor. |
Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.
| Text Vechi | Text Nou | |
(4) Taxa pe valoarea adăugată colectată, stabilită conform alin. (3) lit. b), nu se înscrie în mod distinct în facturile fiscale sau în alte documente legale care se predau cumpărătorului, nefiind deductibilă de către cumpărător. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată aferente acestor operaţiuni într-o perioadă fiscală, se ţin jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de vânzări (încasări), separate de operaţiunile pentru care se aplică regim normal de taxă pe valoarea adăugată, în care se evidenţiază numai totalul documentului de vânzare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, precum şi jurnale de cumpărări, separate, în care se evidenţiază cumpărările de bunuri second-hand destinate a fi vândute în sistem de consignaţie. Baza de impozitare şi suma taxei pe valoarea adăugată colectate pentru aceste operaţiuni într-o perioadă fiscală se determină pe baza unor situaţii de calcul şi se evidenţiază corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată. | ? | (4) Taxa pe valoarea adăugată colectată, stabilită conform alin. (3) lit. b), nu se înscrie în mod distinct în facturile fiscale sau în alte documente legale care se predau cumpărătorului, nefiind deductibilă de către cumpărător, în acest caz înscriindu-se în document menţiunea. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată aferente acestor operaţiuni într-o perioadă fiscală se ţin jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de vânzări (încasări), separate de operaţiunile pentru care se aplică regim normal de taxă pe valoarea adăugată, în care se evidenţiază numai totalul documentului de vânzare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, precum şi jurnale de cumpărări, separate, în care se evidenţiază cumpărările de bunuri second-hand destinate a fi vândute în sistem de consignaţie. Baza de impozitare şi suma taxei pe valoarea adăugată, colectate pentru aceste operaţiuni într-o perioadă fiscală, se determină pe baza unor situaţii de calcul întocmite pentru ansamblul operaţiunilor supuse regulilor speciale în perioada fiscală respectivă şi se evidenţiază corespunzător în decontul de taxă pe valoarea adăugată. |
Compara text *** Compararea poate varia in functie de complexitatea modificarilor.
23 Decembrie 2003
Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003
Text Initial
(1) Operaţiunile efectuate după data intrării în vigoare a prezentului titlu în baza unor contracte în derulare vor fi supuse prevederilor prezentului titlu, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol. Ordonatorii de credite, în cazul instituţiilor publice, au obligaţia să asigure fondurile necesare plăţii taxei pe valoarea adăugată în situaţia în care operaţiunile respective nu mai sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată sau în cazul modificării de cotă.
(2) Certificatele pentru amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată, eliberate în baza art. 17 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, rămân valabile până la data expirării perioadelor pentru care au fost acordate.
(3) Certificatele de suspendare a plăţii taxei pe valoarea adăugată în vamă, eliberate în baza art. 29 lit. D.c) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, nu îşi menţin valabilitatea pentru importuri efectuate după data de 1 ianuarie 2004 inclusiv. Importurile efectuate până la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, pe bază de certificate de suspendare a plăţii taxei în vamă, îşi menţin regimul fiscal, de la data efectuării importului respectiv, plata taxei pe valoarea adăugată urmând a se efectua la organele fiscale, până la termenele pentru care a fost acordată suspendarea.
(4) Prin norme se stabilesc reguli diferite pentru operaţiunile de intermediere în turism, vânzările de bunuri second-hand, operaţiunile realizate de casele de amanet.
(5) În cazul oricărui act normativ care este în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod şi prevede aplicarea cotei zero a taxei pe valoarea adăugată aferente unei operaţiuni, în înţelesul prezentului cod, operaţiunea respectivă se consideră scutită cu drept de deducere.
(6) Construcţiile de locuinţe realizate prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, pe bază de contracte ferme încheiate cu societăţi de construcţii, până la data de 31 mai 2002 inclusiv, beneficiază de scutire cu drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată până la finalizarea construcţiei, potrivit termenilor contractuali, inclusiv celor introduşi prin acte adiţionale impuse de situaţii tehnice justificate.
(7) Referirile la taxa pe valoarea adăugată din actele normative prevăzute la lit. a) - q) rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2006, cu excepţia cazurilor în care actul normativ prevede aplicarea, pe o perioadă limitată de timp a acestor prevederi, şi care se vor aplica pe perioada prevăzută în actul normativ prin care au fost acordate, cu condiţia să nu depăşească data de 31 decembrie 2006:
- a) art. 6 lit. b) şi c) din Ordonanţa Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 29 august 1998, cu modificările ulterioare;
- b) lit. a), b) şi f) ale anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 445/1999 privind acordarea de facilităţi şi condiţiile de realizare a investiţiei la Societatea Comercială "Automobile Dacia" - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 7 iunie 1999, cu modificările ulterioare;
- c) art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activităţii economice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 mai 2000, aprobată prin Legea nr. 302/2001, cu modificările ulterioare;
- d) art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor măsuri pentru facilitarea exploatării porturilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 15 octombrie 2002, cu modificările ulterioare;
- e) Legea nr. 423/2001 pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 23 iulie 2001;
- f) art. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 247/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importurilor necesare pentru "Reparaţia capitală cu modernizare pentru creşterea siguranţei şi capacităţii Centralei Hidroelectrice Porţile de Fier I", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 7 decembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 251/2001, cu completările ulterioare;
- g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2001 privind unele măsuri pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a Grupului nr. 1 de 210 MW din Centrala Termoelectrică Mintia - Deva, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 19 octombrie 2001, aprobată prin Legea nr. 119/2002;
- h) art. 12, 13 şi 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale Combinatul Siderurgic "Sidex" - S.A. Galaţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 5 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;
- i) art. 41 alin. (2) şi art. 70 alin. (7) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 18 iunie 2002;
- j) art. 1 din Legea nr. 192/2002 privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor provenite sau finanţate direct din fonduri nerambursabile NATO, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 din 23 aprilie 2002;
- k) art. 38 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare;
- l) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2002 privind amânarea plăţii în vamă a taxei pe valoarea adăugată aferentă importurilor de bunuri efectuate de firma Bombardier Transportation Sweden AB, precum şi amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de persoane juridice române către această firmă pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 28 ianuarie 2002, aprobată prin Legea nr. 250/2002;
- m) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 52/2002 privind amânarea plăţii în vamă a taxei pe valoarea adăugată aferente importurilor de bunuri efectuate de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A., precum şi amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestării de servicii efectuate de persoane juridice române pentru realizarea Proiectului de modernizare şi reparaţie generală a 100 vagoane de călători de către firma "Alstom - De Dietrich Feroviaire" din Franţa, finanţat din credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca "Paribas" - Franţa, contractat cu garanţia statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 7 mai 2002, aprobată prin Legea nr. 441/2002;
- n) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2003 privind suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 aprilie 2003, aprobată prin Legea nr. 317/2003;
- o) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 47/2003 pentru suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente din import destinate înzestrării Ministerului de Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 19 iunie 2003, aprobată prin Legea nr. 465/2003;
- p) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, aprobată prin Legea nr. 447/2003;
- q) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2003 privind suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamentele din import destinate înzestrării Serviciului de Protecţie şi Pază, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 19 septembrie 2003, aprobată prin Legea nr. 489/2003.
